Jurisdictional shift of cassation appeals under 200,000 RON to appellate courts following unconstitutionality of transitional threshold
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal for review on the basis of material incompetence, declining jurisdiction in favor of the Craiova Court of Appeal, thereby leaving the Tribunal Gorj’s decision to reject the defendant’s appeal as pending before the competent appellate body. The case involved a civil claim for compensation regarding land use value due to subterranean works by an energy company, where the initial instance had partially granted damages to the plaintiffs and the appeal court had dismissed both the plaintiffs' and the defendant's appeals. Relying on a legislative vacuum created after the Constitutional Court declared certain transitional provisions unconstitutional, the Supreme Court applied the hierarchical organization of judicial courts and interpreted Article 97(1) of the Code of Civil Procedure, specifically in light of a binding unitary interpretation decision (Decision No. 18/2018) and Article 517(4), to determine that appeals against tribunal decisions in money-estimable claims under 200,000 RON fall within the exclusive competence of the appellate courts, not the Supreme Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 132 C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 97 pct. 1 din C. proc. civ; Jurisdictional shift of cassation appeals under 200,000 RON to appellate courts following unconstitutionality of transitional threshold: A reţinut instanţa că, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...) ".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. x/2016 reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Mina Motru şi Sucursala Divizia Minieră Tg-Jiu au solicitat obligarea pârâtelor să achite contravaloarea uzufructului pentru perioada 2013-2016 pentru terenurile pe care pârâtele le-au deteriorat prin lucrările subterane efectuate; să fie ei abilitaţi să efectueze lucrările de redare în folosinţă agricolă pentru terenurile lor, aşa cum au fost stabilite prin decizia nr. 320/28.10.2015 în dosarul nr. x, contra sumei stabilite prin aceeaşi decizie; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 2830/23.11.2017 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. x s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtele Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., Mina Motru şi Sucursala Divizia Minieră Tg-Jiu, fiind obligate pârâtele la plata către reclamanta A. a sumei de 1024 RON, reprezentând valoare lipsă de folosinţă a terenului în suprafaţă de 0,8025 ha pentru anii 2013-2016 şi la plata către reclamantul B. a sumei de 1277 RON, reprezentând valoare lipsă de folosinţă a terenului în suprafaţă de 1 ha pentru anii 2013-2016.
A fost respinsă în rest cererea şi au fost obligate pârâtele la plata către reclamanţi a sumei de 945 RON, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantul B., reclamanta A. şi pârâta S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A.
Prin decizia nr. 541/2018 din 25 aprilie 2018, Tribunalul Gorj, secţia I civilă a anulat ca netimbrat apelul formulat de reclamantul B..
A respins ca nefondate apelurile formulate de reclamanta A. şi de pârâta S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj la data de 07.06.2018.
La data de 20.06.2018, tribunalul a înaintat cererea de recurs, împreună cu dosarul, spre soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 02.07.2018.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.
Prin decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, s-a statuat că:
"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."
A reţinut instanţa că, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...) ".
Legea nr. 2/2013 a cuprins o dispoziţie tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziţie să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la 31 decembrie 2018 inclusiv.
Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituţională.
Ulterior pronunţării deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 de către Curtea Constituţională, ar fi fost util ca legiuitorul, dând eficienţă dispoziţiilor art. 147 alin. (1) din Constituţie şi art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să stabilească instanţa căreia urma să îi revină competenţa de a soluţiona recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în soluţionarea apelurilor promovate împotriva hotărârilor judecătoriilor, în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Un atare deziderat nu a fost atins însă, aşa încât, în prezent, există un vid legislativ în ceea ce priveşte competenţa materială în soluţionarea recursurilor împotriva hotărârilor pronunţate în apel în cereri evaluabile în bani cu o valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Aşadar, prima teză a acestui text a atribuit instanţei supreme competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.
A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care instanţei supreme îi revine competenţa de a soluţiona recursuri, constituită fie în complet al unei secţii, fie în Completul de 5 Judecători.
Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.
Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.
Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispoziţiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:
"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."
De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. împotriva deciziei nr. 541/2018 din 25 aprilie 2018, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2018.