Legislator Case Law & Legislation
Încheierea nr. 113/2019 AI generated

Criminal rescission of notarial deeds: distinction between criminal forgery in authentic acts and civil procedural defects in succession certificates

Case Number Încheierea nr. 113/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Partially Allowed
Court Costs Borne by public authority

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) partially admitted the appellant’s challenge, reversing the Court of Appeal’s decision to annul specific inheritance documents (Heirship Certificates and final notarial orders for three decedents) while upholding the annulment of five fraudulent land sales contracts and one other set of notarized documents, and dismissing a second appellant’s appeal as inadmissible for lack of motivation. The dispute centered on a request by the Public Prosecutor to rescind notarial instruments under Article 5491 of the Code of Criminal Procedure, following the closure of a criminal case for intellectual and material forgery due to the statute of limitations; the underlying facts involved a notary who authenticated sales contracts and issued heirship certificates without verifying the presence or legal capacity of sellers (some deceased or abroad) and without detecting prior succession procedures, thereby inserting false statements into official records. The decisive legal basis was the distinction between absolute nullity requiring proof of objective falsity in the instrument’s content (necessary for criminal rescission) and civil nullity arising from procedural errors or unverified facts; the ICCJ held that the issuance of duplicate heirship certificates or omissions regarding other heirs did not constitute material or intellectual forgery capable of criminal rescission, whereas sales contracts signed by non-owners or via unauthorized representatives contained demonstrable false declarations regarding the parties' presence and consent, justifying their annulment.

Legislator headnote

AI generated

art. 700 C. civ, art. 275 alin. (3) C. proc. pen, art. 5491 alin. (5) lit. b) C. proc. pen, art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen, art. 246 C. pen, art. 258 C. pen; Criminal rescission of notarial deeds: distinction between criminal forgery in authentic acts and civil procedural defects in succession certificates: The dispute centered on a request by the Public Prosecutor to rescind notarial instruments under Article 5491 of the Code of Criminal Procedure, following the closure of a criminal case for intellectual and material forgery due to the statute of limitations; the underlying facts involved a notary who authenticated sales contracts and issued heirship certificates without verifying the presence or legal capacity of sellers (some deceased or abroad) and without detecting prior succession procedures, thereby inserting false statements into official records. The decisive legal basis was the distinction between absolute nullity requiring proof of objective falsity in the instrument’s content (necessary for criminal rescission) and civil nullity arising from procedural errors or unverified facts; the ICCJ held that the issuance of duplicate heirship certificates or omissions regarding other heirs did not constitute material or intellectual forgery capable of criminal rescission, whereas sales contracts signed by non-owners or via unauthorized representatives contained demonstrable false declarations regarding the parties' presence and consent, justifying their annulment.

Keywords

AI generated
forgery of documents notary civil annulment Civil Procedure Code false declaration nullity of contract

Cited Legislation

AI generated
art. 700 C. civ
"Au renunţat la succesiune" şi "Sunt străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. civ.".
art. 275 alin. (3) C. proc. pen
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia".
art. 5491 alin. (5) lit. b) C. proc. pen
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 5491 alin. (5) lit. b) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară din cadrul prezentei instanţe, va admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin ordonanţa din 16 iunie 2016 pronunţată în dosarul nr.
art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen
la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
art. 246 C. pen
art. 258 C. pen
art. 244 alin. (2) C. pen
de art. 244 alin. (2) C. pen., complicitate la înşelăciune, prev.
art. 289 alin. (1) C. pen
de art. 289 alin. (1) C. pen.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 5491alin. (5) lit. a) C. proc. pen.

Ground for rejecting the Public Prosecutor's proposal to annul specific inheritance certificates and notarial orders, thereby maintaining the existing legal status of those documents.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând asupra contestaţiilor de faţă, în baza lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea nr. 72 din data de 24 octombrie 2018, Curtea de Apel Suceava a dispus următoarele:

"I. Respinge, ca nefondată, excepţia inadmisibilităţii sesizării judecătorului de cameră preliminară cu cererea de desfiinţare înscrisuri formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin ordonanţa nr. x/2014 din data de 16.06.2016 pronunţată în dosarul cu acelaşi număr, formulată de intimatul A.

II.1. în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., admite propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi în consecinţă dispune desfiinţarea cererii de autentificare înregistrată sub nr. x din data de 06.06.2005 la BNPA - B. şi C. şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din data de 06.06.2005 (vânzător G., cumpărător A.) la BNPA - B. şi C.

II.2. în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., admite propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi în consecinţă dispune desfiinţarea cererii de autentificare înregistrată sub nr. x din data de 11.10.2005 la BNPA - B. şi C. şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din data de 11.10.2005 (vânzător H., cumpărător A.) la BNPA - B. şi C.

II.3. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., admite propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi în consecinţă dispune desfiinţarea cererii de autentificare înregistrată sub nr. x din data de 14.10.2005 la BNPA - B. şi C. şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din data de 14.10.2005 (vânzător I., cumpărător A.) la BNPA - B. şi C.

II.4. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., admite propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi în consecinţă dispune desfiinţarea cererii de autentificare înregistrată sub nr. x din data de 09.09.2005 la BNPA - B. şi C. şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din data de 09.09.2005 (vânzători J. şi K., cumpărător A.) la BNPA - B. şi C.

II.5. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., respinge, ca nefondată, propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de desfiinţare a cererii de autentificare înregistrată cu numărul 3414 din data de 25.06.2005 la BNPA - B. şi C. şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din data de 25.04.2005 (vânzător L., cumpărător A.) la BNPA - B. şi C.

II.6. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., respinge, ca nefondată, propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de desfiinţare a cererii de autentificare înregistrată cu numărul x din data de 05.05.2005 la BNPA - B. şi C. şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din data de 05.05.2005 la BNPA - B. şi C., în ce priveşte vânzătorul M. (cumpărător A.).

În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., admite propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi în consecinţă dispune desfiinţarea parţială a cererii de autentificare înregistrată cu numărul x din data de 05.05.2005 la BNPA - B. şi C. şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din data de 05.05.2005 la BNPA - B. şi C., în ce priveşte vânzătoarea N. (cumpărător A.).

III.1. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., admite în parte propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi în consecinţă dispune desfiinţarea parţială a certificatului de moştenitor nr. x din data de 18.03.2005 privind pe defuncta O. emis de BNPA - B. şi C. în ce priveşte menţiunile "Nu sunt" evidenţiate la rubricile:

"Au renunţat la succesiune" şi "Sunt străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. civ.".

III.2. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., admite propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi în consecinţă dispune desfiinţarea încheierii notariale finale din şedinţa din data de 23.05.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul P. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 23.05.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe acelaşi defunct.

III.3. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., respinge, ca nefondată, propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de desfiinţare a încheierii notariale finale din şedinţa din data de 26.05.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul Q. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 26.05.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe acelaşi defunct.

III.4. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., admite propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi în consecinţă dispune desfiinţarea încheierii notariale finale din şedinţa din data de 28.07.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta R. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatului de moştenitor nr. 418 bis din data de 28.07.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe aceeaşi defunctă.

III.5. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., respinge, ca nefondată, propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de desfiinţare a încheierii notariale finale din şedinţa din data de 05.10.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta S. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 05.10.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe aceeaşi defunctă.

III.6. în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., admite propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi în consecinţă dispune desfiinţarea încheierii notariale finale din şedinţa din data de 07.10.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul T. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 07.10.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe acelaşi defunct.

III.7. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., respinge, ca nefondată, propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de desfiinţare a încheierii notariale finale din şedinţa din data de 26.10.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul V. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 26.10.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe acelaşi defunct.

III.8. În temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., respinge, ca nefondată, propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de desfiinţare a încheierii notariale finale din şedinţa din data de 07.11.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta W. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 07.11.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe aceeaşi defunctă.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia".

Pentru a dispune astfel, Curtea a reţinut că Ministerul Public a solicitat desfiinţarea următoarelor înscrisuri false: încheierea finală din şedinţa din 07.11.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta W. şi certificatul de moştenitor nr. x din 07.11.2005; încheierea finală din şedinţa din 26.05.2005 din cauza succesorală privind pe defunctul Q. şi certificatul de moştenitor nr. x din 26.05.2005; încheierea finală din şedinţa din 28.07.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta R. şi certificatul de moştenitor nr. x bis din 28.07.2005; încheierea finală din şedinţa din 05.10.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta S. şi certificatul de moştenitor nr. x din 05.10.2005; încheierea finală din şedinţa din 07.10.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul T. şi certificatul de moştenitor nr. x din 07.10.2005; încheierea finală din şedinţa din 26.10.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul V. şi certificatul de moştenitor nr. x din 26.10.2005; încheierea finală din şedinţa din 17.03.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta O. şi certificatul de moştenitor nr. x din 18.03.2005 şi încheierea finală din şedinţa din 23.05.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul P. şi certificatul de moştenitor nr. x din 23.05.2005, precum şi a următoarelor înscrisuri: cererea de autentificare cu numărul de înregistrare x din 06.06.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.2005; cererea de autentificare cu numărul de înregistrare x din 11.10.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 11.10.2005; cererea de autentificare cu numărul de înregistrare x din 14.10.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 14.10.2005; cererea de autentificare înregistrată cu numărul x din 09.09.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 09.09.2005; cererea de autentificare înregistrată cu numărul x din 25.06.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 25.04.2005; cererea de autentificare înregistrată sub numărul x din 05.05.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 05.05.2005.

Prin încheierea nr. 69 din data de 11.10.2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, s-a respins, ca nefondată, excepţia inadmisibilităţii sesizării judecătorului de cameră preliminară cu cererea de desfiinţare înscrisuri formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin ordonanţa din 16 iunie 2016 pronunţată în dosarul nr. x/2014. S-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin ordonanţa din 16.06.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2014 şi în temeiul art. 5491 alin. (5) lit.

b) C. proc. pen., s-a dispus anularea următoarelor înscrisuri false: încheierea finală din şedinţa din 07.11.2005, în cauza succesorală privind pe defuncta W. şi certificatul de moştenitor nr. x din 07.11.2005; încheierea finală din şedinţa din 26.05.2005 din cauza succesorală privind pe defunctul Q. şi certificatul de moştenitor nr. x din 26.05.2005; încheierea finală din şedinţa din 28.07.2005, în cauza succesorală privind pe defuncta R. şi certificatul de moştenitor nr. x bis din 28.07.2005; încheierea finală din şedinţa din 05.10.2005, în cauza succesorală privind pe defuncta S. şi certificatul de moştenitor nr. x din 05.10.2005;

încheierea finală din şedinţa din 07.10.2005, în cauza succesorală privind pe defunctul T. şi certificatul de moştenitor nr. x din 07.10.2005; încheierea finală din şedinţa din 26.10.2005, în cauza succesorală privind pe defunctul V. şi certificatul de moştenitor nr. x din 26.10.2005; încheierea finală din şedinţa din 17.03.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta O. şi certificatul de moştenitor nr. x din 18.03.2005 şi încheierea finală din şedinţa din 23.05.2005, în cauza succesorală privind pe defunctul P. şi certificatul de moştenitor nr. x din 23.05.2005, precum şi următoarele înscrisuri: cererea de autentificare cu numărul de înregistrare x din 06.06.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.2005; cererea de autentificare cu numărul de înregistrare x din 11.10.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 11.10.2005; cererea de autentificare cu numărul de înregistrare x din 14.10.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 14.10.2005; cererea de autentificare înregistrată cu numărul x din 09.09.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 09.09.2005; cererea de autentificare înregistrată cu numărul x din 25.06.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 25.04.2005; cererea de autentificare înregistrată sub numărul x din 05.05.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 05.05.2005.

Pentru a dispune astfel, a reţinut judecătorul, printre altele, că "prin Ordonanţa nr. x/2014 din 16.06.2016, pronunţată în dosarul penal cu acelaşi număr al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în temeiul disp. art. 315 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) şi d) rap. la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. a), b) teza I, c) şi f) C. proc. pen., s-a dispus:

1. Clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. 1969, abuz în serviciu, prev. de art. 246 rap. la art. 258 C. pen. 1969, înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (2) C. pen., complicitate la înşelăciune, prev. de art. 48 rap. la art. 244 alin. (2) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. 1969, complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. 1969 şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. 1969, toate cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală şi a intervenit prescripţia răspunderii penale.

2. Clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. 1969, complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. 1969, fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. 1969 şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. 1969, întrucât faptele nu există şi a intervenit prescripţia răspunderii penale.

3. Clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat-, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. şi evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

4. Clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., toate cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., întrucât în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale.

5. Sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, în conformitate cu dispoziţiile art. 5491 C. proc. pen., în vederea desfiinţării înscrisurilor false, respectiv: încheierea finală din şedinţa din 07.11.2005, în cauza succesorală privind pe defuncta W. şi certificatul de moştenitor nr. x din 07.11.2005; încheierea finală din şedinţa din 26.05.2005 din cauza succesorală privind pe defunctul Q. şi certificatul de moştenitor nr. x din 26.05.2005; încheierea finală din şedinţa din 28.07.2005, în cauza succesorală privind pe defuncta R. şi certificatul de moştenitor nr. x bis din 28.07.2005; încheierea finală din şedinţa din 05.10.2005, în cauza succesorală privind pe defuncta S. şi certificatul de moştenitor nr. x din 05.10.2005; încheierea finală din şedinţa din 07.10.2005, în cauza succesorală privind pe defunctul T. şi certificatul de moştenitor nr. x din 07.10.2005; încheierea finală din şedinţa din 26.10.2005, în cauza succesorală privind pe defunctul V. şi certificatul de moştenitor nr. x din 26.10.2005; încheierea finală din şedinţa din 17.03.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta O. şi certificatul de moştenitor nr. x din 18.03.2005 şi încheierea finală din şedinţa din 23.05.2005, în cauza succesorală privind pe defunctul P. şi certificatul de moştenitor nr. x din 23.05.2005, precum şi următoarele înscrisuri: cererea de autentificare cu numărul de înregistrare x din 06.06.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.2005; cererea de autentificare cu numărul de înregistrare x din 11.10.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 11.10.2005; cererea de autentificare cu numărul de înregistrare x din 14.10.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 14.10.2005; cererea de autentificare înregistrată cu numărul x din 09.09.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 09.09.2005; cererea de autentificare înregistrată cu numărul x din 25.06.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 25.04.2005; cererea de autentificare înregistrată sub numărul x din 05.05.2005 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 05.05.2005. (...).

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii sesizării judecătorului de cameră preliminară cu cererea de desfiinţare înscrisuri formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin ordonanţa din 16 iunie 2016 pronunţată în dosarul nr. x/2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat că aceasta este neîntemeiată, întrucât intimatul A. a luat cunoştinţă despre existenţa dosarului având ca obiect plângerea împotriva ordonanţei procurorului cel puţin la data de 24.10.2016, dată la care a semnat personal dovada de primire a citaţiei pentru termenul din data de 14.11.2016, iar încheierea nr. 88 din 29.12.2016 i-a fost comunicată, acesta semnând personal dovada de comunicare la data de 25.01.2017 . În condiţiile în care soluţia de clasare a fost confirmată de judecătorul de cameră preliminară, cu respectarea disp. art. 5491 C. proc. pen., în mod corect s-a procedat la sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea desfiinţării înscrisurilor false, excepţia invocată fiind astfel neîntemeiată.

Examinând pe fond sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava privind desfiinţarea înscrisurilor false enumerate în cuprinsul ordonanţei din 16 iunie 2016 pronunţată în dosarul nr. x/2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat că ordonanţa nr. x/2014 din 16.06.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost atacată cu plângere de către petenţii X., Y., Z., AA. şi BB., care a fost respinsă prin încheierea nr. 88 din data de 29 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2016. S-a reţinut că, în dosarul de urmărire penală nr. x/2014, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., toate cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., întrucât în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale. S-a reţinut cu privire la acest aspect că în cursul urmăririi penale a fost identificat un număr de contracte de vânzare cumpărare care au fost întocmite şi autentificate de către notarul public D. în fals, prin menţionarea în cuprinsul actelor a unor aspecte neconforme cu adevărul, cu complicitatea persoanelor care s-au prezentat în locul vânzătorilor şi au semnat în fals în locul acestora, astfel:

1. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.2005 de către notarul public D., G. a vândut lui A. suprafaţa de 1.000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "CC. 5", cu suma de 25.000.000 ROL, preţ pe care vânzătorul a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului. Vânzătorul a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 16.08.1994, emis pe numele său, şi actul de identitate.

În declaraţia dată la 12.03.2015, martorul G. a declarat că nu a vândut nicio suprafaţă de teren lui A., că nu a avut cunoştinţă despre încheierea contractului de vânzare cumpărare sus menţionat şi că semnătura de la rubrica "vânzător" nu-i aparţine, fiind executată, probabil, de către fosta sa soţie, DD., motiv pentru care a solicitat anularea actului notarial întocmit în fals. În cauză a fost audiată martora EE., care, în declaraţia din 29.03.2015, a arătat că, în urmă cu aproximativ 10 ani fiica sa, FF. a vândut o suprafaţă de teren lui A., aceasta primind preţul convenit şi semnând actul notarial.

Ca urmare, a fost întocmit un raport de constatare criminalistică de către IPJ Suceava - Serviciul Criminalistic nr. x din 26.03.2015, prin care s-a concluzionat faptul că semnăturile de la rubrica "am primit actul transcris" de pe cererea nr. x din 06.06.2005 şi de la rubrica "vânzător G." de pe contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.20015 nu a fost executată de către numitul G.

2. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 11.10.2005 de către notarul public D., H. a vândut lui A. suprafaţa de 4.000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul mun. Rădăuţi, la locul numit "Plop x", cu suma de 52.000 RON, preţ pe care vânzătoarea a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătoarea a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 16.01.1996, emis pe numele defunctului GG., cu moştenitoare H., planul de situaţie întocmit la 10.04.1996, privind parcela de teren, extrasul de carte funciară pentru autentificare eliberat de OCPI Suceava - Biroul de carte funciară Rădăuţi la 11.10.2005 şi actul de identitate.

