Constitutional referral refusal upheld; constitutional exception dismissed as irrelevant in extraordinary appeal.

Analizând recursul în condiţiile art. 499 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins, Înalta Curte reţine următoarele:

Împotriva încheierii din data de 10 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2018, în termenul legal de 48 de ore de la pronunţare, petentul A. a declarat recurs cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ.

Prin înscrisul transmis prin e-mail la data de 16 noiembrie 2018 recurentul-petent A. a precizat că încheierea din data de 10 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova nu cuprinde vreo motivare cu privire la respingerea sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată, singura menţiune a instanţei fiind aceea că respinge excepţia ca fiind inadmisibilă întrucât nu are legătură cu cauza.

În opinia recurentului-petent excepţia invocată are legătură cu cauza, chiar dacă obiectul cauzei îl constituie contestaţie în anulare, întrucât contestaţia este formulată împotriva unei decizii pronunţate în recurs, lovită de nulitate, petentul apreciind că hotărârea ar trebui casată pentru motivele de nulitate legate de încălcarea dreptului la apărare şi faptul motivării soluţiei de respingere a recursului ca inadmisibil faţă de decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie nepublicată în Monitorul Oficial la data pronunţării hotărârii din recurs.

Concluzionând, petentul solicită admiterea recursului şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată.

Învestită cu soluţionarea recursului la data de 26 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a stabilit termen de judecată pentru soluţionarea recursului la data de 22 noiembrie 2018, cu citarea părţilor, în şedinţă publică.

Analizând criticile deduse judecăţii, în ceea ce priveşte soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei civile nr. 259 din data de 28 iunie 2018 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. x/2017.

Prin cererea depusă în faţa instanţei învestite cu soluţionarea căii extraordinare de atac, contestatorul A. a invocat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "legea sub care a început procesul" din cuprinsul dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ., solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată.

Prin încheierea din data de 10 octombrie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, reţinând succint că nu există o legătură a textului criticat pentru neconstituţionalitate cu cauza, având în vedere obiectul acesteia - contestaţie în anulare.

În ceea ce priveşte motivul de recurs dezvoltat de recurentul-petent în cuprinsul înscrisului transmis prin e-mail la data de 16 noiembrie 2018, subsumat dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu referire la faptul că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, în sensul că excepţia invocată are legătură cu soluţionarea cauzei, se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, instanţa de contencios constituţional decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei, în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Corelativ, alin. (5) din acelaşi articol dispune că dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Ca atare, instanţa este abilitată, în raport de prevederile alin. (1) şi (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, să aprecieze ea însăşi asupra relevanţei ori irelevanţei textului incriminat ca fiind contrar legii fundamentale în soluţionarea cauzei în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.

Aşadar, posibilitatea pe care legiuitorul a lăsat-o la îndemâna instanţei - de a putea respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate - este limitată de dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, strict la constatarea condiţiilor de admisibilitate, printre care şi cea referitoare la existenţa unei legături între textul legal a cărui neconstituţionalitate a fost invocată şi cauza dedusă judecăţii.

În speţă, recurentul-petent a invocat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "legea sub care a început procesul" din cuprinsul dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ., text de lege care dispune că hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Înalta Curte constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în faţa instanţei învestite cu soluţionarea unei contestaţii în anulare, iar textul legal pretins a fi neconstituţional nu are legătură cu obiectul dedus judecăţii şi cu stadiul procesual al litigiului - soluţionarea contestaţiei în anulare.

Altfel spus, excepţia de neconstituţionalitate invocată nu vizează procedura de soluţionare a contestaţiei în anulare prevăzută de dispoziţiile art. 503 - 508 C. proc. civ., astfel încât să devină admisibilă sesizarea Curţii Constituţionale.

Pe de altă parte, condiţia relevanţei excepţiei, care impune ca normele criticate să aibă incidenţă în soluţionarea cauzei respective, nu trebuie analizată in abstracto, ci dedusă din orice fel de tangenţă a prevederilor legale în discuţie cu litigiul aflat pe rolul instanţei.

Astfel, se impune a fi luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma soluţiei pronunţate şi a dispoziţiilor legale în temeiul cărora această soluţie a fost pronunţată.

Cu privire la relevanţa pe care soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate o are în prezenta cauză, din analiza textului legal a cărui neconstituţionalitate a fost invocată, având în vedere faptul că instanţa a fost învestită cu soluţionarea unei căi extraordinare de atac, se constată că nu sunt fondate criticile recurentului, neexistând legătură între soluţia ce ar fi putut fi pronunţată în cadrul contestaţiei în anulare şi soluţia ce ar fi putut fi pronunţată de Curtea Constituţională în soluţionarea excepţiei invocate.

Cu alte cuvinte, şi dacă s-ar admite neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ., acest aspect nu ar avea influenţă în soluţionarea contestaţiei în anulare, iar prefigurarea unei soluţii vizând neconstituţionalitatea textului de lege menţionat nu creează premisele aplicării directe a acelei norme în vederea soluţionării căii extraordinare de atac.

Aşa cum a reţinut curtea de apel, art. 27 C. proc. civ. nu are legătură cu obiectul cauzei, respectiv cu soluţionarea contestaţiei în anulare, sesizarea instanţei de contencios constituţional fiind în mod corect respinsă ca inadmisibilă.

Chiar dacă încheierea din data de 10 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova nu conţine o motivare amplă cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte apreciază că nu este îndeplinită cerinţa prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, aceea ca dispoziţia legală criticată să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, astfel încât, nu se poate reţine încălcarea sau aplicarea greşită a legii de către curtea de apel, pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cu privire la cea de-a doua critică inserată în cuprinsul memoriului de recurs, vizând faptul că hotărârea instanţei nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, examinând hotărârea recurată, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a instanţei de contencios constituţional cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 27 C. proc. civ., se constată că decizia atacată conţine elementele minime care fac posibil controlul hotărârii în calea de atac, motivarea fiind clară şi concisă, cuprinzând argumentul principal care a format convingerea instanţei în sensul soluţiei pronunţate, respectiv faptul că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu are legătură cu obiectul cauzei - contestaţie în anulare.

Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea deciziei recurate, reţinând că aspectele de nelegalitate deduse judecăţii pe calea prezentului recurs sunt lipsite de temei, nefiind îndeplinite dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. pentru casarea hotărârii, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 10 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - NN