Unlawful detention damages appeal inadmissible as statutory bar on appellate review upheld

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 172 din 27 februarie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1294 din 10 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A., la data de 28 februarie 2018. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fa 21 martie 2018, sub nr. x/2016.

În condiţiile reglementate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., urmare rezoluţiei din data de 22 martie 2018, s-a procedat la întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, prin raport constatându-se că acesta nu este admisibil, faţă de dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 15 iunie 2018, completul nr. 2 filtru a analizat conţinutul raportului şi, constatând că acesta întruneşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru formularea, în scris, a unor punct de vedere, conform prevederilor art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ.

Din procesele-verbale de înmânare aflate la filele 109 şi 110 în dosarul de recurs rezultă că raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor. La data de 19 iulie 2018, recurentul-reclamant A. a depus un punct de vedere la raport prin care a arătat că nu este de acord cu concluziile raportorului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Intimatul Statut Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, nu şi-a exprimat poziţia procesuală prin formularea unui punct de vedere la raport.

Prin rezoluţia din 7 august 2018, completul CF 11 a fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului la data de 11 octombrie 2018, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Examinând recursul, din perspectiva admisibilităţii acestuia, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din acelaşi act normativ, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe roiul Tribunalului Hunedoara, secţia I civilă, la data de 30 septembrie 2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, obligarea acestuia la plata sumei de 500.000 euro, reprezentând despăgubiri morale şi materiale pentru acoperirea daunelor produse prin restrângerea dreptului de libertate în mod nelegal, pe o perioadă de 7 luni şi 7 zile.

Având în vedere că acţiunea civilă a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 539 şi art. 540 C. proc. pen., art. 5 paragraful 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, raportate la prevederile art. 9 C. proc. pen., art. 252- 253 C. civ. şi art. 8 din Convenţie, în cauza, s-a reţinut că obiectul cauzei deduse judecăţii constă în repararea unor prejudicii cauzate de erori judiciare.

Potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (15 februarie 2013) şi până la data de 31 decembrie 2015 (termen care, prin O.U.G. nr. 62/2015, a fost extins până ia data de 31 decembrie 2016, iar prin O.U.G. nr. 95/2016, până la data de 31 decembrie 2018) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Pentru această categorie de litigii, Legea nr. 2/2013 a instituit două grade de jurisdicţie, respectiv fond şi apel.

Prin urmare, hotărârile pronunţate în cauzele având ca obiect repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu sunt susceptibile de recurs, indiferent de valoarea pretenţiilor formulate în cererea de chemare în judecată.

În raport de conţinutul dispoziţiilor legale mai sus menţionate, precum şi de caracterul pretenţiei solicitate de reclamant prin acţiunea introductivă de instanţă, se apreciază că recursul este inadmisibil.

Conform prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează principiul legalităţii căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Regula are valoare de principiu constituţional, art. 129 din Constituţia României, republicată stipulând în sensul că exercitarea căilor de atac se realizează în condiţiile legii.

Din coroborarea prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., rezultă că Decizia civilă nr. 172 din 27 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba lulia, secţia I civilă, nu este susceptibilă de recurs.

Concluzionând, pentru considerentele arătate şi având în vedere dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 172 din data de 27 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba lulia, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 172 din data de 27 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba lulia, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11.10.2018.