În cursul urmăririi penale a fost audiată, în calitate de martor, numita H. care, în declaraţia dată la 03.03.2015, a arătat că la 11.10.2005, data încheierii contractului de vânzare cumpărare, se afla în Italia, la fiul său, HH.

Martora a declarat că a fost de acord cu înstrăinarea suprafeţei de teren, că a negociat preţul cu A. prin intermediul fiului său HH., iar la biroul notarial l-a trimis pe un alt fiu, II., să semneze în locul ei actul de vânzare cumpărare, lucru care s-a şi întâmplat.

A fost audiat, în calitate de martor, şi numitul II. care a confirmat susţinerile mamei sale, acesta declarând că, în baza actelor de proprietate pe care le-a prezentat, notarul public D. a întocmit contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x, pe care l-a semnat în locul mamei sale, care a fost trecută la rubrica "vânzător".

3. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 14.10.2005 de către notarul public D., I. a vândut lui A. suprafaţa de 2.600 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "JJ.", cu suma de 66.500 RON, preţ pe care vânzătoarea a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătoarea a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, contractul de donaţie autentificat sub nr. x din 14.09.1995 la Notariatul de Stat Local Rădăuţi, prin care tatăl său, KK., i-a donat mai multe suprafeţe de teren, printre care şi cea înstrăinată, extrasul de carte funciară pentru autentificare eliberat de OCPI Suceava - Biroul de carte funciară Rădăuţi la 14.10.2005 şi actul de identitate.

În declaraţia dată la 12.02.2015, I. a arătat că la data încheierii actului de vânzare cumpărare sus menţionat, respectiv 14.10.2005, se afla în Italia, la muncă.

Aceasta a declarat că a fost de acord să îi vândă lui A. suprafaţa de teren, sens în care a contactat-o pe LL. din comuna Satu Mare, care, la rugămintea sa, s-a prezentat la biroul notarial şi a semnat la rubrica "vânzător" actul de vânzare cumpărare, aceasta primind şi preţul de la cumpărător.

4. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 09.09.2005 de către notarul public D., J. şi K. au vândut lui A. suprafaţa de 3.750 m.p. teren arabil, situată în extravilanul mun. Rădăuţi, la locul numit "Plop", cu suma de 6.600 RON, preţ pe care vânzătorii au declarat că l-au primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătorii au prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, extrasul de carte funciară pentru autentificare eliberat de OCPI Suceava - Biroul de carte funciară Rădăuţi la 09.09.2005, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 03.11.1998 la BNPA - B. şi C., prin care J. a cumpărat de la MM. şi NN. suprafaţa tranzacţionată, extrasele de carte funciară eliberate de Judecătoria Rădăuţi la 14.11.1998 şi 16.11.1998 şi încheierea nr. x/1998 eliberată de Judecătoria Rădăuţi - Cartea Funciară, privind intabularea dreptului de proprietate.

În declaraţia dată la 03.03.2015, J. a arătat că în perioada 2000-2014 a fost plecat la muncă în Germania şi Italia împreună cu soţia sa, K.

Martorul a precizat că, în cursul anului 2005, tatăl său, OO., a vândut lui A. o suprafaţă de teren şi a încasat preţul convenit, deşi imobilul era proprietatea lui şi a soţiei sale.

În declaraţia dată la 18.02.2015, OO. a arătat că în anul 2005 fiul său, J., şi soţia acestuia, K., s-au aflat în Italia la muncă, iar contractul autentificat sub nr. x, întocmit pe numele celor doi, nu a fost semnat de către aceştia.

Martorul a precizat că a vândut lui A. suprafaţa de teren menţionată în contract şi a primit preţul convenit, dar nu a semnat contractul la rubrica "vânzători", susţinere nereală atâta vreme cât din probe rezultă că a fost la biroul notarial şi a fost de acord cu încheierea actului.

5. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 25.04.2005 de către notarul public D., L. a vândut lui A. suprafaţa de 4.000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "CC. 6", cu suma de 10.000.000 RON, preţ pe care vânzătorul a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătorul a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 04.06.1996, eliberat pe numele său.

În încheierea de autentificare, notarul public a specificat că, împreună cu secretarul delegat, PP., s-a deplasat la domiciliul vânzătorului, pe care l-a găsit slăbit de boală şi de bătrâneţe, dar conştient, şi care, în prezenţa cumpărătorului, a consimţit la autentificarea înscrisului, semnându-l pe toate exemplarele.

În cursul urmăririi penale s-a procedat la audierea, în calitate de martor, a numitei QQ., aceasta arătând în declaraţia dată la 12.02.2015 că a vândut o suprafaţă de teren proprietatea tatălui său, L. (decedat la 06.11.2007), fără a avea acordul acestuia, şi a încasat preţul convenit cu A.

Martora a declarat că s-a prezentat la biroul notarial şi a prezentat titlul de proprietate emis pe numele tatălui său, pe care era menţionată şi suprafaţa înstrăinată, fără a recunoaşte, însă, că a semnat în locul acestuia la rubrica "vânzător L.", dar precizând că semnătura nu-i aparţine acestuia.

6. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 05.05.2005 de către notarul public D., M. şi N. au vândut lui A. suprafaţa de 7.700 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "CC. x", cu suma de 20.000.000 RON, preţ pe care vânzătorii au declarat că l-au primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătorii au prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, certificatul de moştenitor nr. x din 11.12.1997 la BNP "RR.", prin care N., M. şi SS. au acceptat succesiunea rămasă după defunctul TT., actul de partaj autentificat sub nr. x din 11.12.1997 la BNP "RR.", prin care M. şi UU. au primit, în deplină proprietate, suprafeţele de câte 3.850 m.p. teren arabil din parcela de 7.700 m.p., situată la locul numit "CC." şi titlul de proprietate nr. x din 21.03.1997, eliberat pe numele lui TT.

În cursul urmăririi penale a fost audiat, în calitate de martor, M., care a arătat că la data de 05.05.2005 împreună cu cumnatul său, VV., precum şi cu A., s-a deplasat la biroul notarului public D., în vederea încheierii unui contract de vânzare cumpărare privind suprafaţa de 7.700 m.p. teren arabil.

Martorul a declarat că a semnat contractul de vânzare cumpărare la rubrica "vânzător", în dreptul numelui său, iar VV. a semnat la aceeaşi rubrică, în dreptul numelui N., soţia sa, care era decedată de aproximativ 2 ani, însă nu fusese dezbătută succesiunea după aceasta, neexistând certificat de moştenitor.

VV. a semnat şi la rubrica "am primit actul transcris", în locul soţiei sale decedate.

Din extrasele din registrul de decese, eliberate de Primăria comunei Satu Mare - Starea civilă, rezultă că numita N. a decedat la data de 01.07.2003, iar soţul său, VV., a decedat ulterior, la 15.05.2009.

Din materialul de urmărire penală administrat a rezultat că în cauză sunt date elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. anterior şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. anterior, toate cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

Din probele existente la dosar a rezultat faptul că notarul public D. a întocmit şi autentificat cele 6 contracte de vânzare cumpărare, menţionând, ca vânzători, persoane care erau titulare ale dreptului de proprietate privind imobilul supus tranzacţiei, însă acestea nu s-au prezentat la biroul notarial în vederea încheierii actelor, fie pentru că erau plecate din ţară, fie pentru că erau decedate, înscrisurile fiind semnate la rubrica "vânzător" de rude ale acestora.

Notarul public a menţionat, în mod nereal, în cuprinsul încheierilor de autentificare faptul că vânzătorii, după citirea actelor, au consimţit la autentificarea lor, semnând pe toate exemplarele.

Având în vedere data săvârşirii faptelor, respectiv 25.04.2005, 05.05.2005, 06.06.2005, 09.09.2005, 11.10.2005 şi 14.10.2005, a considerat parchetul că în cauză s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, prev. de art. 122 lit. d) C. pen., aceasta fiind o cauză care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior (6 infracţiuni), complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. anterior (6 infracţiuni), fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. anterior(6 infracţiuni) şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. anterior (6 infracţiuni), toate cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., făcându-se aplicarea dispoziţiilor legii penale mai favorabile.

În consecinţă, s-a solicitat judecătorului de cameră preliminară ca, în temeiul disp. art. 315 alin. (2) lit. d) C. proc. pen., să dispună desfiinţarea înscrisurilor false (...).

Reţinându-se de către procuror că sunt date elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. anterior şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. anterior, toate cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., soluţia pronunţată fiind supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, se justifică cererea pentru anularea înscrisurilor false menţionate mai sus.

În acest cadru procesual nu pot fi analizate aspectele invocate în apărare privind probatoriul care a stat la baza pronunţării soluţiei dispuse de procuror, aceasta fiind definitivă.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 5491 alin. (5) lit. b) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară din cadrul prezentei instanţe, va admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin ordonanţa din 16 iunie 2016 pronunţată în dosarul nr. x/2014 şi, în consecinţă, va dispune anularea înscrisurilor constatate ca fiind false."

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie petentul A.

Prin încheierea nr. 1204 din data de 08.12.2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, contestaţia a fost admisă, încheierea a fost desfiinţată în totalitate, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare prezentei instanţe.

În motivarea acestei hotărâri s-a reţinut că în speţă nu au fost citate persoanele ale căror drepturi şi interese legitime pot fi afectate prin desfiinţarea înscrisurilor de referinţă.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava sub nr. x/2017* din data de 31.01.2018.

În cauză s-a procedat la audierea intimaţilor I., WW., XX., YY., G., ZZ., AAA., BBB., K., J., CCC., DDD., EEE., FFF.

Totodată, au fost audiaţi, în calitate de martor, a numiţilor: M., LL., QQ., OO., II.

Printr-un memoriu depus la dosar, intimatul EEE. a precizat că este de acord cu anularea înscrisurilor false la care se face trimitere în cererea parchetului.

Analizând propunerea formulată de parchet, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel a constatat că aceasta este parţial întemeiată, în esenţă, reţinând că din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat următoarea situaţie de fapt:

SC "GGG." S.R.L. cu sediul în Sebeş, judeţul Alba, a fost înfiinţată în aprilie 2002, calitatea de administratori având-o cetăţenii austrieci HHH., III. şi JJJ., societatea având ca obiect principal de activitate prelucrarea lemnului, prin debitarea de material lemnos şi obţinerea de cherestea.

În luna februarie 2004 a fost înfiinţată SC "KKK." S.R.L. cu sediul în Bucureşti, administratori fiind LLL. şi MMM., ambii cetăţeni austrieci, firma având ca obiect de activitate producerea de plăci aglomerate din lemn şi derivate, folosind în procesul de producţie deşeuri rezultate din debitarea lemnului.

Cele două societăţi comerciale cu capital austriac au devenit, la scurt timp, partenere de afaceri, reprezentanţii acestora fiind interesaţi să deschidă două fabrici pe profilul lor de activitate în zona municipiului Rădăuţi, judeţul Suceava.

A. l-a cunoscut pe numitul HHH. şi, în scurt timp, acesta a devenit un apropiat al investitorului austriac, beneficiind, încă de la început, de informaţiile legate de intenţia acestuia de a pune în funcţiune o fabrică de prelucrare a materialului lemnos în apropierea municipiului Rădăuţi, sarcina acestuia fiind de a achiziţiona aproximativ 130 de hectare teren de la diverşi proprietari care deţineau parcele în locaţia aleasă, urmând ca, apoi, acestea să fie revândute către firma austriacă.

Ca urmare, la sfârşitul anului 2004 A. a declanşat campania de achiziţionare de terenuri situate în extravilanul municipiului Rădăuţi şi al comunei Satu Mare, lansând zvonul că pe respectiva suprafaţă urma să fie înfiinţată o herghelie, nefiind precizată intenţia reală a investitorului austriac, pentru a se împiedica o creştere artificială a preţului terenurilor agricole, mult peste preţul de piaţă de la acea vreme.

A. a cumpărat, în mod direct, terenuri agricole de la diverse persoane fizice, pe care, ulterior, după comasare, le-a revândut, conform înţelegerii avute, către SC "GGG." S.R.L. şi SC "KKK." S.R.L..(...)

În cursul urmăririi penale a fost identificat un număr de contracte de vânzare cumpărare care au fost întocmite şi autentificate de către notarul public D. în fals, prin menţionarea în cuprinsul actelor a unor aspecte neconforme cu adevărul, cu complicitatea persoanelor care s-au prezentat în locul vânzătorilor şi au semnat în fals în locul acestora. (...)

Din materialul de urmărire penală administrat a rezultat că în cauză sunt date elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. anterior şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. anterior, toate cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

Din probele existente la dosar a rezultat faptul că notarul public D. a întocmit şi autentificat cele 6 contracte de vânzare cumpărare, menţionând, ca vânzători, persoane care erau titulare ale dreptului de proprietate privind imobilul supus tranzacţiei, însă acestea nu s-au prezentat la biroul notarial în vederea încheierii actelor, fie pentru că erau plecate din ţară, fie pentru că erau decedate, înscrisurile fiind semnate la rubrica "vânzător" de rude ale acestora.

Notarul public a menţionat, în mod nereal, în cuprinsul încheierilor de autentificare faptul că vânzătorii, după citirea actelor, au consfinţit la autentificarea lor, semnând pe toate exemplarele.

Având în vedere data săvârşirii faptelor, respectiv 25.04.2005, 05.05.2005, 06.06.2005, 09.09.2005, 11.10.2005 şi 14.10.2005, s-a considerat că în cauză s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, prev. de art. 122 lit. d) C. pen., aceasta fiind o cauză care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior (6 infracţiuni), complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. anterior (6 infracţiuni), fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. anterior (6 infracţiuni) şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. anterior (6 infracţiuni), toate cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., făcându-se aplicarea dispoziţiilor legii penale mai favorabile.

În consecinţă, s-a solicitat judecătorului de cameră preliminară ca, în temeiul disp. art. 315 alin. (2) lit. d) C. proc. pen., să dispună desfiinţarea înscrisurilor false. Având în vedere aspectele sus menţionate, s-a considerat că în cauză sunt date elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, fals în declaraţii, prev. de art. 292 C. pen. anterior, fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. anterior şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. anterior, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

Astfel, s-a stabilit faptul că notarul public D. a întocmit contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr. x din 18.03.2005, nr. x din 23.05.2005, nr. x din 26.05.2005, nr. x din 23.07.2005, nr. x din 05.10.2005, nr. x din 07.10.2005, nr. x din 26.10.2005 şi nr. x din 07.11.2005, în baza certificatelor de moştenitor eliberate pe numele vânzătorilor, înscrisuri întocmite în fals, luându-se în considerare afirmaţiile mincinoase ale acestora, fără a respecta procedura succesorală.

Potrivit atribuţiilor de serviciu, notarul public are obligaţia de a verifica dacă procedura nu a mai fost deschisă şi la alt birou notarial, de a stabili calitatea de moştenitor şi numărul acestora, prin acte de stare civilă şi cu martori, încheierea procedurii putându-se face dacă este neîndoielnic că nu mai sunt şi alte persoane îndreptăţite la succesiune.

Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că notarul public a întocmit încheierile finale ale procedurii succesorale, în care a consemnat menţiuni neconforme cu adevărul referitoare la numele şi întinderea drepturilor moştenitorilor legali ai defuncţilor, în condiţiile în care aveau calitatea de moştenitor şi alte persoane, acest fapt fiind omis tocmai în vederea urgentării procedurii şi a încheierii actelor de vânzare cumpărare.

Notarul public a redactat certificatele de moştenitor, care cuprind constatările din încheierile finale referitoare la masa succesorală, la numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le-au revenit din patrimoniul defuncţilor, luând în considerare declaraţiile mincinoase ale solicitanţilor cât şi ale martorilor mincinoşi, fără a face verificările care se impuneau, potrivit atribuţiilor de serviciu.

Totodată, s-a stabilit faptul că încheierea finală a procedurii succesorale din dosarul înregistrat la biroul notarial nr. x bis/2005 din 28.07.2005 şi certificatul de moştenitor nr. x bis din 28.07.2005 au fost falsificate de către notarul public D., prin menţionarea unei alte date de întocmire decât cea reală, prin ştergerea datei de 28 şi menţionarea celei de 22, această activitate infracţională fiind săvârşită întrucât contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x a fost încheiat la 23.07.2005, act care nu putea fi întocmit fără realizarea procedurii succesorale.

Prin întocmirea în fals a certificatelor de moştenitor de către notarul public s-au produs vătămări ale drepturilor persoanelor care aveau vocaţie succesorală.

Analiza efectuată de judecătorul de cameră preliminară.

I. Cu privire la inadmisibilitatea cererii parchetului vizând anularea contractelor de vânzare-cumpărare, invocată de intimatul A., judecătorul de cameră preliminară de la Curte, raportat la conţinutul ordonanţei nr. x/2014 din data de 16.06.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, a constatat că intimatul se încadrează în categoria "persoane interesate", prin aceea că a cumpărat terenurile evidenţiate în contractele de vânzare-cumpărare şi că în cazul prezentei proceduri avea posibilitatea formulării plângerii reglementate de art. 339 alin. (1) C. proc. pen., în termenul prevăzut de alin. (4) al aceluiaşi articol. Totodată, judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere şi faptul că A. a avut calitatea de intimat în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Suceava (însă nu s-a prezentat în instanţă), în care, prin încheierea nr. 88 din data de 29.12.2016, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen. s-au respins, ca nefondate, plângerile formulate de petenţii BB., X., Y., Z. şi AA. împotriva ordonanţei nr. x/2014 din data de 16.06.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, putând astfel lua cunoştinţă în mod neîndoielnic de conţinutul ordonanţei. În plus, încheierea nr. 88 din 29.12.2016 a fost comunicată intimatului, acesta semnând personal dovada de comunicare la data de 25.01.2017.

II. Cu privire la contractele de vânzare-cumpărare terenuri:

II.1. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.2005 de către notarul public D., G. a vândut lui A. suprafaţa de 1.000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "CC. 5", cu suma de 25.000.000 ROL, preţ pe care vânzătorul a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătorul a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 16.08.1994, emis pe numele său, şi actul de identitate.

