Conflict of jurisdiction over whether a claim to confirm inherited property ownership falls under exclusive succession competence or general real property jurisdiction

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Topliţa la data de 29 decembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta B., solicitând instanţei să constate că a dobândit drept de proprietate prin uzucapiune asupra terenului de 104.257 m.p. fânaţ şi păşune la Colţul Balajului din imobilul înscris în CF x Gheorgheni nr. topo x de sub B B 721, 722, aşa cum a fost identificat de expertul C. în Raportul de expertiză topografică recepţionat sub nr. de 1136/2016 de către OCPI Harghita.

La data de 26 februarie 2018, reclamantul a modificat acţiunea iniţială, solicitând instanţei să constate că a dobândit dreptul de proprietate prin moştenire de la tatăl său D. asupra cotei de 1/2; din suprafaţa de 288.750 m.p. în baza aceluiaşi contract de vânzare-cumpărare indicat în cererea iniţială.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 35 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 963, 964 şi 975 C. civ.

Prin Sentinţa civilă nr. 611 din data de 18 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Judecătoria Topliţa a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale - invocată din oficiu - şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, prin cererea de chemare în judecată modificată, reclamantul a solicitat stabilirea masei succesorale după defunctul D. în ceea ce priveşte cota de 1/2; parte din imobilul în suprafaţă de 288,750 m.p., înscris în CF nr. x Gheorgheni sub nr. B 721, 722 şi a dat eficienţă prevederilor art. 118 C. proc. civ. care stabilesc competenţa teritorială exclusivă a instanţei în a cărei circumscripţie se află ultimul domiciliul al defunctului pentru cererile privitoare la moştenire, în care sunt incluse toate cererile având ca obiect stabilirea masei succesorale şi a calităţii de moştenitor, indiferent dacă succesiunea a fost sau nu dezbătută.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz, sub acelaşi număr de dosar, la data de 22 octombrie 2018.

Judecătoria Bicaz, prin Sentinţa civilă nr. 67 din data de 30 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Topliţa, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Astfel, instanţa a reţinut că a fost învestită cu soluţionarea unei acţiuni în constatare, potrivit art. 35 C. proc. civ., având ca obiect un imobil teren situat pe raza administrativ teritorială a comunei Tulgheş, care se află în raza administrativ jurisdicţională a Judecătoriei Topliţa.

A apreciat că, în mod eronat acţiunea a fost calificată drept o cerere rezultată din moştenire, de tipul stabilirii masei succesorale şi a arătat că este adevărat că reclamantul a solicitat să se constate că a dobândit prin succesiune acest drept de proprietate, dar prin aceasta, acţiunea în constatare nu a căpătat caracterul unei cereri privitoare la moştenire care se circumscrie prevederilor art. 118 C. proc. civ.

Prin urmare, instanţa a reţinut că reclamantul solicită constatarea existenţei unui drept de proprietate asupra unui imobil dobândit prin moştenire care, potrivit art. 117 alin. (1) C. proc. civ., este de competenţa instanţei în a cărei circumscripţie este situat imobilul.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condiţiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Astfel, Înalta Curte constată că, în speţa de faţă, Judecătoria Topliţa şi Judecătoria Bicaz şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, iar prezentul conflict negativ de competenţă s-a născut ca urmare a aprecierii diferite a celor două instanţe cu privire la calificarea cererii deduse judecăţii şi la dispoziţiile legale incidente în stabilirea competenţei de soluţionare a prezentului litigiu. Judecătoria Topliţa a făcut aplicarea art. 118 C. proc. civ., reţinând că este vorba despre o cerere privitoare la moştenire, în timp ce Judecătoria Bicaz a dat eficienţă dispoziţiilor art. 117 alin. (1) C. proc. civ., considerând că pretenţia reclamantului de constatare a dobândirii prin succesiune a dreptului de proprietate asupra unui imobil nu conduce la calificarea cererii ca fiind o cerere privitoare la moştenire, care se circumscrie prevederilor art. 118 C. proc. civ.

Din modul de formulare a art. 118 C. proc. civ., intitulat "cererile privitoare la moştenire", precum şi din topografia normelor, rezultă că această normă derogă de la dispoziţiile art. 117 C. proc. civ., în sensul că sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului orice cereri privitoare la moştenire, chiar dacă se fundamentează pe drepturi reale imobiliare, la care se referă art. 117.

Ipoteza din alin. (1) pct. 2 al art. 118 reia formularea generică din titlul normei, iar în lipsa oricărei distincţii în privinţa obiectului cererii, încadrarea în categoria cererilor privitoare la moştenire se realizează prin calificarea cererii de chemare în judecată, în funcţie de motivele de fapt şi de drept invocate de către reclamant, avându-se în vedere finalitatea pretenţiilor formulate.

În acest context, Înalta Curte reţine că, în cauză, cererea, astfel cum a fost modificată, are ca obiect constatarea dobândirii de către reclamant, prin moştenire de la tatăl său, a dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2; dintr-un imobil în suprafaţă de 288.750 m.p., cotă înscrisă în cartea funciară pe numele tatălui reclamantului în anul 1926.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul nu urmăreşte consolidarea dreptului de proprietate al autorului, în contradictoriu cu persoana care ar putea pretinde pentru sine un drept de proprietate asupra cotei de 1/2; din imobil (în principiu, vânzătorul din anul 1926 ori moştenitorul acestuia sau actualul proprietar tabular al imobilului), ci urmăreşte chiar constatarea apartenenţei imobilului la masa succesorală rămasă de pe urma autorului şi, implicit, a existenţei dreptului de proprietate în patrimoniul propriu, ca urmare a transmiterii pe cale succesorală, în contradictoriu cu persoana care ar putea să conteste includerea imobilului în masa succesorală sau calitatea de moştenitor a reclamantului.

Această finalitate a fost confirmată în cursul judecăţii prin precizarea depusă la data de 12 noiembrie 2018 în dosarul Judecătoriei Bicaz, prin care reclamantul a menţionat că are interesul şi dreptul de a cere în justiţie constatarea calităţii de moştenitor asupra cotei părţi din imobil - care a fost cumpărată de tatăl său împreună cu antecesorul pârâtei -, întrucât pârâta a contestat calitatea sa de fiu al lui E.

În aceste condiţii, cererea în constatare ce formează obiectul prezentului litigiu se circumscrie ipotezelor prevăzute la art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanţa de judecată fiind chemată să se pronunţe asupra unei cereri privitoare la moştenire şi, eventual, chiar asupra pretenţiilor din moştenire pe care cele două părţi ar putea să le formuleze una împotriva celeilalte.

În speţă, astfel cum rezultă din actele dosarului şi susţinerile părţilor, ultimul domiciliul al defunctului D. a fost în comuna Bicazu Ardelean, judeţul Neamţ.

Pe cale de consecinţă, în cazul concret dedus judecăţii, în raport de dispoziţiile imperative ale art. 118 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Bicaz, în a cărei circumscripţie se află ultimul domiciliul al defunctului D.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 martie 2019.

Procesat de GGC - NN