Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3627/2018 AI generated

Territorial competence for forced execution against a foreign-domiciled debtor: procedural representative's address does not confer jurisdiction

Case Number Decizia nr. 3627/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering that the Bistrița District Court is competent to hear the case, rejecting the counter-argument of the Bucharest Sector 4 District Court. The dispute concerned the territorial competence to approve the forced execution of a civil judgment against a foreign company debtor with its registered office in Malta, which was represented in proceedings by a local legal representative based in Bucharest; the initial court claimed incompetence because the representative’s address was in Bucharest, while the Bucharest court claimed incompetence because the debtor was foreign, leading both to decline jurisdiction. Relying on Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, the Court established that the procedural domicile of the legal representative is irrelevant for determining territorial jurisdiction in execution proceedings, and because the debtor’s seat is outside Romania, jurisdiction belongs to the court in whose jurisdiction the creditor is domiciled, which is in Bistrița.

Legislator headnote

AI generated

art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 666 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 653 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Territorial competence for forced execution against a foreign-domiciled debtor: procedural representative's address does not confer jurisdiction: The dispute concerned the territorial competence to approve the forced execution of a civil judgment against a foreign company debtor with its registered office in Malta, which was represented in proceedings by a local legal representative based in Bucharest; the initial court claimed incompetence because the representative’s address was in Bucharest, while the Bucharest court claimed incompetence because the debtor was foreign, leading both to decline jurisdiction. Relying on Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, the Court established that the procedural domicile of the legal representative is irrelevant for determining territorial jurisdiction in execution proceedings, and because the debtor’s seat is outside Romania, jurisdiction belongs to the court in whose jurisdiction the creditor is domiciled, which is in Bistrița.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction domicile civil judgment procedural orders foreign law

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive to establish the competent court for resolving the negative conflict of jurisdiction.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.06.2018 pe rolul Judecătoriei Bistriţa, Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite demarate la solicitarea creditorului B. împotriva debitoarei C., în temeiul titlului executoriu reprezentat de încheierea civilă nr. 2782/2017 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul nr. x/2017. Prin sentinţa civilă nr. 2898 din 22 iunie 2018, Judecătoria Bistriţa a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a camei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, precum şi faptul că domiciliul reprezentantului legat al debitoarei, indicat în cererea de încuviinţare a executării silite, se află în Bucureşti, în raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 4.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, prin sentinţa nr. 10148 din 3 august 2018. a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat, la rândul său. competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

Pentru a pronunţa această sentinţă. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ. care statuează că dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară. este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului.

S-a reţinut că sediul debitoarei C. nu se află în România, ci este în Malta, fiind incidente în materie de competenţă teritorială dispoziţiile art. 651 alin. (1). teza a Il-a C. proc. civ., în sensul că este competentă din punct de vedere teritorial în soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială se află la data sesizării executorului judecătoresc domiciliul creditoarei.

Cit privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizata în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.06.2018 pe rolul Judecătoriei Bistriţa, Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite demarate la solicitarea creditorului B. împotriva debitoarei C., în temeiul titlului executoriu reprezentat de încheierea civilă nr. 2782/2017 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul nr. x/2017.

Potrivit prevederilor art. 666 alin. (1) C. proc. civ., executorul judecătoresc va solicita instanţei de executare încuviinţarea executării silite.

În conformitate cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ. .Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, ia data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află in ţară. este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Textul legal evocat instituie o competenţă în care prioritatea este acordată succesiv instanţei în circumscripţia căreia se regăseşte sediul/domiciliul debitorului. creditorului, iar în ultimul rând al biroului executorului judecătoresc învestit de către creditor.

In ceea ce priveşte norma legală care a determinat ivirea conflictului negativ de competenţă, se constată că ambele instanţe au reţinui incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ., însă Judecătoria Bistriţa s-a raportai ia sediul mandatarului D. S.R.L., respectiv localitatea Bucureşti, iar Judecătoria Sectorului 4 s-a raportat la sediul debitoarei C. care se află în străinătate.

Din analiza actelor din dosar (cererea de executare silită şi titlu executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2782 din 11.10.2017 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul nr. x/2017), Înalta Cute constată că debitoarea C. este persoană juridică străină cu sediul social în Malta, fiind reprezentată în proces de mandatar D. S.R.L., eu sediul procedural ales în Bucureşti.

Este de reţinut că sub aspectul stabilii instanţei competente teritorial să judece cererea de încuviinţare a executării silite nu are relevanţă sediul procedural ales al mandatarului D. S.R.L., aflat în Bucureşti, indicat atât în cererea de executare silită, cât şi în titlul executoriu, întrucât calitatea de mandatar şi instituţia reprezentării nu au efecte juridice în planul competenţei şi nu atrag o anume competenţă, ci reprezintă mijloace procedurale prin care părţile înţeleg să figureze în proces.

Ca atare, cum sediul debitoarei C. împotriva căreia urmează să se efectueze executarea silită, nu se află în România, respectând ordinea instituită de către dispoziţiile art. 653 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a pricinii revine instanţei în a cărei circumscripţie se găseşte domiciliul creditorului B. şi anume Judecătoria Bistriţa, având în vedere că aceasta este domiciliat în judeţul Bistriţa Năsăud.

Pentru argumentele prezentate, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16.10.2018.