În declaraţia dată la 12.03.2015, martorul G. a declarat că nu a vândut nicio suprafaţă de teren lui A., că nu a avut cunoştinţă despre încheierea contractului de vânzare cumpărare sus menţionat şi că semnătura de la rubrica "vânzător" nu-i aparţine, fiind executată, probabil, de către fosta sa soţie, DD., motiv pentru care a solicitat anularea actului notarial întocmit în fals.

În cauză a fost audiată martora EE., care, în declaraţia din 29.03.2015, a arătat că, în urmă cu aproximativ 10 ani fiica sa, FF. a vândut o suprafaţă de teren lui A., aceasta primind preţul convenit şi semnând actul notarial. Ca urmare, a fost întocmit un raport de constatare criminalistică de către IPJ Suceava - Serviciul Criminalistic nr. x din 26.03.2015, prin care s-a concluzionat faptul că semnăturile de la rubrica "am primit actul transcris" de pe cererea nr. x din 06.06.2005 şi de la rubrica "vânzător G." de pe contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.20015 nu a fost executată de către numitul G.."

În declaraţia sa dată în instanţă, intimatul a relatat că "nu-l cunosc pe domnul A. şi n-am dat nicio semnătură nicăieri şi n-am luat un ban. (...) am divorţat în 2004 (...) actele au rămas la soţie (...) când am plecat actul rămăsese la ea (...). Solicit desfiinţarea acelui contract şi pot să mă împac cu A. dacă plăteşte acel teren."

Faptul că titlul de proprietate şi actele sale de stare civilă se află în copie la dosarul notarial nu poate conduce prin el însuşi la concluzia că G. a fost cel care a semnat contractul de vânzare-cumpărare, în condiţiile în care părăsise de puţin timp domiciliul comun, o parte dintre acestea (fire şi în copie) rămânând în locuinţa fostei soţii.

Pe parcursul soluţionării cauzei, s-au făcut demersuri în vederea audierii, în calitate de martor, a numitei FF., însă aceasta nu s-a prezentat în instanţă. Apărătorul intimatului A. a depus la dosar declaraţia autentificată sub nr. x din data de 29.09.2018 la SPN "NNN." Rădăuţi, prin care aceasta a precizat că "nu-mi amintesc exact cine a semnat contractul privind vânzarea celor 1000 mp teren (...) proprietatea fostului meu soţ", însă "cu aceeaşi ocazie am vândut şi eu 2000 mp teren proprietatea mea personală, învecinaţi cu cei 1000 mp (...). Am încasat 25 milioane ROL aferent întregii suprafeţe de 3.000 mp, întrucât fostul soţ a indicat astfel, ştiind de vânzare. El a fost cel care i-a înmânat o copie după buletinul său lui OOO., un prieten apropiat al său. (...) nu i-am remis niciun ban din vânzarea terenului".

Procedând la analiza actelor dosarului, judecătorul a observat că potrivit raportului de constatare criminalistică de către IPJ Suceava - Serviciul Criminalistic nr. x din 26.03.2015, semnăturile de la rubrica "am primit actul transcris" de pe cererea nr. x din 06.06.2005 adresată Biroului Notarilor publici asociaţi E. de către numiţii G. şi A. şi de la rubrica "vânzător G." de pe contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.20015 la BNPA - B. şi C. nu au fost executate de către numitul G.

Un atare contract de vânzare-cumpărare este unul solemn (forma autentică fiind necesară ad validitatem). Înscrisul translativ de proprietate nu a fost semnat de G., care figurează ca vânzător (dar care nu şi-a manifestat consimţământul la vânzare), ci în fals de o altă persoană, însă cu numele pretinsului vânzător (neputându-se vorbi despre încheierea actului prin mandatar).

Operaţiunea, nelegală sub aspectul menţiunii prezentării vânzătorului în faţa sa şi semnării celor două înscrisuri, a fost certificată de către notarul public D. (actualmente decedată).

Chiar şi în ipoteza în care, anterior datei încheierii actului, G. şi-ar fi manifestat intenţia de a vinde, aceasta nu a produs niciun efect juridic, întrucât, fiind vorba despre un act solemn, consimţământul trebuia valabil exprimat în faţa notarului public, la momentul autentificării contractului.

Totodată, este lipsită de relevanţă în cauză atitudinea sa relativ la intenţia de a nu întreprinde, până în prezent, demersuri în vederea anulării/rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare.

Prin urmare, faptele imputate notarului public D. există în materialitatea lor, însă temeinic procurorul a dispus clasarea, în aplicarea prevederilor 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Aşa fiind, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., a admis propunerea parchetului şi a dispus desfiinţarea cererii de autentificare cu numărul de înregistrare x din data de 06.06.2005 şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din data de 06.06.2005 la BNPA - B. şi C.

II.2. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 11.10.2005 de către notarul public D., H. a vândut lui A. suprafaţa de 4.000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul mun. Rădăuţi, la locul numit "Plop x", cu suma de 52.000 RON, preţ pe care vânzătoarea a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătoarea a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 16.01.1996, emis pe numele defunctului GG., cu moştenitoare H., planul de situaţie întocmit la 10.04.1996, privind parcela de teren, extrasul de carte funciară pentru autentificare eliberat de OCPI Suceava - Biroul de carte funciară Rădăuţi la 11.10.2005 şi actul de identitate.

În cursul urmăririi penale a fost audiată, în calitate de martor, numita H. care, în declaraţia dată la 03.03.2015, a arătat că la 11.10.2005, data încheierii contractului de vânzare cumpărare, se afla în Italia, la fiul său, HH.

Martora a declarat că a fost de acord cu înstrăinarea suprafeţei de teren, că a negociat preţul cu A. prin intermediul fiului său HH., iar la biroul notarial l-a trimis pe un alt fiu, II., să semneze în locul ei actul de vânzare cumpărare, lucru care s-a şi întâmplat.

A fost audiat, în calitate de martor, şi numitul II. care a confirmat susţinerile mamei sale, acesta declarând că, în baza actelor de proprietate pe care le-a prezentat, notarul public D. a întocmit contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x, pe care l-a semnat în locul mamei sale, care a fost trecută la rubrica "vânzător"." Audiat în instanţă, martorul II., fiul defunctei H., a precizat că "mama a cerut să vândă şi fratele meu s-a ocupat. Am fost la un notar din Rădăuţi, eu singur, în calitate de martor sau împuternicit şi am semnat un contract de vânzare-cumpărare (...) Nu-mi amintesc dacă am avut o împuternicire scrisă, dar cineva oricum trebuia să o reprezinte pe mama. Eu l-am semnat (nn, actul de vânzare-cumpărare), dar nu mai reţin dacă în calitate de împuternicit sau martor la vânzare. La notar am fost singur din partea familiei şi eu am semnat".

Judecătorul, urmare a analizei proprii efectuate, a constatat că cererea de autentificare contract nr. x din data de 11.10.2005 o menţionează ca vânzătoare pe H., iar la rubrica "am primit actul transcris" există semnătura martorului II..

În contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/11.10.2005, emis de BNPA - D., se evidenţiază în clar, ca vânzătoare, H., semnătura aparţinând aceluiaşi martor.

Deşi în cauză nu s-a efectuat o expertiză grafoscopică, prin simpla analiză comparativă a semnăturilor pretinsei vânzătoare, a martorului şi a celor din actele supuse analizei se poate observa că ambele înscrisuri au fost semnate de către martorul II.

Cum în actul care atestă transferul de proprietate nu se stipulează că vânzarea ar fi avut loc prin mandatar, şi cum o procură în acest sens nu se află la dosar, nu se poate reţine că numita H. ar fi fost legal reprezentată la încheierea actului (efectuat aşadar cu încălcarea legii, relativ la atribuţiile notarului public în ce priveşte legitimarea persoanelor care îl încheie).

Chiar dacă proprietara terenului care a făcut obiectul vânzării a confirmat că şi-a dat consimţământul cu privire la transferul dreptului de proprietate, în cazul contractelor care impun, ad validitatem, încheierea lor în formă autentică - cum este cazul în speţă - este necesar ca acest consimţământ să fie exprimat în faţa notarului public, la momentul încheierii actului, direct sau prin mandatar cu procură autentică, condiţie neîndeplinită în speţă.

S-a apreciat că intimatul A., cumpărătorul suprafeţei de teren a cunoscut că cel care a semnat actele nu este adevăratul proprietar al bunului, în condiţiile în care a achiziţionat personal, şi nu prin reprezentant, respectiva suprafaţă de teren. Prin urmare, nu se poate evidenţia buna sa credinţă la momentul încheierii actului, ci dimpotrivă. Date fiind menţiunile false inserate în cele două înscrisuri, judecătorul a reţinut că cererea de autentificare contract cu numărul de înregistrare x din 11.10.2005 conţine menţiuni esenţiale false, iar contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 11.10.2005 este lovit de nulitate absolută. Nimic nu împiedică însă părţile contractuale ca ulterior să încheie, cu respectarea dispoziţiilor legale, un nou contract de vânzare-cumpărare, în acord cu propria lor manifestare de voinţă.

Aşa fiind, curtea, în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., a admis propunerea parchetului.

II.3. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 14.10.2005 de către notarul public D., I. a vândut lui A. suprafaţa de 2.600 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "JJ.", cu suma de 66.500 RON, preţ pe care vânzătoarea a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătoarea a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, contractul de donaţie autentificat sub nr. x din 14.09.1995 la Notariatul de Stat Local Rădăuţi, prin care tatăl său, KK., i-a donat mai multe suprafeţe de teren, printre care şi cea înstrăinată, extrasul de carte funciară pentru autentificare eliberat de OCPI Suceava - Biroul de carte funciară Rădăuţi la 14.10.2005 şi actul de identitate.

În declaraţia dată la 12.02.2015, I. a arătat că la data încheierii actului de vânzare cumpărare sus menţionat, respectiv 14.10.2005, se afla în Italia, la muncă.

Aceasta a declarat că a fost de acord să îi vândă lui A. suprafaţa de teren, sens în care a contactat-o pe LL. din comuna Satu Mare, care, la rugămintea sa, s-a prezentat la biroul notarial şi a semnat la rubrica "vânzător" actul de vânzare cumpărare, aceasta primind şi preţul de la cumpărător."

Se impune a se observa că pe cererea de autentificare contract nr. x din data de 14.10.2005 este menţionată ca vânzătoare numita I., şi care, conform unei menţiuni aici inserate, a "primit actul transcris". Numele său este menţionat în clar, cu litere de mână, iar dedesubt se află o semnătură olografă diferită de cea care apare pe contract.

În ce priveşte înscrisul intitulat "Contract de vânzare-cumpărare", acesta a fost încheiat la data de 14.10.2005, fiind autentificat sub nr. x de către BNPA - B. şi C. Este menţionată aici, ca vânzător al terenului, numita I., dedesubt aflându-se o semnătură olografă, cu conţinutul "I.".

Din lucrările dosarului de urmărire penală reiese că, audiată în calitate de intimată, I. a arătat că "Am vândut suprafaţa (...) către A. C. (...) am primit preţul. (...). Fata este cea care a negociat cu cumpărătorul. Eu i l-am dat fetei ca zestre (...) Nu ştiu dacă era trecut la rolul ei la primărie. La acel moment eu eram în Italia şi la notar a semnat LL.. Nu am avut procură (...) actele s-au făcut corect, cu ştirea şi cu consimţământul meu".

În declaraţia dată în instanţă în calitate de martoră, numita LL., fiica numitei I., a arătat că "eu sunt cea care a semnat la notar contractul de vânzare-cumpărare încheiat de mama mea cu A. (...) Notarul nu mi-a cerut procura când am semnat contractul. Nu am semnat cu semnătura mea obişnuită, ci cu numele mamei. Toate actele cu privire la pământ erau în numele mamei şi acesta este motivul pentru care am semnat cu numele ei. Nu m-a atenţionat în niciun fel notarul că este vreo problemă".

În prezentul context, chiar dacă în cauză nu s-a efectuat o expertiză grafică, din compararea semnăturilor intimatei şi martorei cu semnăturile inserate pe cele două înscrisuri rezultă fără îndoială că la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare "vânzătoarea" I. nu a fost prezentă în faţa notarului public, actele fiind semnate de fiica sa, LL.

În condiţiile în care cumpărătorul terenului, intimatul A., a negociat în prealabil cu martora, pe care o cunoştea, reiese că a încheiat contractul în cunoştinţă de cauză în ce priveşte faptul că persoana care l-a semnat nu este titulara dreptului de proprietate ce urma a fi transmis, neputându-se astfel vorbi despre buna sa credinţă la acel moment.

Deoarece în contractul de vânzare-cumpărare nu se menţionează că în numele vânzătoarei ar fi semnat o persoană mandatată în acest sens, nu se poate susţine că numita I. a fost legal reprezentată la încheierea actului.

Chiar dacă proprietara terenului care a făcut obiectul transferului dreptului de proprietate a precizat în mod constant că şi-a dat consimţământul cu privire vânzare, în cazul contractelor care impun, ad validitatem, încheierea lor în formă autentică - cum este cazul în speţă - este necesar ca acest consimţământ să fie exprimat în faţa notarului public, la momentul încheierii actului, direct sau prin mandatar cu procură autentică, condiţie neîndeplinită în speţă.

Aşadar, cum cele două înscrisuri au fost întocmite cu încălcarea legii şi conţin menţiuni nereale, văzând şi cele arătate în precedent relativ la nulitatea actului civil, judecătorul de cameră preliminară, constatând întemeiată propunerea parchetului, în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., a dispus desfiinţarea cererii de autentificare cu numărul de înregistrare x din data de 14.10.2005 şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din data de 14.10.2005, ambele efectuate în cadrul BNPA - B. şi C., de către aceasta din urmă.

II.4. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 09.09.2005 de către notarul public B., C., J. şi K. au vândut lui A. suprafaţa de 3.750 m.p. teren arabil, situată în extravilanul mun. Rădăuţi, la locul numit "Plop", cu suma de 6.600 RON, preţ pe care vânzătorii au declarat că l-au primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătorii au prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, extrasul de carte funciară pentru autentificare eliberat de OCPI Suceava - Biroul de carte funciară Rădăuţi la 09.09.2005, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 03.11.1998 la BNPA - B. şi C., prin care J. a cumpărat de la MM. şi NN. suprafaţa tranzacţionată, extrasele de carte funciară eliberate de Judecătoria Rădăuţi la 14.11.1998 şi 16.11.1998 şi încheierea nr. x/1998 eliberată de Judecătoria Rădăuţi - Cartea Funciară, privind intabularea dreptului de proprietate.

În declaraţia dată la 03.03.2015, J. a arătat că în perioada 2000-2014 a fost plecat la muncă în Germania şi Italia împreună cu soţia sa, K.

Martorul a precizat că, în cursul anului 2005, tatăl său, OO., a vândut lui A. o suprafaţă de teren şi a încasat preţul convenit, deşi imobilul era proprietatea lui şi a soţiei sale.

În declaraţia dată la 18.02.2015, OO. a arătat că în anul 2005 fiul său, J., şi soţia acestuia, K., s-au aflat în Italia la muncă, iar contractul autentificat sub nr. x, întocmit pe numele celor doi, nu a fost semnat de către aceştia.

Martorul a precizat că a vândut lui A. suprafaţa de teren menţionată în contract şi a primit preţul convenit, dar nu a semnat contractul la rubrica "vânzători", susţinere nereală atâta vreme cât din probe rezultă că a fost la biroul notarial şi a fost de acord cu încheierea actului."

În conţinutul cererii de autentificare contract nr. x din data de 09.09.2005 se menţionează ca vânzători J. şi K., iar la rubrica "Am primit actul transcris", alături de cea a cumpărătorului, există două semnături olografe (parţial) indescifrabile. În contractul de vânzare-cumpărare supus analizei sunt menţionaţi în clar, la rubrica "vânzători", J. şi K., în dreptul acestora figurând de asemenea două semnături foarte asemănătoare cu cele efectuate pe cererea arătată în paragraful precedent. În cauză nu s-a efectuat o expertiză grafică relativ la semnăturile aplicate pe cele două înscrisuri.

În declaraţia dată în instanţă, intimata K. a arătat că "Eram plecată din ţară când socrul meu a vândut acea suprafaţă de teren lui A. (...) nu am semnat niciun act (...) Socrul a cumpărat terenul, imediat după căsătoria noastră, din banii lui, dar pe numele nostru".

Intimatul J. a relatat că la momentul vinderii terenului, "nu eram în România nici eu şi nici soţia. (...) Nu-l împuternicisem pe tatăl meu să vândă acest pământ. (...) Terenul a fost cumpărat de tatăl meu pentru mine şi soţie. Tata l-a plătit, făcându-ni-l apoi nouă cadou".

În instanţă a fost audiat în calitate de martor numitul OO., care a arătat că nu mai reţine amănunte legate de această vânzare. În depoziţia dată la urmărire penală, martorul a arătat că a negociat vânzarea terenului cu A., cu care s-a "întâlnit în câmp (...) i-am înmânat contractele de vânzare (...). A. C. s-a ocupat de toate actele (...) m-am dus doar în ziua de 09.09.2005 la notarul D.. Am semnat contractul făcut în numele meu şi a soţiei mele (...). suprafaţa de 3750 mp era pe numele băiatului şi a nurorii, iar în anul 2005 aceştia erau în Italia. Contractul (...) este făcut pe numele J. şi K. dar nu au semnat nici ei şi nici eu. Nu cunosc cine a semnat pe acest contract. (...) am primit banii."

Probele administrate au condus la concluzia că, deşi nu se poate stabili cu certitudine persoana/persoanele care au semnat la data critică la rubrica "Vânzători", acestea nu sunt cele menţionate ca atare, respectiv J. şi K.

Pe de altă parte, negocierile s-au purtat între cumpărător şi martor, astfel că cel dintâi cunoştea exact că persoana/persoanele care urma/urmau să semneze actul de vânzare-cumpărare în calitate de vânzători nu erau soţii PPP., proprietari ai terenului la acel moment conform actelor, aspect ce relevă reaua sa credinţă manifestată la momentul redactării şi semnării celor două înscrisuri.

