Partition of marital property: declination of supreme court competence in appeal against tribunal appellate decision under pre-2004 procedural code.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared itself incompetent to hear the appeal and referred the case to the Bucharest Court of Appeal, leaving the Tribunal's first-instance and appellate decisions regarding the division of marital property and termination of joint ownership in force pending further review by the competent superior court. The dispute involved a post-divorce petition to partition assets acquired during marriage, where the defendant and an intervener contested the lower court's rulings, and the parties filed appeals against the tribunal's final appellate decision. Relying on the 1865 Code of Civil Procedure applicable due to the case's initiation in 2008, the supreme court determined that under Article 299(2) and Article 3(3), appeals against decisions rendered by a tribunal in appellate jurisdiction must be heard by the immediate superior instance (the Court of Appeal), rather than the High Court, which only exercises jurisdiction over appeals from Courts of Appeal or in expressly provided statutory exceptions.
Legislator headnote
AI generatedart. 299 alin. (2) C. proc. civ, art. 3 pct. 3 C. proc. civ, art. 4 alin. (1) C. proc. civ; Partition of marital property: declination of supreme court competence in appeal against tribunal appellate decision under pre-2004 procedural code: The dispute involved a post-divorce petition to partition assets acquired during marriage, where the defendant and an intervener contested the lower court's rulings, and the parties filed appeals against the tribunal's final appellate decision. Relying on the 1865 Code of Civil Procedure applicable due to the case's initiation in 2008, the supreme court determined that under Article 299(2) and Article 3(3), appeals against decisions rendered by a tribunal in appellate jurisdiction must be heard by the immediate superior instance (the Court of Appeal), rather than the High Court, which only exercises jurisdiction over appeals from Courts of Appeal or in expressly provided statutory exceptions.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe provision cited in the dispositive to establish the jurisdiction of the Court of Appeal as the competent instance to hear the appeal, justifying the declination of competence by the High Court.
Full text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 17 noiembrie 2008 sub dosar nr. x/2008 (disjuns din dosarul nr. x/2008 al aceleiaşi instanţe), reclamanta-pârâtă A. a chemat în judecată pârâtul - reclamant B., pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.
Prin sentinţa civilă nr. 6704 din data de 3 noiembrie 2017 pronunţată de Judecătoria Buftea, secţia civilă, au fost admise, în parte, cererile formulate de reclamanta-pârâtă A. şi de pârâtul - reclamant B. şi s-a dispus sistarea stării de codevălmăşie. A fost respinsă cererea de intervenţie principală formulată de către intervenientul C.
Prin decizia civilă nr. 1610 din data de 16 aprilie 2018 pronunţată de Tribunal uf Ilfov, secţia civilă, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta A., de pârâtul B. şi de intervenientul C., hotărârea fiind pronunţată cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Împotriva acestei decizii, reclamanta A. şi intervenientul C. au formulat recurs, depus la Tribunalul Ilfov, secţia civilă la data de 30 iulie 2018.
De asemenea, pârâtul B. a declarat recurs la data de 16 iulie 2018, conform ştampilei de înregistrare a Tribunalului Ilfov.
Prin adresa emisă la data de 1. august 2018, Tribunalul Ilfov a înaintat recursul spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Secţiei I civile a instanţei supreme la data de 6 august 2018.
În şedinţa publica de la termenul de judecată aleatoriu stabilii la data de 18 octombrie 2018, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei sale materiale în soluţionarea recursului, în raport de dispoziţiile art. 4 pct. 1, coroborate cu prevederile art. 299 alin. (2) C. proc. civ.
Analizând excepţia, Înalta Curte reţine că este întemeiata, pentru următoarele considerente:
Prealabil, se reţine că, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 17 noiembrie 2008, şi având în vedere dispoziţiile tranzitorii ale art. 24 din noul C. proc. civ., pricinii îi sunt incidente normele C. proc. civ. de la 1865.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ., "Curţile de apel judecă: (...) ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţe de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege."
Prevederile art. 4 pct. 1 din acelaşi cod stipulează că "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şt a altor hotărâri în cazurile prevăzute de lege", ceea ce înseamnă că instanţa supremă are competenţă de drept comun în materia recursurilor doar cu privire la deciziile curţilor de apel, pentru hotărârile altor instanţe fiind necesară o prevedere expresă a legii, aptă să atragă judecata în recurs de către instanţa supremă.
De asemenea, dispoziţiile art. 299 alin. (2) C. proc. civ. prevăd expres că "recursul se soluţionează de instanţa imediat superioară celei care a pronunţat hotărârea în apel".
Cum în speţă, acţiunea introductivă a învestit în primă instanţă judecătoria, iar soluţionarea în apel a cauzei a realizat-o tribunalul, rezultă că nu este incidenţă norma art. 4 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează competenţa în materia recursului a instanţei supreme, având în vedere că nu este supusă cenzurii o decizie a curţii de apel,
Pentru considerentele expuse, în aplicarea prevederilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ., cum părţile au declarat recurs împotriva deciziei nr. 3610 din data de 16 aprilie 2018 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă în soluţionarea căii de atac a apelului, Înalta Curte reţine că instanţa competentă să soluţioneze cererea de recurs este instanţa ierarhie superioară celei care a pronunţat hotărârea în apel, respectiv Curtea de Apel Bucureşti - instanţă în favoarea căreia urmează a declina competenţa de soluţionare a recursurilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de reclamanta A. şi intervenientul C., respectiv de pârâtul B. împotriva deciziei civile nr. 1610 din data de 16 aprilie 2018 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18.10.2018.