Recourse inadmissible against irrevocable appellate decision resolving cassation appeal

Asupra cauzei de ţaţă, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 337 din 21.06.2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IIl-a şi pentru cauze cu minori şi de familie, în majoritate, a respins ca nefondat recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1654 din 29.12.2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi S.C. B. S.A., primarul oraşului Curtea de Argeş şi Primăria oraşului Curtea de Argeş şi cu intimata intervenientă S.C. C. S.A., în cauza având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii, recurenta A. a exercitat contestaţie în anulare.

Prin Decizia civilă nr. 280/R din 24.05.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins, ca tardiv formulată, contestaţia în anulare formulată în cauză.

Această ultimă hotărâre a fost atacată cu recurs de către contestatoarea A.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 19 iulie 2018, stabilindu-se termen la data de 18 octombrie 2018.

Prin întâmpinarea depusă de către intimata intervenientă SC. C. S.A. - Sucursala Curtea de Argeş, s-a invocat, în principal, excepţia de inadmisibilitate a recursului, iar, în subsidiar, netemeinicia acestuia.

În şedinţa publică de la termenul din 18 octombrie 2018, Înalta Curte a invocat din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 320 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, pe care o va admite, pentru considerentele ce succed;

Decizia civilă nr. 250/R din 24 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, atacată cu recurs în prezenta cauză, a fost pronunţată în soluţionarea contestaţiei în anulare exercitată de reclamanta A. împotriva Deciziei civile nr. 337 din 21.06.2017, dată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Conform art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

În speţă, hotărârea atacată cu contestaţie în anulare a fost pronunţată de către o instanţă de recurs în soluţionarea litigiului privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii S.C. B. S.A., primarul oraşului Curtea de Argeş şi Primăria oraşului Curtea de Argeş şi cu intervenienta S.C. C. S.A., având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Prevederile art. 299 C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, stipulează că sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.

Potrivit dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.

Decizia nr. 337 din 21.06.2017, pronunţată în calea de atac a recursului, nu se încadrează în ipotezele vizate de textul legal anterior evocat, fiind o hotărâre irevocabilă în condiţiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. şi, deci, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pe cale de consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ., nici hotărârea pronunţată în contestaţia în anulare împotriva acestei hotărâri, respectiv Decizia nr. 250/R din 24 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, împotriva căreia a formulat recurs contestatoarea A., nu este supusă căii de atac a recursului, fiind, aşadar, o hotărâre irevocabilă.

Împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, iar, din acest motiv, aceasta apare ca o soluţie inadmisibilă,

Prin urmare, reţinând că Decizia nr. 250/R din 24 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului şi, faţă de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva Deciziei civile nr. 250/R din 24 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18.10.2018.