În prezentul context, cum actul translativ de proprietate a fost încheiat de un neproprietar, prin semnarea în fals a adevăraţilor proprietari, care nu şi-au manifestat în vreun fel consimţământul la vânzare, văzând menţiunile nereale aici conţinute, judecătorul constată nulitatea absolută a acestuia.

În condiţiile de mai sus, şi cum atât contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 09.09.2005 cât şi cererea de autentificare contract nr. x din aceeaşi dată, ambele efectuate în cadrul BNPA - B. şi C., de către aceasta din urmă, conţin menţiuni false, în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., motiv pentru care s-a dispus desfiinţarea lor.

II.5. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 25.04.2005 de către notarul public BNPA - B. şi C., L. a vândut lui A. suprafaţa de 4.000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "CC. 6", cu suma de 10.000.000 RON, preţ pe care vânzătorul a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătorul a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 04.06.1996, eliberat pe numele său.

În încheierea de autentificare, notarul public a specificat că, împreună cu secretarul delegat, PP., s-a deplasat la domiciliul vânzătorului, pe care l-a găsit slăbit de boală şi de bătrâneţe, dar conştient, şi care, în prezenţa cumpărătorului, a consimţit la autentificarea înscrisului, semnându-l pe toate exemplarele.

În cursul urmăririi penale s-a procedat la audierea, în calitate de martor, a numitei QQ., aceasta arătând în declaraţia dată la 12.02.2015 că a vândut o suprafaţă de teren proprietatea tatălui său, L. (decedat la 06.11.2007), fără a avea acordul acestuia, şi a încasat preţul convenit cu A.

Martora a declarat că s-a prezentat la biroul notarial şi a prezentat titlul de proprietate emis pe numele tatălui său, pe care era menţionată şi suprafaţa înstrăinată, fără a recunoaşte, însă, că a semnat în locul acestuia la rubrica "vânzător L.", dar precizând că semnătura nu-i aparţine acestuia."

Audiată, martora a arătat că "m-am prezentat la notarul E. atunci când s-au făcut actele de vânzare pe teren (4000 mp) şi am primit banii de la A. şi OOO., prietenul acestuia, care este mort. (...) eram cu băiatul în spital (...) am vândut pământul şi recunosc că nu am vrut să-i spun tatei. Eu am semnat pe toate actele cu numele meu, şi nu cu numele tatălui. (...) pământul era la primărie pe rolul meu. (...) am primit 17 milioane 500 RON (...). Mă supără acuma că preţul a fost mic."

Spre deosebire de cele relatate în această declaraţie, în sensul că personal a semnat toate actele la notar, în depoziţia dată la urmărirea penală, martora a susţinut că a fost la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare la notar, însă "Am stat pe hol la notariat, nu am intrat în birou şi nu m-a chemat nimeni să semnez vreun act. Banii i-am primit pe hol de la OOO. şi de la încă un bărbat pe care nu îl cunosc, în jur de 10 milioane RON vechi.(...) arăt că semnătura de la rubrica vânzător nu este semnătura tatălui meu. De asemenea, aş fi aflat dacă acasă la tatăl meu ar fi venit notarul pentru a fi semnat actul, dar nu a fost."

În condiţiile în care susţinerile martorei evidenţiate în cele două declaraţii se contrazic în ce priveşte semnarea contractului de vânzare-cumpărare şi suma de bani încasată drept preţ (aspect care influenţează negativ gradul său de credibilitate), iar în cauză nu s-a efectuat o expertiză grafică din care să rezulte fără îndoială că semnătura nu a fost executată de L. (actualmente decedat), văzând şi menţiunea inserată în încheierea de autentificare, în sensul că actul s-a încheiat la domiciliul vânzătorului, care a consimţit la autentificarea sa, semnându-l pe toate exemplarele, în prezenţa numitei PP., secretar delegat, curtea a constatat că nu se poate reţine, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că prezentul înscris conţine menţiuni false.

Aşa fiind, în aplicarea prevederilor art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., judecătorul a respins, ca nefondată, propunerea de desfiinţare a cererii de autentificare înregistrată sub nr. x din data de 25.06.2005 şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din data de 25.04.2005, ambele întocmite de notarul public B şi C. din cadrul BNPA cu aceeaşi denumire.

II.6. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 05.05.2005 de către notarul public D., M. şi N. au vândut lui A. suprafaţa de 7.700 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "CC. 7", cu suma de 20.000.000 RON, preţ pe care vânzătorii au declarat că l-au primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătorii au prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, certificatul de moştenitor nr. x din 11.12.1997 la BNP "RR.", prin care N., M. şi SS. au acceptat succesiunea rămasă după defunctul TT., actul de partaj autentificat sub nr. x din 11.12.1997 la BNP "RR.", prin care M. şi UU. au primit, în deplină proprietate, suprafeţele de câte 3.850 m.p. teren arabil din parcela de 7.700 m.p., situată la locul numit "CC." şi titlul de proprietate nr. x din 21.03.1997, eliberat pe numele lui TT.

În cursul urmăririi penale a fost audiat, în calitate de martor, M., care a arătat că la data de 05.05.2005 împreună cu cumnatul său, VV., precum şi cu A., s-a deplasat la biroul notarului public D., în vederea încheierii unui contract de vânzare cumpărare privind suprafaţa de 7.700 m.p. teren arabil.

Martorul a declarat că a semnat contractul de vânzare cumpărare la rubrica "vânzător", în dreptul numelui său, iar VV. a semnat la aceeaşi rubrică, în dreptul numelui N., soţia sa, care era decedată de aproximativ 2 ani, însă nu fusese dezbătută succesiunea după aceasta, neexistând certificat de moştenitor. VV. a semnat şi la rubrica "am primit actul transcris", în locul soţiei sale decedate.

Din extrasele din registrul de decese, eliberate de Primăria comunei Satu Mare - Starea civilă, rezultă că numita N. a decedat la data de 01.07.2003, iar soţul său, VV., a decedat ulterior, la 15.05.2009."

Judecătorul de cameră preliminară a constatat, raportat la actele dosarului de urmărire penală, că în cererea de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare nr. x din data de 11.12.1997 se menţionează, ca vânzători, M. şi N., iar la rubrica "Am primit actul transcris" există semnături olografe atribuite celor doi.

Prin contractul de vânzare-cumpărare supus analizei, încheiat la data de 05.05.2005 de către notarul public B. şi C., numiţii M. şi N. au vândut intimatului A. suprafaţa de 7700 mp teren arabil, situat în comuna Satu-Mare, judeţul Suceava, la pct. CC. În conţinutul actului se face referire la modul de dobândire, de către vânzători, a terenului, şi anume în baza certificatului de moştenitor nr. x din 11.12.1997 şi a actului de partaj autentificat sub nr. x din data de 11.12.1997. Ca vânzători a terenului au fost inseraţi "M. şi N.", dedesubtul prezentei menţiuni existând două semnături olografe.

Conform actului de partaj autentificat sub nr. x din data de 11.12.1997 la BNP "RR.", numiţii N. şi M., în calitate de moştenitori ai numitului TT., au primit în proprietate câte 3850 mp teren arabil extravilan, dintr-o parcelă totală de 7700 mp, suprafeţe situate la locul "CC." în comuna Satu-Mare, judeţul Suceava, fiecare suprafaţă atribuită fiind identificată cu vecinătăţi, ambele incluse în titlul de proprietate nr. x din 21.03.1997 emis pe numele lui TT.

În declaraţia dată la urmărire penală, martorul M. a arătat că "am predat titlul (...) la final am semnat actul fără să sesizez că este menţionată N." (...). VV. a venit şi a semnat contractul de vânzare-cumpărare (...) sora mea N. era decedată cu circa 2 ani înainte".

Audiat în instanţă, martorul a arătat că "Notarul, din câte-mi amintesc, a întrebat de ce semnează VV. în locul lui N. (...). Totuşi ea a permis să se încheie actul pentru că era rămas ca moştenitor. Din câte ştiu a semnat cu numele lui şi nu al lui N.".

A fost audiat în instanţă numitul WW., care a precizat că "Nu cunosc nimic despre vânzarea din 2005 (...) Mama nu mai trăia în 2005. Cred că tatăl meu a semnat în locul mamei".

Prima instanţă a constatat că actul de vânzare-cumpărare supus analizei probează în realitate efectuarea a două vânzări distincte (negotium), chiar dacă s-au efectuat prin acelaşi act (instrumentum). Prima dintre acestea, vizând 3.850 mp teren, a fost făcută de către proprietarul suprafeţei, martorul M., care a semnat personal înscrisul. Aşadar, cu privire la această transmitere a dreptului de proprietate, nu există cauze de nulitate, absolută ori relativă, a actului. Alta este însă situaţia în ceea ce priveşte vânzarea-cumpărarea care a vizat, în calitate de vânzător, pe N., întrucât aceasta, fiind decedată la data încheierii actului (certificat deces fila x ds. u.p., din care rezultă că moartea ei s-a produs la 01.07.2003), nu mai avea capacitate de folosinţă.

În prezentul context, semnătura soţului său, numitul VV., putea fi considerată valabilă şi deci producătoare de efecte juridice în ce priveşte transmiterea proprietăţii numai în situaţia în care ar fi vândut terenul în nume propriu, în calitate de moştenitor al defunctei N., ceea ce nu este cazul în speţă.

Aşadar, cum numita N. (decedată la acel moment) nu şi-a manifestat în mod valabil acordul de voinţă cu privire la vânzarea suprafeţei de 3850 mp teren, actul fiind semnat pentru aceasta de către o altă persoană, aspect cunoscut de către cumpărător (ceea ce contrazice existenţa bunei sale credinţe la încheierea contractului), judecătorul a admis propunerea parchetului şi a dispus desfiinţarea înscrisurilor referitoare la vânzătoarea N.

III. Cu privire la certificatele de moştenitor:

Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că în cursul urmăririi penale au fost identificate un număr de contracte de vânzare-cumpărare autentificate de către notarul public B. şi C. şi care au fost întocmite în baza unor certificate de moştenitor false.

Analiza individuală a certificatelor de moştenitor şi a încheierilor notariale finale:

III. 1. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 18.03.2005 de către notarul public D., EEE., în calitate de vânzător şi de mandatar al vânzătorilor QQQ. şi V., având procura autentificată cu nr. x din 19.03.2004, a vândut lui A. suprafeţele de 2.500 m.p. şi 6800 m.p. teren arabil, situate în extravilanul comunei Satu Mare, la locurile numite "Şes 3" şi "CC. 7", cu suma de 10.000.000 RON, preţ pe care vânzătorul a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, în nume propriu şi pentru mandanţi, înainte de semnarea actului.

Vânzătorul a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 19.01.2001, emis pe numele defunctului RRR., cu moştenitoare O., certificatul de moştenitor nr. x din 18.03.2005, eliberat de BNPA - B. şi C., prin care QQQ., V. şi EEE. au acceptat succesiunea rămasă după defuncta O., din masa succesorală făcând parte şi suprafeţele tranzacţionate, şi procura autentificată sub nr. x din 19.03.2004 la BNP "SSS.".

În declaraţia dată, în calitate de martor, la data de 25.02.2015, numitul EEE. a arătat că în cursul anului 2005 a fost contactat de către A., care s-a arătat interesat de achiziţionarea unei suprafeţe de teren, împrejurare în care i-a adus la cunoştinţă faptul că imobilul respectiv a fost proprietatea mamei sale, care a decedat în anul 2004, fără să aibă loc dezbaterea succesiunii.

Martorul a declarat că, deşi erau în viaţă toţi ceilalţi 6 fraţi, a solicitat notarului public D. eliberarea certificatului de moştenitor după defuncta sa mamă, O., precizând, în mod nereal, că au calitatea de moştenitori atât el, cât şi alţi doi fraţi, respectiv QQQ. şi V.

În baza declaraţiei mincinoase, notarul public a eliberat certificatul de moştenitor nr. x din 18.03.2005, masa succesorală revenind doar celor trei.

EEE. a prezentat notarului public D. procura autentificată sub nr. x din 19.03.2004, precum şi o copie a titlului de proprietate nr. x din 19.01.2001 şi, în baza certificatului de moştenitor emis în condiţiile sus menţionate, a fost întocmit şi autentificat contractul de vânzare cumpărare.

Procedând la verificarea înscrisurilor care au stat la baza emiterii certificatului de moştenitor nr. x din 18.03.2005 de către notarul public D., în care s-a menţionat, în mod nereal, că au acceptat succesiunea după defuncta O., QQQ., V. şi EEE., în calitate de fii, s-a constatat că acesta din urmă a fost cel care a solicitat notarului dezbaterea procedurii succesorale, prezentând certificatul de deces, titlul de proprietate, procura autentificată sub nr. x din 19.03.2004 şi declarând că au calitatea de moştenitori după defunctă el şi alţi doi fraţi, fapt neconform cu realitatea, întrucât aveau aceeaşi calitate şi ceilalţi 4 fraţi ai lui.

În cadrul procedurii, notarul public l-a audiat pe numitul OOO., care a declarat, în mod mincinos, că a cunoscut-o pe defunctă şi cunoaşte că a avut trei copii, respectiv pe QQQ., V. şi C.

În încheierea din şedinţa finală din 17.03.2005, semnată şi de EEE., s-a menţionat, în mod nereal, că aveau calitatea de moştenitori după defunctă doar cele trei persoane care au acceptat succesiunea, cu o cotă de 1/3 părţi indivize.

Din adresa din 13.05.2015 a Primăriei comunei Satu Mare - Starea civilă rezultă că defuncţii RRR. şi O. au avut 7 copii, respectiv TTT., UUU., VVV., WWW., QQQ., V. şi EEE.

Prin raportul de expertiză criminalistică întocmit de IPJ Suceava - Serviciul Criminalistic nr. x din 29.04.2015 s-a concluzionat că semnăturile de la rubrica "semnăturile" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 17.03.2005", precum şi semnătura de la rubrica "semnătura" din colţul dreapta inferior al cererii înregistrate cu nr. x din 18.03.2005 a fost, probabil, executată de EEE.

De altfel, în completarea declaraţiei iniţiale, EEE. a recunoscut faptul că semnăturile de pe cele două înscrisuri îi aparţin.

Ulterior, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 14.06.2005 la BNPA - B. şi C., soţii A. şi A. Anca Mihaela au vândut lui YYY. suprafaţa de 2.500 m.p. teren arabil, achiziţionată prin actul notarial sus menţionat, cu preţul de 10.000.000 ROL."

Efectuând propria analiză cu privire la cele reţinute de parchet, judecătorul a constatat că prin cererea formulată şi înregistrată la BNPA - B. şi C. la data de 18.03.2005, numitul EEE. a solicitat dezbaterea procedurii succesorale după defuncta O., decedată la 05.01.2004, cu ultimul domiciliu în comuna Satu-Mare, judeţul Suceava.

La data de 17.03.2005, a fost audiat de către notar, în calitate de martor, numitul OOO. (actualmente decedat), care a declarat că "la deces au rămas copiii QQQ., V. şi C." (depoziţie fila x ds. u.p.).

Tot la data de 17.03.2005, în dosarul nr. x/2005, notarul D. a emis încheierea notarială finală, în conţinutul căreia a evidenţiat, printre altele, că la apelul nominal a răspuns EEE., iar calitate de moştenitori după defuncta O. o au QQQ., V. şi EEE., în calitate de fii, cu câte 1/3 din masa succesorală. Înscrisul a fost semnat de către EEE. A mai menţionat totodată că EEE. a declarat că "alţi moştenitori nu au rămas şi dispensez notarul public de alţi moştenitori".

Ulterior, la data de 18.03.2005, notarul a emis certificatul de moştenitor nr. x, menţionând aici aceiaşi moştenitori şi în plus că nu sunt renunţători la moştenire şi nici persoane străine de succesiune prin neacceptare.

În cauză s-a efectuat un raport de expertiză criminalistică, prin care s-a conchis că atât semnătura de pe încheierea finală, cât şi cea de pe cererea de deschidere a procedurii succesorale după defuncta O. au fost probabil executate de către EEE.

În declaraţia dată la urmărire penală, intimatul EEE. a arătat că cele două semnături arătate în paragraful precedent îi aparţin, fiind executate de el. A precizat însă că certificatul de moştenitor "nu reprezintă realitatea întrucât la data redactării acestuia eram în viaţă toţi cei şapte fraţi". În plus, a arătat că a fost de acord să se emită un certificat de moştenitor în care să fie incluşi el şi cei doi fraţi pentru care deţinea procură, "pentru a urgenta efectuarea vânzării către A.", care "se grăbea, mi-a spus că rezolvă el cu actele la notar şi rezolvă mai repede".

Audiat în instanţă, acesta a precizat că "Nu am fost întrebat de doamna notar dacă mai sunt şi alţi fraţi moştenitori ai lui O.".

Din materialul probator supus analizei rezultă că notarul D., fără a efectua verificări cu privire la existenţa şi a altor posibili moştenitori ai defunctei O., cel puţin în aceeaşi zi în care o atare cerere a fost formulată (a se vedea succesiunea datelor de mai sus, fiind posibilă existenţa unei erori materiale), a emis certificatul de moştenitor, acceptând că procedând astfel acesta ar putea conţine date false (neconforme cu realitatea), concretizate dealtfel în cele două menţiuni vizând inexistenţa unor persoane renunţătoare la moştenire sau străine de succesiune prin neacceptare.

Relativ la celelalte elemente evidenţiate (incluzând aici şi persoanele care au acceptat succesiunea, cotele părţi cuvenite în raport de situaţia avută în vedere, dar şi masa succesorală), în cauză nu s-a făcut dovada că ar fi false. Acestea pot fi supuse analizei instanţei competente pe calea unei acţiuni civile în anulare, în condiţiile legii, neputând fi puse în discuţie în prezentul cadru procesual şi pe cale de consecinţă reţinute ca temei de desfiinţare a certificatului de moştenitor.

Prin urmare, judecătorul, găsind întemeiată numai în parte propunerea parchetului, în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., a admis şi a dispus desfiinţarea parţială a certificatului de moştenitor nr. x din data de 18.03.2005, în ce priveşte menţiunile "Nu sunt" evidenţiate la rubricile:

"Au renunţat la succesiune" şi "Sunt străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. civ.".

