Neighbor stabbing murder conviction upheld; self-defense claims rejected by Supreme Court.

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 166 din 22 decembrie 2003, Tribunalul Călărași l-a condamnat pe inculpatul D.T. la 25 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen. și la 15 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, faptă prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen. Conform art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 25 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor menționate.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut în fapt că în seara zilei de 16 iunie 2003, inculpatul D.T. i-a înjunghiat cu lovituri de cuțit aplicate în zona toracelui pe vecinii săi C.A. și C.V. și că, urmare rănii grave suferite, C.A. a decedat în aceeași zi.

Din actele medico-legale rezultă că moartea lui C.A. a fost violentă și s-a datorat plăgii înjunghiate toracice cu lezarea cordului și că partea vătămată C.V. a suferit leziuni la nivelul hemitoracelui stâng, având nevoie de îngrijiri medicale pentru vindecare timp de 40-45 de zile.

Prin decizia nr. 254 din 8 aprilie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva sentinței primei instanțe.

Împotriva deciziei instanței de apel, inculpatul D.T. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii atacate, rejudecarea cauzei și luarea în considerare a împrejurărilor care impun aplicarea în favoarea sa a dispozițiilor legale privind legitima apărare. În subsidiar, inculpatul a cerut micșorarea pedepsei, în raport cu împrejurările concrete ale infracțiunilor comise și ținând seama de situația sa personală.

Recursul nu este fondat.

Din probele administrate în cauză rezultă că, în seara zilei de 16 iunie 2003, inculpatul D.T., după ce fusese plecat în cursul zilei la București, în căutarea unui loc de muncă, s-a întors acasă în stare de ebrietate și a început să-și înjure vecinii și anume pe C.V. și pe membrii familiei acestuia și să-i amenințe cu un cuțit.

În fața agresiunii inculpatului, C.V., fiul acestuia, C.A. și alți membri ai familiei s-au înarmat cu furci, pentru a se apăra, conflictul degenerând până la actele de extremă violență comise de D.T., cu rezultatul mai sus-arătat.

Astfel cum rezultă din declarațiile părții vătămate și ale martorilor, C.V., C.A. și alți membri ai familiei acestora au încercat să-l împiedice pe inculpatul D.T. să intre în curtea lor, acțiunile lor neavând nici un moment alt scop decât acela de a se apăra de violența dezlănțuită de inculpat.

Ținând seama de situația de fapt așa cum este reflectată în materialul probator, se constată că instanțele au reținut corect că inculpatul este cel care a provocat și a amplificat conflictul, neputându-se reține în favoarea acestuia nici circumstanța atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. și, cu atât mai puțin, starea de legitimă apărare.

În ce privește individualizarea pedepsei, se constată că au fost aplicate corect criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că, ținând seama de urmările grave ale infracțiunilor comise de inculpat și de pericolul social ridicat al acestor infracțiuni, nu există temeiuri pentru a se dispune micșorarea pedepsei aplicate acestuia.

În consecință, urmează ca recursul inculpatului să fie respins ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.T. împotriva deciziei penale nr. 254 din 8 aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 17 iunie 2003 la 11 iunie 2004.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2004.