În ce priveşte desfiinţarea menţiunii "alţi moştenitori nu au rămas" din conţinutul încheierii finale, cum aceasta reprezintă consemnarea susţinerii intimatului EEE., nu s-a procedat la anularea sa.

III. 2. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 23.05.2005 de către notarul public D., ZZ., reprezentată prin mandatarul OOO., având procura autentificată cu nr. x din 23.05.2005, a vândut lui A. suprafaţa de 9.400 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "CC." cu suma de 10.000.000 RON, preţ pe care mandatarul a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Mandatarul a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 25.03.1994, emis pe numele lui P., procura autentificată sub nr. x din 23.05.2005 la BNPA - B. şi C. şi certificatul de moştenitor nr. x din 23.05.2005, emis de BNPA - B. şi C., prin care ZZ. a acceptat succesiunea rămasă după defunctul P.

Prin cererea înregistrată la 23.05.2005 la BNPA - B. şi C. ZZ. a solicitat eliberarea certificatului de moştenitor după defunctul P., menţionând că este unica moştenitoare, în calitate de fiică.

Aceasta a prezentat notarului public certificatul de deces după defunct, titlul de proprietate nr. x/1994, emis pe numele acestuia, antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 25.08.1995 şi actul său de identitate.

În încheierea din şedinţa din 23.05.2005, semnată şi de ZZ., notarul public a consemnat faptul că aceasta avea calitatea de moştenitor legal după defunct, acceptând succesiunea în cotă de 1/1 părţi indivize, încheiere în baza căreia a fost eliberat certificatul de moştenitor nr. x din 23.05.2005.

Din adresa din 29.04.2015 a Primăriei municipiului Rădăuţi rezultă că succesiunea după defunctul P. a fost dezbătută în două dosare cu nr. x/2004 la BNP "SSS." şi nr. x/2005 la BNPA - B. şi C.

Prin adresa din 09.06.2015 emisă de Societatea Profesională Notarială "SSS. şi Asociaţii" s-a comunicat faptul că notarul public SSS. a eliberat certificatul de moştenitor nr. x din 12.03.2004 (dosar nr. x/2004), acceptant al succesiunii fiind ZZZ., ceilalţi descendenţi ai defunctului renunţând la succesiune prin declaraţiile autentificate sub nr. x din 09.03.2004 la BNPA - "NNN.", nr. 487 din 11.03.2004, la BNP" SSS." şi nr. 1124 din 04.04.2001 la BNP "RR.".

În declaraţia autentificată sub nr. x din 09.03.2004 la BNPA "NNN." s-a consemnat faptul că ZZ., în calitate de fiică a defunctului P., nu a făcut nici un act de acceptare expresă, forţată sau tacită a succesiunii acestuia, faţă de care a înţeles să rămână străină.

În cursul urmăririi penale s-a procedat la audierea, în calitate de martor, a numitei ZZ., care a declarat că nu a fost la biroul notarial şi nu a solicitat întocmirea unei procuri prin care să-l împuternicească pe numitul OOO. să vândă o suprafaţă de teren ce a aparţinut tatălui său, semnătura de pe procură nefiind executată de către ea.

Sus numita a declarat, de asemenea, că nu a avut cunoştinţă de existenţa certificatului de moştenitor nr. x din 23.05.2005, nu l-a mandatat pe OOO., nu a vândut nicio suprafaţă de teren şi nu-l cunoaşte pe A..

Prin raportul de expertiză criminalistică întocmit de IPJ Suceava - Serviciul Criminalistic nr. x din 23.04.2015 s-a concluzionat că semnăturile de la rubrica "ZZ." de pe cererea înregistrată sub nr. x din 23.05.2005, de la rubrica "semnăturile" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 23.05.2005", de la rubrica "semnătura" de pe cererea din 23.05.2005, privind redactarea şi autentificarea unei procuri, şi de la rubrica "mandantă ZZ." de pe actul intitulat "procură" autentificată sub nr. x din 23.05.2005, au fost executate de numita ZZ."

Analizând actele dosarului, judecătorul a constatat că prin cererea formulată şi înregistrată la BNPA - B. şi C. sub nr. 332 la data de 23.05.2005, numita ZZ. a solicitat eliberarea certificatului de deces după defunctul P., "rămânând ca unică moştenitoare subsemnata în calitate de fiică".

La aceeaşi dată notarul D. a emis încheierea finală, în care s-a menţionat că a fost prezentă în faţa sa ZZ., care a acceptat succesiunea, în calitate de fiică.

De asemenea, a emis certificatul de moştenitor nr. x din aceeaşi dată, prin care i se recunoaşte acesteia calitatea de unic moştenitor, cu cota de 1/1.

Or, după defunctul P. era deja emis un certificat de moştenitor (nr. 37 din 12.03.2004, notar public SSS. x ds. u.p.), şi cu privire la care nu există dovezi la dosar că până la acea dată ar fi fost anulat, prin care s-a stabilit că unicul moştenitor este ZZZ., în timp ce ZZ. a renunţat la succesiune conform declaraţiei înregistrate sub nr. x din data de 09.03.2004 (înscris aflat la fila x ds. u.p.).

Astfel, deşi cunoştea că a renunţat la succesiune după numitul P., intimata ZZ. a solicitat eliberarea unui (nou) certificat de moştenitor, cererea sa fiind admisă în aceeaşi zi de notarul public, fără a efectua verificări, astfel cum legea îi impunea şi fără a avea nicio dovadă că solicitanta este unica moştenitoare a defunctului.

Judecătorul a constatat că, potrivit concluziilor raportului de expertiză criminalistică întocmit de IPJ Suceava - Serviciul Criminalistic nr. x din 23.04.2015, semnăturile de la rubrica "ZZ." de pe cererea înregistrată sub nr. x din 23.05.2005 şi de la rubrica "semnăturile" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 23.05.2005", au fost executate de numita ZZ.

În prezentul context, susţinerile acesteia din declaraţia dată la urmărire penală, în sensul că "nu am ştiut de existenţa acestui certificat", "nu am fost la biroul notarului D.", nu pot fi reţinute ca veridice.

Dealtfel, în declaraţia dată în instanţă, aceasta a manifestat o atitudine oscilantă, susţinând, printre altele, că "nu am făcut niciun certificat de moştenitor", "nu-mi venea să cred că sunt scrisul şi semnătura mea. Sub ce formă am fost acolo şi am semnat, asta ştie doamna notar. Probabil am semnat şi ceva mi s-ar fi spus, dar nu sub forma că eu vând acel teren (...) dacă a vândut tatăl meu acel teren, eu nu ştiu. Poate l-a vândut cu act de mână şi între timp, după ce a murit, cumpărătorului îi trebuia ceva de la notar şi sub o formă sau alta eu l-am semnat. (...) M-au prostit în faţă şi m-au pus să semnez".

Raportat la cele arătate, judecătorul a apreciat că atât încheierea finală, cât şi certificatul de moştenitor conţin menţiuni false concretizate în constatarea calităţii de unic moştenitor după defunctul P. a numitei ZZ., inserate cu intenţie de către notarul D. şi a dispus desfiinţarea încheierii finale din şedinţa din data de 23.05.2005, în cauza succesorală privind pe defunctul P. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 23.05.2005, emise de notarul public D.

III. 3. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 26.05.2005 de către notarul public D., CCC. şi AAA. au vândut lui A. suprafaţa de 3.500 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "CC. 5", cu suma de 10.000.000 RON, preţ pe care vânzătoarele au declarat că l-au primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătoarele au prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 20.11.1995, emis pe numele lui Q., şi certificatul de moştenitor nr. x din 26.05.2005 emis de BNPA - B. şi C., prin care CCC. şi AAA. au acceptat succesiunea rămasă după defunctul Q.

La 26.05.2005 a fost înregistrată la BNPA - B. şi C. sub nr. x sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale după defunctul Q., cu moştenitor CCC., înscris care nu avea număr de înregistrare, nu era semnat şi ştampilat, fiind menţionat la rubrica "declarant" numele lui BBBB.

La cauza succesorală au fost depuse o serie de înscrisuri, şi anume: adeverinţa emisă de Primăria comunei Satu Mare la 26.05.2005, titlul de proprietate nr. x/1995 pe numele defunctului Q., certificatul de căsătorie al soţilor CCCC. şi AAA. şi actul de identitate al solicitantei.

În încheierea dată la 28.05.2005 de notarul public D. şi semnată de CCC. şi AAA. s-a menţionat faptul că acestea au calitatea de moştenitori legali după defunct, în calitate de soţie supravieţuitoare şi, respectiv, de fiică, şi au acceptat moştenirea.

Ca urmare, notarul public D. a eliberat certificatul de moştenitor nr. x din 26.05.2005, prin care CCC. şi AAA. au acceptat succesiunea rămasă de pe urma defunctului Q., din masa succesorală făcând parte un număr de 3 suprafeţe de teren arabil dobândite în baza titlului de proprietate.

În cursul urmăririi penale, urmare a solicitării IPJ Suceava, Primăria municipiului Rădăuţi a comunicat o xerocopie a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale după defunctul Q., purtând numărul de înregistrare nr. x din 31.05.2005, semnată de secretarul Primăriei municipiului Rădăuţi, în care erau consemnate aceleaşi menţiuni, ca şi în cele de pe înscrisul care a stat la baza emiterii certificatului de moştenitor.

În declaraţia dată la 18.02.2015, în calitate de martor, numita AAA. a arătat că a semnat, atât ea cât şi mama ei, CCC., contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 26.05.2005 şi a primit preţul convenit cu A.

Sus numita a declarat că, în aceeaşi zi, notarul public a eliberat certificatul de moştenitor nr. x din 26.05.2005, fără a le aduce la cunoştinţă acest fapt şi fără a face o asemenea solicitare, în condiţiile în care mai exista un moştenitor al defunctului său tată, respectiv fratele ei, DDDD., care a decedat în luna aprilie 2011.

Prin raportul de expertiză criminalistică întocmit de IPJ Suceava - Serviciul Criminalistic nr. x din 24.04.2015 s-a concluzionat că prima semnătură de la rubrica "semnăturile" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 23.05.2005" în cauza succesorală nr. x/2005 a fost executată de AAA.."

Analizând actele dosarului de urmărire penală, s-a constatat că niciuna dintre numitele CCC. şi AAA. nu au formulat sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale după defunctul Q., o atare cerere existând însă la fila x ds. u.p., înregistrată sub nr. x din data de 26.05.2005, nesemnată.

La aceeaşi dată, notarul public D. a emis încheierea de şedinţă finală nr. x/2005, în care a menţionat ca fiind prezente la dezbateri pe CCC. (soţie) şi AAA. (fiică), care au calitatea de moştenitori legali ai lui Q., decedat la 27.03.3005, cotele părţi cuvenite fiind de ¼;, respectiv ¾; din masa succesorală. La dosarul notarial au fost depuse actele de stare civilă ale celor două moştenitoare.

Conform raportului de expertiză criminalistică întocmit de IPJ Suceava - Serviciul Criminalistic nr. x din 24.04.2015, prima semnătură de la rubrica "semnăturile" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 23.05.2005" în cauza succesorală nr. x/2005 a fost executată de AAA..

Audiată la urmărire penală în calitate de martor, aceasta din urmă a relatat că la data de 26.05.2005, împreună cu mama sa CCC., a fost la biroul notarial al notarului public D., ambele vânzând suprafaţa de 3500 mp teren. A mai susţinut aceasta că "În aceeaşi zi notarul a făcut certificatul de moştenitor nr. x/26.05.2005 fără ca noi să ştim şi să fim de acord. Declar că mai am un frate DDDD. decedat în data de 2011 luna aprilie, care nu a fost prezent (...) Deci fără să vrem la data vânzării s-a făcut şi o succesiune".

În declaraţia dată în instanţă în calitate de intimată, AAA. a susţinut că "Sunt fiica lui WW., mai am un frate care (...) trăia la data când s-a emis certificatul de moştenitor. (...) CCC. a fost cu noi la notar când s-a făcut certificatul de moştenitor şi de fapt ea a vândut pământul lui A.".

Din materialul probator rezultă că cele două intimate, CCC. şi AAA., au fost prezente în persoană la notar şi au semnat încheierea finală de emitere a certificatului de moştenitor. Chiar dacă au susţinut că nu au cunoscut ce au semnat, acest aspect nu-i poate fi imputat notarului care a redactat înscrisul, întrucât nu s-au aflat în imposibilitatea obiectivă de a citi cele inserate în conţinut, anterior semnării sale. Or, este cunoscut că nimeni nu poate invoca, în susţinerea intereselor sale, propria culpă.

Pe de altă parte, certificatul de moştenitor a cărui anulare se cere nu conţine menţiuni nereale, în condiţiile în care la rubricile "Au renunţat la succesiune" şi "Sunt străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. civ." nu există nicio precizare (care ar fi putut fi neconformă cu realitatea, întrucât mai existau şi alte persoane cu drept de vocaţie succesorală după defunct).

Aşadar, cum nu se poate vorbi despre existenţa unui fals (analiza celorlalte susţineri excedând prezentului cadru procesual), judecătorul, în conformitate cu dispoziţiile art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, propunerea de desfiinţare a încheierii finale din şedinţa din data de 26.05.2005 din cauza succesorală privind pe defunctul Q. şi certificatul de moştenitor nr. x din data de 26.05.2005, ambele întocmite de notarul public D. din cadrul BNPA cu aceeaşi denumire.

III. 4. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 23.07.2005 de către notarul public D., EEEE. a vândut lui A. suprafeţele de 3.300 m.p., 3.200 m.p., 7.600 m.p. şi 5.700 m.p. teren arabil, situate în extravilanul mun. Rădăuţi, situate la tarlaua T13 - A 334, la locurile numite "Plop" şi "Pe deal" cu suma de 71.280 RON, preţ pe care vânzătoarea a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătoarea a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlurile de proprietate nr. x din 20.08.1993, emis pe numele lui R., şi nr. 339 din 07.07.1993, emis pe numele defunctei FFFF., cu moştenitoare R., şi certificatul de moştenitor nr. x bis din 28.07.2005 emis de BNPA - B. şi C., prin care EEEE. a acceptat succesiunea rămasă după defuncta R.

Prin cererea datată 28.07.2005 şi înregistrată la BNPA - B. şi C. la 22.07.2005, EEEE. a solicitat notarului public dezbaterea procedurii succesorale după defuncta R., declarând pe proprie răspundere că este unica moştenitoare, în calitate de fiică.

Sus numita a prezentat notarului public D. certificatul de deces al defunctei R., titlurile de proprietate nr. x din 07.07.1993 emis pe numele defunctei FFFF., cu moştenitoare R., şi nr. x din 20.08.1993, emis pe numele lui R., certificatul de căsătorie şi certificatul de naştere.

La 28.07.2005 a fost întocmită încheierea finală în cauza succesorală privind pe defuncta R., înscris semnat şi de EEEE., prin care s-a constatat că aceasta din urmă are calitatea de moştenitor legal, cu o cotă de 1/1 părţi indivize din masa succesorală.

La aceeaşi dată, respectiv 28.07.2005, a fost eliberat certificatul de moştenitor nr. x bis, prin care EEEE., în calitate de fiică, a acceptat succesiunea, în cotă de 1/1 părţi indivize, după defuncta R., din masa succesorală făcând parte 5 suprafeţe de teren dobândite în baza celor două titluri de proprietate.

În cursul urmăririi penale s-a stabilit faptul că atât încheierea dată în şedinţa din 28.07.2005, cât şi certificatul de moştenitor nr. x bis din 28.07.2005, au fost falsificate, în sensul că pe primul act data iniţială a fost ştearsă, fiind menţionată data de 22, iar pe cel de al doilea act cifra de "28" a fost ştearsă.

Prin raportul de expertiză criminalistică întocmit de IPJ Suceava - Serviciul criminalistic nr. x din 08.05.2015 s-a concluzionat că semnătura de pe cererea înregistrată sub nr. x bis/2005 din 22.07.2005, datată 28.07.2005 la BNPA - B. şi C. a fost executată de numita EEEE., scrisul olograf din partea stânga sus de pe aceeaşi cerere prezintă modificări, în sensul că, iniţial, au fost executate cu stiloul cu bilă şi pastă albastră, menţiunea "425/2005", iar ulterior s-a adăugat un text suprapus şi alăturat cu stiloul cu bilă şi pastă de culoare albastră de nuanţă diferită, rezultând menţiunea "418/2005 bis", semnăturile de la rubricile "semnăturile" şi "pasivul succesoral constând în" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 22.07.2005" au fost executate de numita EEEE.

Prin acelaşi raport, expertul criminalist a concluzionat că scrisul de la rubrica "şedinţa din" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 22.07.2005" prezintă modificări, în sensul că menţiunile iniţiale au fost înlăturate pe cale mecanică, rămânând doar trasee ale ansamblului "28", corespondent zilei, lunii, ulterior fiind executate menţiunile "22 iulie 2005" cu instrument scriptural prin intermediul hârtiei copiative; scrisul de la rubrica "dosar nr. " de pe înscrisul intitulat "certificat de moştenitor" prezintă modificări, în sensul că, iniţial, au fost executate prin dactilografiere, prin intermediul hârtiei copiative menţiunile "425/2005", iar, ulterior, s-a adăugat text dactilografiat direct de pe bandă cu substanţă scripturală, suprapus şi alăturat, rezultând menţiunile "418/2005 bis", scrisul de la rubrica "certificat de moştenitor nr. " de pe înscrisul intitulat "certificat de moştenitor nr. x/2005 bis" prezintă modificări, în sensul că, iniţial, au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă de culoare albastră, menţiunile "425", care au fost înlăturate pe cale mecanică, adăugându-se ulterior textul suprapus şi alăturat executat cu stiloul cu bilă şi pastă de culoare roşie, rezultă menţiunile "418/2005 bis", precum şi faptul că scrisul de la rubrica "data" de pe înscrisul intitulat "certificatul de moştenitor" prezintă modificări care constau în încercarea de înlăturare, pe cale mecanică a ansamblului "28", corespondent zilei, lunii, scrisul de la rubrica respectivă prezentând menţiunile dactilografiate "28 iulie 2005".

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, în calitate de martor, EEEE. a arătat că la data de 23 iulie 2005 s-a prezentat la BNPA - B. şi C. şi a semnat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x, primind preţul convenit.

Martora a mai declarat că, la data întocmirii actului de vânzare cumpărare, mama sa, R., era decedată şi era unica moştenitoare a acesteia, dat fiind că ceilalţi fraţi ai săi decedaseră anterior.

Deşi martora a precizat că nu a solicitat notarului public eliberarea certificatului de moştenitor şi nu a avut cunoştinţă despre existenţa acestui act până la data audierii, acest fapt este contrazis de concluziile raportului de expertiză criminalistică.

Ulterior, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 07.09.2005 de către notarul public B. şi C. au vândut lui GGGG. şi HHHH. suprafaţa de 5.700 m.p. teren arabil, situată în municipiul Rădăuţi, la locul numit "Pe deal", cu suma de 20.000 RON, preţ pe care vânzătorii au declarat că l-au primit în întregime de la cumpărători, înainte de semnarea actului."

Din analiza actelor dosarului rezultă că prin cererea semnată de aceasta, datată 28.07.2005 şi înregistrată la BNPA - B. şi C. la 22.07.2005, EEEE. a solicitat notarului public dezbaterea procedurii succesorale după defuncta R., declarând pe proprie răspundere că este unica moştenitoare, în calitate de fiică.

Cu trimitere la conţinutul prezentului înscris, având în vedere şi concluziile expertizei criminalistice întocmite de IPJ Suceava - Serviciul criminalistic nr. x din 08.05.2015, s-a observat că în partea sa stângă există menţiunea "418/2005 bis", grupul de cifre "18" fiind suprapus peste grupul de cifre "25". De asemenea, data formulării cererii este modificată, în sensul că, relativ la luna întocmirii ei, peste cifra"7" care ar corespunde lunii iulie este suprapusă prin dactilografiere cifra 6 (care ar corespunde lunii iunie), aceasta pentru a nu se putea reţine că a fost dactilografiată ulterior înregistrării ei (22.07.2005). Rezultă din cele arătate că numărul de dosar stabilit iniţial de către notarul public D. la primirea cererii a fost x, iar data, cel mai devreme 28.07.2005.

Acelaşi notar a emis, la data acolo menţionată ca fiind 22.07.2005, încheierea finală prin care a constatat că s-a prezentat la sediul notarial numita EEEE. (a cărei semnătură există dealtfel pe acest înscris), şi care are calitatea de moştenitor după defuncta R. cu o cotă de 1/1.

Relativ la data aici inserată, cea iniţială a fost modificată, în sensul că "menţiunile iniţiale au fost înlăturate pe cale mecanică, rămânând doar trasee ale ansamblului "28", corespondent zilei, lunii, ulterior fiind executate menţiunile "22 iulie 2005" cu instrument scriptural prin intermediul hârtiei copiative" (a se vedea concluziile expertizei criminalistice).

În ce priveşte certificatul de moştenitor întocmit urmare a încheierii finale, expertul a conchis că scrisul de la rubrica "dosar nr. " de pe înscrisul intitulat "certificat de moştenitor" prezintă modificări, în sensul că, iniţial, au fost executate prin dactilografiere, prin intermediul hârtiei copiative menţiunile "425/2005", iar ulterior s-a adăugat text dactilografiat direct de pe bandă cu substanţă scripturală, suprapus şi alăturat, rezultând menţiunile "418/2005 bis", scrisul de la rubrica "certificat de moştenitor nr. " de pe înscrisul intitulat "certificat de moştenitor nr. x/2005 bis" prezintă modificări, în sensul că, iniţial, au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă de culoare albastră, menţiunile "425", care au fost înlăturate pe cale mecanică, adăugându-se ulterior textul suprapus şi alăturat executat cu stiloul cu bilă şi pastă de culoare roşie, rezultă menţiunile "418/2005 bis", precum şi faptul că scrisul de la rubrica "data" de pe înscrisul intitulat "certificatul de moştenitor" prezintă modificări care constau în încercarea de înlăturare, pe cale mecanică a ansamblului "28", corespondent zilei, lunii, scrisul de la rubrica respectivă prezentând menţiunile dactilografiate "28 iulie 2005".

În declaraţia dată la urmărire penală în calitate de martor, EEEE. a recunoscut semnarea contractului de vânzare-cumpărare terenuri, însă a precizat că "Nu am avut cunoştinţă de existenţa certificatului de moştenitor (...) Eu nu am fost la niciun notar pentru efectuarea succesiunii (...) Nici nu ştiam că trebuie efectuată o asemenea succesiune". Or, această din urmă susţinere este contrazisă de concluziile raportului de expertiză criminalistică, ce confirmă autenticitatea semnăturii.

Din cele arătate reiese că, pe de o parte, încheierea finală şi certificatul de moştenitor conţin menţiuni false relativ la data întocmirii lor, dar şi la numărul dosarului sub care cererea de eliberare a acestuia a fost înregistrată, cel mai probabil fiind vorba despre data de 28.07.2005 şi numărul 425, modificările prin antedatare fiind făcute tocmai pentru a-i conferi aparenţa preexistenţei sale la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare terenuri.

În plus, certificatul de moştenitor conţine şi o altă alterare, în sensul înlăturării prin ştergere a cifrei 28, corespunzătoare datei emiterii lui, astfel rămânând ca o atare menţiune " iulie 2005". În conţinutul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 23.07.2005 de către notarul public D., în alineatul referitor la modalitatea în care imobilul înstrăinat a intrat în posesia vânzătoarei EEEE., menţiunea "şi a certificatului de moştenitor 418 bis/2005 eliberat de BNP D. (...)". Or, sintagma "418 bis" a fost adăugată ulterior, cu un pix de culoare neagră, ceea ce induce ipoteza că la momentul încheierii actului translativ de proprietate, acest certificat de moştenitor nu fusese emis. S-a considerat că nu este vorba despre o eroare materială ci o antedatare intenţionată (prin falsificare), esenţială sub aspectul producerii unor consecinţe juridice, şi cum nu se poate stabili cu certitudine data la care au fost întocmite şi de la care şi-ar produce efectele, judecătorul a considerat că atât încheierea finală din şedinţa din 28.07.2005, în cauza succesorală privind pe defuncta R., cât şi certificatul de moştenitor nr. x bis din 28.07.2005, ambele emise de notarul public D., se justifică a fi desfiinţate.

III. 5. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 05.10.2005 de către notarul public D., IIII. şi BBB. au vândut lui A. suprafaţa de 3500 mp teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "JJ." cu suma de 50.000 RON, preţ pe care vânzătorii au declarat că l-au primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătorii au prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 25.11.1997, emis pe numele lui JJJJ., cu moştenitori BBB., KKKK. şi S., actele de identitate şi certificatul de moştenitor nr. x din 05.10.2005 emis de BNPA - B. şi C., prin care BBB. a acceptat moştenirea rămasă după defuncta S., renunţător fiind IIII.

Prin cererea înregistrată la 05.10.2005 la BNPA - B. şi C., BBB. a solicitat eliberarea certificatului de moştenitor după defuncta S., având calitatea de moştenitor, atât el, cât şi fratele său, IIII.

Prin declaraţia autentificată sub nr. x din 05.10.2005, IIII. a declarat că nu a făcut niciun act de acceptare expresă, forţată sau tacită a succesiunii după defuncta mamă, faţă de care a înţeles să rămână străin.

Notarului public i-au fost puse la dispoziţie mai multe înscrisuri, respectiv titlul de proprietate nr. x din 25.11.1997 eliberat pe numele defunctului JJJJ., cu moştenitori BBB., KKKK. şi S., certificatul de deces, certificatul de naştere şi actele de identitate ale celor doi moştenitori.

Prin încheierea dată în şedinţa din 05.10.2005, notarul public D. a stabilit calitatea de moştenitor legal a numitului BBB., străin de succesiune prin renunţare fiind IIII., precum şi bunurile care compuneau masa succesorală, respectiv suprafeţele de teren cuprinse în titlurile de proprietate.

Prin certificatul de moştenitor nr. x din 05.10.2005, BBB., în calitate de frate, a acceptat succesiunea, cu o cotă de 1/1 părţi indivize, după defuncta S., renunţând la succesiune IIII..

Prin adresa din 13.05.2015 Primăria comunei Satu Mare - Starea civilă a comunicat faptul că defuncta S. nu a avut copii, având un frate, respectiv LLLL., domiciliat în municipiul Rădăuţi.

Prin raportul de expertiză criminalistică întocmit de IPJ Suceava - Serviciul criminalistic nr. x din 29.04.2015 s-a concluzionat că semnăturile de la rubricile "semnăturile" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 05.10.2005" şi "BBB." de pe partea inferioară a cererii prin care s-a solicitat efectuarea succesiunii au fost executate de numitul BBB.

În declaraţia dată la 19.02.2015, în calitate de martor, BBB. a arătat că a semnat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 05.10.2005, primind integral preţul imobilului de la A.

Martorul a declarat că nu a avut cunoştinţă despre încheierea certificatului de moştenitor nr. x din 05.10.2005, fapt infirmat de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză."

Din actele şi lucrările dosarului reiese că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x la data de 05.10.2005 de către notarul public D., IIII. şi BBB. au vândut lui A. suprafaţa de 3500 mp teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare. În conţinutul prezentului act se reţine că dreptul de proprietate al înstrăinătorilor a fost dobândit, printre altele, în baza certificatului de moştenitor nr. x din data de 05.10.2005 eliberat de acelaşi notar public.

La baza emiterii certificatului de moştenitor arătat în paragraful precedent a stat cererea din data de 05.10.2005 formulată în acest sens (şi, conform raportului de expertiză criminalistică aflat la filele x ds. u.p., semnată de el personal) de către BBB., care a arătat că după S. a rămas ca moştenitor, împreună cu KKKK., în calitate de fraţi ai defunctei.

Aceasta a fost însoţită de o serie de acte civile doveditoare a calităţii invocate, respectiv certificatul de deces al numitei S., precum şi certificatele de naştere ale celor doi fraţi, din care rezultă numele părinţilor lor, respectiv MMMM. şi NNNN.

A afirmat BBB., în declaraţia de martor dată la urmărire penală, că "Nu am ştiut de faptul că s-a întocmit şi un certificat de moştenitor". Or, această susţinere nu poate fi reţinută ca fiind în conformitate cu realitatea, în condiţiile în care a semnat atât cererea de deschidere a procedurii succesorale, cât şi încheierea finală, neputându-i-se imputa notarului faptul că nu a citit cu atenţie cele două înscrisuri înainte de a le semna. O astfel de omisiune, chiar existentă, în lipsa unor dovezi clare care să susţină o atare ipoteză, nu poate conduce prin ea însăşi la concluzia existenţei vreunui viciu de consimţământ.

Prin declaraţia autentificată sub nr. x/05.10.2005 de către acelaşi notar public, IIII. a arătat că "nu am făcut niciun act de acceptare expresă, forţată ori tacită a succesiunii acesteia (nn, defuncta S.), faţă de care înţeleg să rămân străin".

Prin încheierea finală dată în procedura succesorală, emisă în aceeaşi zi şi fără a se efectua verificările suplimentare impuse de legea care reglementează activitatea notarială (aspect care nu echivalează însă cu o cauză de nulitate absolută pe motivul existenţei vreunui fals), s-a stabilit că s-a prezentat în faţa notarului BBB., care are calitatea de moştenitor după S. (frate al acesteia), fiind străin de succesiune prin renunţare IIII. (de asemenea frate al defunctei).

În certificatul de moştenitor nr. x emis la aceeaşi dată se menţionează ca moştenitor numitul BBB., în calitate de frate al defunctei S., cu o cotă de 1/1 din masa succesorală, iar ca renunţător la succesiune, IIII., în timp ce la rubrica "Sunt străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. civ." nu există nicio precizare. Potrivit adresei nr. x/13.05.2015 emisă de Primăria Comunei Satu-Mare, judeţul Suceava, S. nu a avut descendenţi direcţi (copii), ci doar un frate, LLLL.

Raportat la cele evidenţiate, s-a constatat că nici încheierea finală şi nici certificatul de moştenitor nu conţin menţiuni nereale (false) care să poată atrage constatarea nulităţii absolute a acestor înscrisuri, orice alte critici relativ la realitatea celor aici inserate (şi care s-ar circumscrie eventual unor cazuri de nulitate relativă, în condiţiile legii) excedând prezentului cadru procesual.

Prin urmare, judecătorul, în conformitate cu dispoziţiile art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., a respinge, ca nefondată, propunerea de desfiinţare a încheierii finale din şedinţa din data de 05.10.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta S. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 05.10.2005, ambele întocmite de notarul public D. din cadrul BNPA cu aceeaşi denumire.

III. 6. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 07.10.2005 de către notarul public D., OOOO. şi DDD. au vândut lui A. suprafaţa de 3200 mp teren arabil, situat în extravilanul mun. Rădăuţi, la locul numit "Plop" cu suma de 40.000 RON, preţ pe care vânzătoarele au declarat că l-au primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătoarele au prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 15.02.1994, emis pe numele lui T. şi certificatul de moştenitor nr. x din 07.10.2005 emis de BNPA - B. şi C., prin care OOOO. şi DDD. au acceptat succesiunea rămasă după defunctul T..

Prin cererea înregistrată la 07.10.2005 la BNPA - B. şi C., OOOO. şi DDD. au solicitat dezbaterea succesiunii după defunctul T., arătând că sunt singurele moştenitoare.

Sus numitele au prezentat notarului public titlul de proprietate nr. x din 15.02.1994, emis pe numele tatălui lor, certificatul de deces, certificatul de căsătorie şi certificatul de naştere.

Prin încheierea dată în şedinţa din 07.10.2005, notarul public D. a stabilit că OOOO. şi DDD., în calitate de soţie supravieţuitoare şi respectiv fiică, au calitatea de moştenitori legali după defunct, fiind individualizate şi bunurile care făceau parte din masa succesorală.

Prin certificatul de moştenitor nr. x din 07.10.2005, emis de notarul public D., OOOO. şi DDD. au acceptat succesiunea rămasă după defunctul T., din masa succesorală făcând parte suprafeţele de teren dobândite în baza titlului de proprietate.

Prin adresa din 09.06.2015 emisă de Societatea Profesională Notarială "SSS. şi Asociaţii" s-a comunicat faptul că după defunctul T. s-a eliberat certificatul de moştenitor iniţial nr. 235/14.12.1996, emis de BNP "PPPP." şi certificatul de moştenitor suplimentar nr. 67 din 29.06.2000, eliberat de BNP "SSS.", pentru OOOO., DDD. şi QQQQ.

Din certificatul de moştenitor nr. x din 14.12.1996, rezultă că OOOO., în calitate de soţie supravieţuitoare, şi QQQQ. şi DDD., în calitate de fiice, au acceptat succesiunea după defunctul T., din masa succesorală făcând parte cele două suprafeţe de teren menţionate în titlul de proprietate nr. x/1994, care apar şi în certificatul de moştenitor nr. x/07.10.2005.

În cursul urmăririi penale a fost efectuat raportul de expertiză criminalistică de către IPJ Suceava - Serviciul criminalistic nr. 214307 din 27.04.2015, prin care s-a concluzionat că a doua semnătură de la rubrica "semnăturile" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 07.10.2005" şi a doua semnătură din colţul dreapta inferior al cererii înregistrată sub nr. x/2005 au fost executate de numita DDD.

În declaraţia de martor dată la 03.03.2015, DDD. a arătat că a semnat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 07.10.2005 împreună cu mama sa, OOOO., şi au primit preţul de la A.

Martora a declarat, însă, că nu a avut cunoştinţă de existenţa certificatului de moştenitor nr. x din 07.10.2005 şi nu a solicitat notarului public eliberarea acestui înscris, deoarece mai are o soră, QQQQ., susţinerile acesteia fiind însă infirmate de probele administrate în cauză, inclusiv de concluziile expertului criminalist."

Procedând la propria analiză a dovezilor existente la dosarul de urmărire penală, judecătorul a reţinut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 07.10.2005 de către notarul public D., OOOO. şi DDD. au vândut lui A. suprafaţa de 3200 mp teren arabil, situat în extravilanul municipiului Rădăuţi. Ca dovadă a existenţei dreptului de proprietate al vânzătoarelor asupra bunului înstrăinat s-a avut în vedere, printre altele, şi certificatul de moştenitor nr. x din data de 07.10.2005 emis de notarul public D., prin care OOOO. şi DDD. au acceptat succesiunea rămasă după defunctul T.

La emiterea certificatului a stat cererea formulată de cele două vânzătoare adresată notarului public D. la data de 07.10.2005, purtând semnăturile olografe ale celor două solicitante, însoţită de acte de stare civilă.

La aceeaşi dată, notarul public a emis încheierea finală, în care a menţionat că s-au prezentat la notariat OOOO. (soţie) şi DDD. (fiică), care au calitatea de moştenitoare ale defunctului, cu cotele de ¼;, respectiv ¾; din masa succesorală. Beneficiarele acestei proceduri au semnat olograf prezenta încheiere.

Ulterior s-a emis certificatul de moştenitor nr. x din data de 07.10.2005, prin care cele două solicitante au fost declarate moştenitoare ale defunctului T., la rubricile "Au renunţat la succesiune", respectiv "Sunt străine de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. civ." nefigurând vreo menţiune.

În declaraţia dată la urmărire penală în calitate de martor, numita DDD. a arătat că împreună cu mama sa, OOOO., "am mers (...) la notar D. (...) am intrat şi doar am semnat contractul de vânzare-cumpărare (...). recunosc semnătura mea şi a mamei mele (de pe contract, nn). (...) Declar că nu am cunoscut despre existenţa acestui certificat de moştenitor până la data audierii. Precizez că după tatăl meu moştenitori suntem eu şi sora mea QQQQ., precum şi mama mea OOOO., şi avem întocmit un certificat de moştenitor imediat după decesul tatălui, în 1996".

Audiată în instanţă în calitate de intimată, DDD. a arătat că, după negocieri prealabile, "am mers la doamna notar, dar nu mai ţin minte amănuntele, dacă am semnat sau nu actele. Ştiu doar că am semnat. Nu mai ştiu dacă mi-a spus că se va face şi un certificat de moştenitor, a semnat şi mama, OOOO. Doamna notar m-a întrebat dacă mai sunt şi alţi moştenitori, dar apoi ne-a zis că nu este necesar să participe toţi la vânzare".

Într-adevăr, după defunctul T. procedura succesorală notarială fusese finalizată la data formulării prezentei cereri de deschidere a procedurii succesorale, în cadrul unui alt birou notarial, fapt care cu intenţie nu a fost verificat de notarul public, în condiţiile în care a cunoscut că alături de cele două petente mai era şi un al treilea moştenitor. Dacă ar fi procedat astfel, nu ar fi putut emite certificatul de moştenitor pe baza căruia a încheiat ulterior actul de vânzare-cumpărare teren arătat mai sus.

Având în vedere aspectele ce preced, dar şi concluziile expertizei criminalistice efectuate în cauză, judecătorul conchide că, deşi atât cererea de solicitare a deschiderii procedurii succesorale, cât şi încheierea finală au fost semnate de către OOOO. şi DDD., întrucât activitatea de emitere a certificatului de moştenitor a fost efectuată prin fraudarea, cu intenţie, a legii, intervine sancţiunea nulităţii absolute, lipsind de efect juridic cele două acte notariale.

Aşa fiind, judecătorul, constatând întemeiată propunerea parchetului, în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., a dispus desfiinţarea încheierii finale din şedinţa din data de 07.10.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul T. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 07.10.2005, ambele emise de notarul public D.

III. 7. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 26.10.2005 de către notarul public D., RRRR. a vândut lui A. suprafaţa de 2000 mp teren arabil, situat în extravilanul mun. Rădăuţi, la locul numit "Plop" cu suma de 100.000 RON, preţ pe care vânzătoarea a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătoarea a prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 25.08.1994, emis pe numele lui V., şi certificatul de moştenitor nr. x din 26.10.2005 emis de BNPA - B. şi C., prin care RRRR. a acceptat succesiunea, cu o cotă de 1/1 părţi indivize, rămasă după defunctul V.

Prin cererea înregistrată la 26.10.2005 la BNPA - B. şi C., RRRR. a solicitat notarului public dezbaterea succesiunii după defunctul V., declarând că este unica moştenitoare.

Aceasta a prezentat notarului public o serie de înscrisuri, şi anume, certificatele de deces ale părinţilor săi, certificatul de căsătorie, certificatul de naştere şi actul său de identitate, titlul de proprietate nr. x din 25.08.1994.

În cadrul procedurii succesorale a fost audiat, în calitate de martor, numitul A. care, în declaraţia dată, a arătat că l-a cunoscut pe defunct şi că unica moştenitoare a acesteia este RRRR.

Prin încheierea din şedinţa din 26.10.2005, notarul public D. a constatat că RRRR. are calitatea de moştenitor legal după defunct, în calitate de fiică, cu o cotă de 1/1 părţi indivize din masa succesorală.

Ca urmare, la aceeaşi dată, notarul public a eliberat certificatul de moştenitor nr. x, prin care RRRR. a acceptat succesiunea, cu o cotă de 1/1 părţi indivize.

Primăria municipiului Rădăuţi, prin adresa din 28.05.2015, a comunicat faptul că după defunctul V. au rămas moştenitorii RRRR. şi SSSS., trimiţând totodată şi o copie a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr. x din 25.05.2005, în care erau menţionate cele două persoane.

Prin raportul de expertiză criminalistică întocmit de IPJ Suceava - Serviciul criminalistic nr. x din 28.04.2015 s-a concluzionat că semnăturile de la rubrica "semnăturile" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 26.10.2005" şi de pe partea inferioară a cererii înregistrată sub nr. x/2005 au fost executate de numita RRRR.

În declaraţia de martor dată la 18.02.2015, RRRR. a arătat că a semnat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 26.10.2005, însă nu a avut cunoştinţă despre întocmirea certificatului de moştenitor şi nici nu a solicitat acest lucru notarului public, fapt care este, însă, infirmat prin raportul de expertiză criminalistică.

Mai mult, în declaraţia dată, martora a recunoscut că au calitatea de moştenitori după defunctul său tată, atât sora sa, SSSS., cât şi cele două fiice ale fratelui său, TTTT., decedat în 1979."

Din materialul probator existent la dosar rezultă că prin cererea formulată, numita RRRR. a solicitat notarului public D. efectuarea succesiunii după defunctul V., decedat la 26.03.2005, arătând că nu s-a mai efectuat o altă succesiune şi nu mai sunt alţi moştenitori. Solicitarea a fost însoţită de acte de stare civilă, notarul public procedând la audierea, în calitate de martor, a numitului A. C. (declaraţie fila x ds. u.p.), care a confirmat susţinerile petentei RRRR.

Prin încheierea notarială finală din aceeaşi dată, s-a stabilit că după defunctul V. a rămas ca unică moştenitoare RRRR., în calitate de fiică a acestuia (şi care s-a prezentat în faţa notarului), cu o cotă succesorală de 1/1. Ulterior s-a emis certificatul de moştenitor nr. x din data de 26.10.2005, prin care s-a constatat că unica moştenitoare după defunct este RRRR., cu o cotă de 1/1.

După cum se arată şi în concluziile expertizei criminalistice efectuate în cauză, atât semnătura de pe cererea de deschidere a procedurii succesorale notariale cât şi cea de pe încheierea finală au fost executate de către numita RRRR.

Este real că, potrivit declaraţiei date în calitate de martor în faza de urmărire penală, aceasta din urmă a arătat că mai sunt şi alţi moştenitori după defunct (o soră şi doi nepoţi de frate predecedat), care trebuiau citaţi în vederea dezbaterii succesiunii. De asemenea, a precizat că nu a cunoscut despre existenţa vreunui certificat de moştenitor care să fi fost folosit la încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 26.10.2005 de către notarul public D. şi nici nu a solicitat eliberarea unui astfel de act, însă susţinerea sa este contrazisă de cele relevate prin expertiza criminalistică efectuată, după cum s-a evidenţiat în paragraful precedent.

Faptul că intimata RRRR. a dat dovadă de superficialitate la semnarea celor două acte nu poate constitui cauză de nulitate absolută, în condiţiile în care culpa în acest sens îi aparţine.

Este de subliniat totodată că nici la rubrica "Au renunţat la succesiune" şi nici la cea "Sunt străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. civ." notarul public nu a făcut vreo menţiune în sensul că atare persoane nu există, pentru a se putea reţine că, din acest punct de vedere, înscrisul conţine menţiuni false.

În prezentul context, judecătorul nu a identificat nicio cauză de nulitate absolută care să conducă la concluzia că încheierea finală din şedinţa din 26.10.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul V. şi certificatul de moştenitor nr. x din 26.10.2005, ambele întocmite de notarul public D., se impun a fi desfiinţate.

Eventualele cazuri de nulitate relativă care le-ar afecta nu pot fi analizate în actualul cadru procedural.

III. 8. În considerentele ordonanţei procurorului se reţine că:

"Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 07.11.2005 de către notarul public D., XX. şi FFF. au vândut lui A. suprafaţa de 4.300 mp teren arabil, situată în extravilanul comunei Satu Mare, la locul numit "JJ." cu suma de 200.000 RON, preţ pe care vânzătorii au declarat că l-au primit în întregime de la cumpărător, înainte de semnarea actului.

Vânzătorii au prezentat notarului public, în vederea încheierii actului autentic, titlul de proprietate nr. x din 28.03.1997, emis pe numele defunctului TTT., cu moştenitoare W., actele de identitate şi certificatul de moştenitor nr. x din 07.11.2005 la BNPA - B. şi C., prin care XX. şi FFF. au acceptat succesiunea rămasă după defuncta W..

Prin cererea înregistrată la 07.11.2005 la BNPA - B. şi C., FFF. şi XX. au solicitat dezbaterea succesiunii după defuncta W., declarând că nu s-a mai efectuat succesiunea şi nu există alţi moştenitori.

Aceştia au prezentat notarului public titlul de proprietate nr. x din 28.03.1997, emis pe numele defunctului TTT., cu moştenitoare W., certificatul de deces, certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie.

În cadrul procedurii succesorale a fost audiat, în calitate de martor, numitul A., care a declarat că a cunoscut-o pe defunctă şi că aceasta a avut două fiice.

Prin încheierea dată în şedinţa din 07.11.2005, notarul public D. a constatat că XX. şi FFF., în calitate de soţ supravieţuitor şi, respectiv, de fiică, sunt moştenitori legali după defuncta W., masa succesorală fiind alcătuită din terenurile menţionate în titlul de proprietate.

Prin raportul de expertiză criminalistică întocmit de IPJ Suceava - Serviciul criminalistic nr. x din 30.04.2015 s-a concluzionat că semnăturile de la rubrica "semnăturile" de pe actul intitulat "încheiere şedinţa din 07.11.2005" şi de pe cererea înregistrată sub nr. x/2005 din 07.11.2005, au fost, probabil, executate de numiţii FFF. şi XX.

În declaraţiile de martor date la 20.02.2015, FFF. şi XX. au arătat că au semnat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 07.11.2005, însă nu au avut cunoştinţă despre existenţa certificatului de moştenitor nr. x din 07.11.2005, nesolicitând notarului public eliberarea unui astfel de înscris, nerecunoscând că au semnat încheierea din şedinţa finală, precum şi cererea adresată biroului notarial, aspecte infirmate prin raportul de expertiză criminalistică.

Martorii au declarat că au calitatea de moştenitori legali după defuncta W., în calitate de fii, şi UUUU. şi D., ambii plecaţi la muncă, în Italia."

Materialul probator existent la dosarul de urmărire penală relevă că prin cererea formulată la data de 07.11.2005 şi înregistrată pe rolul BNPA - B. şi C., XX. şi FFF. au solicitat efectuarea succesiunii după defuncta W., decedată la 27.06.1998, menţionând că aceasta nu a mai fost efectuată şi nu au mai rămas alţi moştenitori.

În susţinerea cererii, cei doi au depus la dosar acte de stare civilă, fiind totodată audiat, în calitate de martor, numitul A. C. (declaraţie fila x ds. u.p.), care a confirmat susţinerile lor.

Prin încheierea finală din data de 07.11.2005, s-a constatat calitatea de moştenitori ai numiţilor XX. (soţ supravieţuitor) şi FFF. (fiică), cotele succesorale cuvenite fiind de ¼;, respectiv ¾; din bunurile rămase după defunctă.

În acord cu cele arătate în încheiere, la aceeaşi dată a fost emis certificatul de moştenitor nr. x, de către notarul public D.

Se impune a se observa că pe acest ultim înscris nu s-a menţionat existenţa unor persoane renunţătoare la moştenire ori străine de succesiune, aceste rubrici rămânând libere.

Audiaţi în calitate de martor în faza de urmărire penală (declaraţie filele x vol. 14 ds.), FFF. şi XX. au arătat că nu au solicitat notarului să întocmească vreun certificat de moştenitor la momentul înstrăinării, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din data de 07.11.2005 de către notarul public D., a suprafeţei de teren acolo menţionate, întrucât mai sunt şi alţi moştenitori rămaşi după defuncta W., nu au cunoscut despre existenţa acestuia şi nu au semnat cererea şi încheierea finală.

În concluziile expertizei criminalistice efectuate în cauză se stipulează însă că cele patru semnături au fost "probabil" executate de către XX. şi FFF.

Pe de altă parte, în declaraţia dată în instanţă, intimata FFF. nu neagă posibilitatea semnării celor două înscrisuri, în condiţiile în care, prezenţi la notar în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare teren, "am semnat ca primarul mai multe acte (...) am semnat şi pe hol şi în cameră".

Coroborând cele arătate în precedent cu faptul că cei doi s-au aflat, la acea dată, în sediul notarial, iar numărul certificatului de moştenitor este menţionat în contractul de vânzare-cumpărare terenuri, se poate conchide fără îndoială că cei care au semnat cererea de deschidere a procedurii succesorale notariale şi încheierea finală sunt intimaţii FFF. şi XX., probabilităţile relevate de expertiză fiind tocmai consecinţa modului de lucru al notarului (semnare pe hol, în viteză). Chiar şi în aceste condiţii, cei doi au putut studia conţinutul înscrisurilor pe care le-au semnat şi despre care au putut afla inclusiv din conţinutul contractului de vânzare-cumpărare (relativ la care nu au însă nicio obiecţie), lipsa lor de diligenţă în acest sens neputând fi invocată ca şi cauză de nulitate absolută.

Aşadar, cum nu se poate reţine că încheierea finală din şedinţa din data de 07.11.2005 emisă în cauza succesorală privind pe defuncta W. şi certificatul de moştenitor nr. x din data de 07.11.2005, inclusiv prin prisma semnăturii intimaţilor, conţin menţiuni false, judecătorul, în conformitate cu dispoziţiile art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, propunerea de desfiinţare a celor două înscrisuri, întocmite de notarul public D. din cadrul BNPA cu aceeaşi denumire.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţie A. şi EEE.

Calea de atac promovată de EEE. nu a fost motivată în fapt şi în drept.

A. a solicitat admiterea contestaţiei şi, în principal, respingerea sesizării parchetului ca inadmisibilă, întrucât nu au fost respectate termenele prevăzute de art. 339-340 C. proc. pen., iar în subsidiar, ca nefondată, întrucât actele juridice bilaterale au fost încheiate în mod legal şi au reprezentant voinţa părţilor de la acel moment.

Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor invocate, Înalta Curte constată că este fondată contestaţia declarată de A., iar calea de atac declarată de EEE. este inadmisibilă, pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Conform art. 5491 alin. (6) C. proc. pen. în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi persoanele prevăzute la alin. (3) pot face, motivat, contestaţie. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.

Textul menţionat prevede atât termenul în care se poate ataca prin contestaţie încheierea judecătorului de cameră preliminară, cât şi termenul de motivare a căii de atac, impunând ca ambele să fie făcute în acelaşi termen, respectiv de 3 zile de la data comunicării încheierii. Sancţiunea nerespectării termenului prevăzut de legiuitor de motivare a contestaţiei este menţionată expres în textul art. 5491 alin. (6) din C. proc. pen., respectiv inadmisibilitatea căii de atac exercitate. În acelaşi sens, s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin încheierea nr. 889 din 16 iunie 2016.

Contestatorul EEE. a declarat contestaţie împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Suceava însă calea de atac nu a fost motivată nici în fapt, nici în drept, motiv pentru care contestaţia va fi respinsă ca inadmisibilă.

În ce priveşte contestaţia formulată de A. se reţine că în principal acesta a solicitat respingerea sesizării parchetului ca inadmisibilă, întrucât nu au fost respectate termenele prevăzute de art. 339-340 C. proc. pen., iar în subsidiar, ca nefondată, întrucât actele juridice bilaterale au fost încheiate în mod legal şi au reprezentant voinţa părţilor de la acel moment.

Cu privire la inadmisibilitatea sesizării formulate de către parchet, contestatorul a precizat că nu i-a fost comunicată ordonanţa de clasare astfel cum prevăd dispoziţiile art. 316 alin. (1) C. proc. pen., aşa încât a fost văduvit de remediile prevăzute de art. 339 alin. (4) şi art. 340 C. proc. pen. Chiar dacă a fost citat în dosarul Curţii de Apel Suceava care avea ca obiect plângere împotriva ordonanţei de clasare, a subliniat că aceasta nu echivalează cu faptul că ar cunoaşte conţinutul ordonanţei; nici măcar citarea în dosarul privind sesizarea pentru desfiinţare înscrisuri nu echivalează cu comunicarea acelei ordonanţe.

Înalta Curte constată că această critică este nefondată.

Potrivit dispoziţiilor art. 316 alin. (1) C. proc. pen. ordonanţa de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate. Stabilirea calităţii de persoană interesată aparţine procurorului, în raport cu actele şi lucrările dosarului.

Prin ordonanţa nr. x/2014 din data de 29.05.2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus clasarea cu privire la fapte, contestatorul neavând calitatea de suspect sau inculpat. Procurorul a apreciat că nu există o obligaţie de comunicare a acestei ordonanţe conform art. 316 C. proc. pen., întrucât contestatorul avea calitatea de persoană interesată doar în raport cu cauza privind desfiinţarea unor înscrisuri.

Împotriva ordonanţei de clasare nr. x/2014 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost formulată plângere conform art. 341 C. proc. pen., iar în cadrul acestui dosar contestatorul a fost citat în calitate de intimat, situaţie în care ar fi putut să se prevaleze de calitatea de persoană interesată solicitând totodată să i se comunice şi ordonanţa de clasare. Hotărârea judecătorului de cameră preliminară pronunţată în această procedură, prin care s-a constatat legalitatea şi temeinicia ordonanţei de clasare, i-a fost comunicată contestatorului iar acesta a semnat personal de primire şi îi este opozabilă. Chiar şi după ce a fost sesizată Curtea de Apel Suceava, în prezenta procedură, contestatorul A. a rămas în pasivitate.

Or, în condiţiile în care în dosarul nr. x/2016 contestatorul A. a fost citat şi a avut calitatea de intimat, încheierea nr. 88/29.12.2016 a Curţii de Apel Suceava prin care a fost confirmată legalitatea şi temeinicia ordonanţei de clasare nr. x/2014 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava intră sub incidenţa principiului securităţii raporturilor juridice şi este opozabilă contestatorului, acesta neputând să susţină că nu a avut cunoştinţă de existenţa ordonanţei de clasare.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va respinge critica vizând inadmisibilitatea sesizării Ministerului Public.

Criticile contestatorului, pe fondul contestaţiei, vizează faptul că persoanele care au formulat plângere la acel moment, nu sunt cele care au încheiat contractele ale căror desfiinţare se cere, actele juridice bilaterale au fost încheiate în mod legal şi au reprezentat voinţa părţilor de la acel moment.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în vedere că sesizarea formulată în temeiul art. 5491 C. proc. pen. are ca obiect şi scop desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris în sensul de instrumentum probationes, al cărui caracter fals a fost stabilit în faza urmăririi penale şi care s-a finalizat printr-o soluţie de netrimitere în judecată.

Obiectul procedurii speciale fiind limitat, în mod expres, de către legiuitor, la desfiinţarea înscrisului, judecătorul de cameră preliminară nu poate soluţiona cererea de anulare a unei convenţii, în sensul de negotium, ci trebuie să se limiteze la examinarea înscrisurilor din perspectiva caracterului fals al acestora.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Prin încheierea nr. 72/2018, Curtea de Apel a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi a dispus desfiinţarea a cinci din cele şase cereri de autentificare şi a contractelor de vânzare-cumpărare aferente, întrucât persoanele titulare ale dreptului de proprietate privind imobilul supus tranzacţiei nu s-au prezentat la biroul notarial în vederea încheierii actelor şi notarul public a menţionat, în mod nereal, în cuprinsul încheierilor de autentificare faptul că vânzătorii, după citirea actelor, au consimţit la autentificarea lor, semnând pe toate exemplarele.

Se constată că probele administrate au demonstrat că persoanele titulare ale dreptului de proprietate asupra imobilelor ce fac obiectul tranzacţiilor, au fost fie plecate în străinătate la muncă, fie decedate, astfel că la momentul încheierii contractelor de vânzare cumpărare nu aveau cum să fie prezente să îşi exprime consimţământul în faţa notarului şi să semneze înscrisurile. În aceste condiţii în cuprinsul actelor au fost consemnate aspecte neconforme cu adevărul, cu complicitatea persoanelor care s-au prezentat în locul vânzătorilor şi au semnat în fals în locul acestora.

Obiectul procedurii pendinte îl constituie cererea de desfiinţare a înscrisurilor falsificate de notar, cu privire la care s-a dispus clasarea urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale. Ca atare, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale trebuie să ateste existenţa infracţiunii de fals, respectiv întrunirea tuturor cerinţelor normei de incriminare, dar şi persoanele în sarcina cărora s-a decelat forma de vinovăţie a intenţiei, chiar dacă acţiunea penală s-a stins prin prescripţie. Prin urmare, sesizarea formulată de procuror trebuie să-şi găsească un fundament probator în dosarul de urmărire penală.

Înalta Curte notează că desfiinţarea înscrisurilor este consecinţa constatării comiterii de către notarul public a infracţiunii de fals intelectual, cu ocazia întocmirii acestora, prin inserarea/atestarea în actele notariale a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului.

I.1. Astfel, în cazul contractului autentificat sub nr. x/06.06.2005, probele administrate la urmărirea penală au dovedit faptul că proprietarul terenului extravilan G. nu a vândut imobilul petentului A. şi nu a avut cunoştinţă despre înstrăinarea terenului, iar raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză a demonstrat faptul că semnăturile de la rubrica "am primit actul transcris" de pe cererea nr. x din 06.06.2005 adresată Biroului Notarilor publici asociaţi E. de către numiţii G. şi A. şi de la rubrica "vânzător G." de pe contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.20015 la BNPA - B. şi C. nu au fost executate de către numitul G..

I.2. În ceea ce priveşte contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 11.10.2005 de către notarul public D., probele au dovedit că proprietara terenului ce face obiectul tranzacţiei, numita H., la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, se afla în Italia, la fiul său, HH., în faţa notarului în vederea încheierii şi semnării tranzacţiei prezentându-se un alt fiu al ei, care însă nu avea procură pentru a perfecta o astfel de operaţiune juridică. În aceste condiţii, astfel cum în mod corect a prevăzut şi prima instanţă, chiar dacă proprietara terenului care a făcut obiectul vânzării a confirmat că şi-a dat consimţământul cu privire la transferul dreptului de proprietate, era necesar ca acest consimţământ să fie exprimat în faţa notarului public, la momentul încheierii actului, prin mandatar cu procură autentică, condiţie neîndeplinită în speţă.

I.3. Cu privire la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 14.10.2005 de către notarul public D., în faza de urmărire penală s-a stabilit că proprietara imobilului, I. şi-a dat acordul pentru înstrăinarea terenului însă, la data încheierii actului de vânzare cumpărare sus menţionat, respectiv 14.10.2005, se afla în Italia, la muncă. În faţa notarului s-a prezentat fiica proprietarei, numita LL., fără să aibă procură autentică din partea mamei, care a semnat la notar contractul de vânzare-cumpărare, cu numele mamei.

I.4. Referitor la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 09.09.2005 de către notarul public D., probatoriul a conturat existenţa infracţiunii de fals, întrucât proprietarii J. şi K. au fost plecaţi la muncă în Germania şi Italia, astfel că nu au fost prezenţi la încheierea tranzacţiei şi nu au semnat contractul de vânzare-cumpărare. Cel care s-a prezentat la notar a fost tatăl lui J., OO., însă acesta din urmă a negat că ar fi semnat actul. În aceste condiţii notarul nu avea cum să constate nemijlocit consimţământul proprietarilor la înstrăinarea terenului, astfel că în mod corect prima instanţă a constatat că actul translativ de proprietate a fost încheiat de un neproprietar, prin semnarea în fals a adevăraţilor proprietari, care nu şi-au manifestat în vreun fel consimţământul la vânzare, astfel că atât contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 09.09.2005 cât şi cererea de autentificare contract nr. x din aceeaşi dată, ambele efectuate în cadrul BNPA - B. ŞI C., de către aceasta din urmă, conţin menţiuni false.

I.5. În ce priveşte contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 05.05.2005 de către notarul public D., probele au demonstrat faptul că unul dintre proprietarii terenului ce a făcut obiectul tranzacţiei era decedat de aproximativ 2 ani, respectiv N., decedată la data de 01.07.2003, iar în locul său a semnat la rubrica vânzător soţul supravieţuitor, VV., acesta din urmă decedând ulterior încheierii tranzacţiei, la data de 15.05.2009. Terenul, supus tranzacţiei, a fost dobândit în suprafeţe egale de către M. şi sora acestuia, N., ca urmare a dezbaterii succesiunii după defunctul TT.

Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 05.05.2005 a fost semnat de M. şi VV., acesta din urmă semnând în locul soţiei decedate. În felul acesta N. nu şi-a manifestat în mod valabil acordul de voinţă cu privire la vânzarea suprafeţei de 3850 mp teren, actul fiind semnat pentru aceasta de către o altă persoană, aspect cunoscut de către cumpărător.

În concluzie, având în vedere că notarul a inserat în cuprinsul cererilor de autentificare a contractelor de vânzare-cumpărare, precum şi în conţinutul acestor contracte aspecte neconforme cu realitatea, operaţiunile fiind nelegale sub aspectul menţiunilor privind prezenţa vânzătorilor în faţa notarului, semnarea actelor şi exprimarea nemijlocită a acordului la efectuarea tranzacţiilor, acord ce trebuie date personal în faţa notarului sau prin mandatar cu procură autentică, toate aceste aspecte fiind relevate de probatoriul administrat în faza de urmărire penală, în mod corect judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a admis solicitarea parchetului şi a dispus desfiinţarea înscrisurilor.

I.6. Legat de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 25.04.2005 de către notarul public D., probele administrate în faza de urmărire penală au evidenţiat că terenul al cărui proprietar, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, era L. (decedat ulterior la 06.11.2007), a fost vândut de fiica acestuia QQ.. Cu toate acestea nu s-a putut dovedi fără îndoială că semnătura nu a fost executată de L. şi că înscrisul conţine menţiuni false, având în vedere şi consemnările din încheierea de autentificare, în sensul că actul s-a încheiat la domiciliul vânzătorului, care a consimţit la autentificarea sa, semnându-l pe toate exemplarele, în prezenţa numitei PP., secretar delegat. Având în vedere că în cauză nu a fost efectuată o expertiză grafică, apare ca fiind corectă aprecierea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Suceava că nu se poate reţine dincolo de orice îndoială că înscrisurile conţin menţiuni false.

În consecinţă, în mod corect, a fost respinsă, ca nefondată, propunerea de desfiinţare a cererii de autentificare înregistrată sub nr. x din data de 25.06.2005 şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din data de 25.04.2005, ambele întocmite de notarul public D. din cadrul BNPA cu aceeaşi denumire.

II. Cu privire la certificatele de moştenitor

Se reţine că obiectul procedurii pendinte îl constituie cererea de desfiinţare a înscrisurilor falsificate de notarul D., cercetat pentru infracţiunile de fals intelectual, fals material şi uz de fals şi cu privire la care s-a dispus clasarea urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale. Pentru a se proceda la desfiinţarea unui înscris este necesar ca, din datele existente, să rezulte elemente concrete de fapt care să conducă la concluzia că acesta este urmarea comiterii unei fapte de fals, cu privire la care s-a dispus soluţia clasării.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că în conţinutul certificatului de moştenitor nr. x din 18.03.2005 de către notarul public D., judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a constatat că în cuprinsul acestuia sunt inserate două menţiuni neconforme cu realitatea vizând inexistenţa unor persoane renunţătoare la moştenire sau străine de succesiune prin neacceptare.

Înalta Curte reţine că certificatele de moştenitor, în ceea ce priveşte persoanele care sunt posibili moştenitori legali ai persoanei defuncte, au la bază o anumită documentaţie referitoare la urmaşii decedatului. Însă, stabilirea moştenitorilor persoanei decedate, a persoanelor renunţătoare la moştenire sau străine de succesiune prin neacceptare, respectiv a cotei părţi ce li s-ar cuveni fiecăruia dintre moştenitori şi drepturile succesorale ale acestora excedează procedurii pendinte, stabilite în condiţiile art. 5491 din C. proc. pen. Aceste aspecte pot fi supuse analizei instanţei competente pe calea unei acţiuni civile în anulare, în condiţiile legii, neputând fi puse în discuţie în prezentul cadru procesual şi pe cale de consecinţă reţinute ca temei de desfiinţare a certificatului de moştenitor. Mai mult decât atât, neindicarea de către persoana care solicită eliberarea unui certificat de calitate de moştenitor a faptului că mai există şi alţi succesibili fie legali, fie testamentari, nu constituie un fapt ilicit întrucât aceştia au la dispoziţie acţiunea în petiţie de ereditate exercitată la instanţa civilă.

Prin urmare, în mod greşit judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel a admis în parte propunerea parchetului, în temeiul art. 5491 alin. (4), alin. (5) lit. b) C. proc. pen., şi a dispus desfiinţarea parţială a certificatului de moştenitor nr. x din data de 18.03.2005, în ce priveşte menţiunile "Nu sunt" evidenţiate la rubricile:

"Au renunţat la succesiune" şi "Sunt străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. civ.".

Cu privire la încheierea finală din şedinţa din data de 23.05.2005, în cauza succesorală privind pe defunctul P., cât şi certificatului de moştenitor nr. x din data de 23.05.2005, judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a apreciat că acestea conţin menţiuni false concretizate în constatarea calităţii de unic moştenitor după defunctul P. a numitei ZZ., inserate cu intenţie de către notarul D., în condiţiile în care anterior fusese emis un alt certificat de moştenitor după acelaşi defunct pentru fiul acestuia, ZZZ., ca unic moştenitor, dar de un alt notar. Probatoriul administrat a evidenţiat faptul că acest certificat de moştenitor nu a fost anulat.

Judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a apreciat că notarul public trebuia să facă verificările pe care legea le impune şi apoi să emită certificatul de moştenitor, motiv pentru care a dispus desfiinţarea încheierii finale din şedinţa din data de 23.05.2005, în cauza succesorală privind pe defunctul P. şi a certificatului de moştenitor nr. x din data de 23.05.2005, emise de notarul public D.

Înalta Curte reţine că certificatul de moştenitor este actul autentic eliberat de notarul public care conţine constatări referitoare la bunurile mobile şi imobile moştenite, numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din aceste bunuri, precum şi menţiuni privitoare la eventualii renunţători şi alte formalităţi prevăzute de lege. Calitatea de succesibil şi/sau, după caz, titlul de legatar, precum şi numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă, prin testament şi cu martori.

În cazul de faţă, au fost eliberate două certificate de moştenitor, după acelaşi defunct, fiecare din acestea stabilind calitatea de unic moştenitor pentru persoana solicitantă. Faptul că notarul nu a făcut anumite verificări nu poate determina anularea unuia dintre aceste certificate, precum şi a încheierii finale, întrucât nu există menţiuni neconforme cu realitatea în cuprinsul acestora care să determine concluzia că acel înscris este fals. Părţile au la dispoziţie remedii procesuale din dreptul civil la care pot apela pentru a obţine anularea unuia din cele două certificate de moştenitor.

Aceeaşi situaţie este şi în cazul succesiunii dezbătute după defunctul T. Au fost eliberate două certificate de moştenitor. Un certificat de moştenitor iniţial nr. x/14.12.1996, emis de BNP "PPPP.", iar mai târziu şi certificatul de moştenitor suplimentar nr. x din 29.06.2000, eliberat de BNP "SSS.", care stabileau calitatea de moştenitori ai defunctului T. în persoana numitelor OOOO., în calitate de soţie supravieţuitoare, şi QQQQ. şi DDD., în calitate de fiice, din masa succesorală făcând parte cele două suprafeţe de teren menţionate în titlul de proprietate nr. x/1994, care apar şi în certificatul de moştenitor nr. x/07.10.2005.

Ulterior, prin certificatul de moştenitor nr. x din 07.10.2005, emis de notarul public D., s-a stabilit că OOOO. şi DDD. au acceptat succesiunea rămasă după defunctul T.

De menţionat faptul că în certificatul de moştenitor nr. x din data de 07.10.2005, prin care cele două solicitante au fost declarate moştenitoare ale defunctului T., la rubricile "Au renunţat la succesiune", respectiv "Sunt străine de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. civ." nu figurează nicio menţiune.

Infracţiunea de fals material constă în contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice. Or, în situaţia de faţă, probatoriul nu a conturat săvârşirea niciuneia dintre aceste modalităţi, iar faptul că au fost emise două certificate de moştenitor, fără efectuarea verificărilor impuse de lege nu poate constitui infracţiunea de fals. Anularea unuia dintre cele două certificate de moştenitor se poate face în procedura civilă.

Motiv pentru care, se apreciază că în mod greşit judecătorul de cameră preliminară de la Curte a admis propunerea parchetului.

În ceea ce priveşte certificatul de moştenitor nr. x bis din data de 28.07.2005 şi încheierea notarială finală din şedinţa din data de 28.07.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta R. emisă de BNPA - B. şi C., cu privire la care s-a admis propunerea parchetului, se constată că probatoriul administrat în cauză a relevat elemente concrete de fapt care conduc la concluzia în care acestea sunt urmarea comiterii unei fapte de fals, cu privire la care s-a dispus soluţia clasării, astfel că soluţia judecătorului de cameră preliminară de la Curte este corectă.

Astfel, probatoriul a relevat faptul că încheierea finală şi certificatul de moştenitor conţin menţiuni false relativ la data întocmirii lor, dar şi la numărul dosarului sub care cererea de eliberare a acestuia a fost înregistrată, iar în ceea ce priveşte certificatul de moştenitor, acesta conţine şi o altă alterare, în sensul înlăturării prin ştergere a cifrei 28, corespunzătoare datei emiterii lui, astfel rămânând ca o atare menţiune " iulie 2005".

Acţiunea de falsificare poate fi săvârşită prin alterarea (modificarea) înscrisului în orice mod, astfel că în mod corect judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a admis propunerea parchetului.

Referitor la celelalte certificate de moştenitor şi încheieri notariale aferente, de la pct. III. 3, 5, 7, 8, respectiv încheierea notarială finală din şedinţa din data de 26.05.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul Q. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatul de moştenitor nr. x din data de 26.05.2005, încheierea notarială finală din şedinţa din data de 05.10.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta S. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatul de moştenitor nr. x din data de 05.10.2005, încheierea notarială finală din şedinţa din data de 26.10.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul V. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatul de moştenitor nr. x din data de 26.10.2005 şi încheierea notarială finală din şedinţa din data de 07.11.2005 în cauza succesorală privind pe defuncta W. emisă de BNPA - B. şi C. şi a certificatul de moştenitor nr. x din data de 07.11.2005, cu privire la care s-a respins propunerea parchetului, probatoriul administrat a demonstrat că nu conţineau menţiuni nereale care să poată atrage constatarea nulităţii absolute a acestor înscrisuri, astfel că nu se poate vorbi despre existenţa vreunui fals.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va admite contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 72 din data de 24 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, va desfiinţa, în parte, încheierea nr. x din data de 24 octombrie 2018, a Curţii de Apel Suceava, în sensul că va respinge propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de desfiinţare a următoarelor înscrisuri:

1. certificat de moştenitor nr. x din data de 18.03.2005 privind pe defuncta O. emis de BNPA - B. şi C.;

2. încheiere notarială finală din şedinţa din data de 23.05.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul P. emisă de BNPA - B. şi C. şi certificat de moştenitor nr. x din data de 23.05.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe acelaşi defunct;

3. încheiere notarială finală din şedinţa din data de 07.10.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul T. emisă de BNPA - B. şi C. şi certificat de moştenitor nr. x din data de 07.10.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe acelaşi defunct.

Va menţine celelalte dispoziţii ale încheierii contestate.

Va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de EEE. împotriva încheierii nr. 72 din data de 24 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va obliga contestatorul EEE. la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea contestaţiei formulate de A. vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 72 din data de 24 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Desfiinţează în parte încheierea nr. 72 din data de 24 octombrie 2018, a Curţii de Apel Suceava, în sensul că:

În temeiul art. 5491alin. (5) lit. a) C. proc. pen. respinge propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de desfiinţare a următoarelor înscrisuri:

1. certificat de moştenitor nr. x din data de 18.03.2005 privind pe defuncta O. emis de BNPA - B. şi C.,

2. încheiere notarială finală din şedinţa din data de 23.05.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul P. emisă de BNPA - B. şi C. şi certificat de moştenitor nr. x din data de 23.05.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe acelaşi defunct,

3. încheiere notarială finală din şedinţa din data de 07.10.2005 în cauza succesorală privind pe defunctul T. emisă de BNPA - B. şi C. şi certificat de moştenitor nr. x din data de 07.10.2005 emis de BNPA - B. şi C. privind pe acelaşi defunct.

Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii contestate.

II. Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de EEE. împotriva încheierii nr. 72 din data de 24 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul EEE. la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea contestaţiei formulate de A. rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22 februarie 2019.