Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3550/2018 AI generated

Negative jurisdictional conflict in minor domicile establishment: exclusive territorial competence of court at residence of protected person under Art. 114 CPC

Case Number Decizia nr. 3550/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, ordering that the Novaci Court of Law holds exclusive territorial competence to hear the case, effectively reversing the initial declination by the Horezu Court. The dispute involved a mother’s petition against the father regarding the establishment of the domicile for two minor children and the obligation to pay maintenance, which initially triggered a jurisdictional ping-pong between the Horezu and Novaci courts based on conflicting interpretations of the children's residence. The Court applied Article 114 of the Civil Procedure Code in conjunction with Articles 106 and 107, classifying the request as a matter of "protection of the physical person" under family law, thereby establishing that such matters fall under exclusive territorial jurisdiction rooted in the domicile or residence of the protected person (the minors), a matter of public order that cannot be circumvented by chosen addresses for procedural notifications.

Legislator headnote

AI generated

art. 114 C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, Art. 114 din C. proc. civ, art. 396 alin. (1) C. civ, art. 126 alin. (1) C. proc. civ, art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict in minor domicile establishment: exclusive territorial competence of court at residence of protected person under Art. 114 CPC: Ari. 106 alin. (1) din C. civ. prevede că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinţi (...)"iar potrivit art. 107 din acelaşi cod, "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii (...)".

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction domicile minor children law of obligations family protection

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constata următoarele:

Prin cererea de chemare m judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu la data de 10 august 2017, s-a solicitat stabilirea domiciliului minorilor C. şi D. la domiciliul părinţilor reclamantei jud. Gorj, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa nr. 723 din 20 aprilie 2018, Judecătoria Horezu a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.

În motivare s-a reţinut că din cuprinsul cererii de chemare în judecată, ia data sesizării instanţei, reclamanta locuia împreună cu cei doi copii minori ia domiciliul părinţilor săi jud. Gorj, aspect ce nu a fost negat de pârât.

În raport de dispoziţiile art. 106-107 şi art. 114 C. proc. civ., în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., care reprezintă o dispoziţie specială, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, dispoziţie derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 din acelaşi cod, care, prin alin. (1), reglementează o competenţă teritorială generală.

Prin sentinţa nr. 633 din 4 iulie 2018, Judecătoria Novaci a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Horezu.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul al Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În motivare s-a reţinut că, primul termen de judecată cu procedura completă în faţa Judecătoriei Horezu a fost cel din data de 16.02.2018, când instanţa nu a acordat un nou termen de judecată în vederea verificării competenţei, ci a acordat un nou termen de judecată "pentru respectarea principiului continuităţii".

În aceste condiţii, competenţa judecării cererii s-a fixat în mod exclusiv pentru Judecătoria Horezu, în altă ordine de idei, Judecătoria Horezu şi-a declinat competenţa către Judecătoria Novaci, având în vedere alegerea de domiciliu pentru comunicarea actelor de procedură făcută de reclamanta prin cererea introductivă de instanţă. Această situaţie ar conduce, însă, la ocolirea normelor procedurale cu privire la competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti, domiciliul persoanei fiind diferit ca valoare juridică de domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură. S-ar ajunge într-o atare situaţie ca reclamantul, stabilindu-şi domiciliul pentru comunicarea actelor de procedură, să-şi aleagă şi instanţa competentă din punct de vedere teritorial, atunci când competenţa ai' aparţine instanţelor de la domiciliul reclamantului.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor ari: 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul acţiunii introductive îl reprezintă stabilirea domiciliului minorilor C. şi D.

Ari. 106 alin. (1) din C. civ. prevede că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinţi (...)"iar potrivit art. 107 din acelaşi cod, "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii (...)".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., până la organizarea instanţelor de tutelă şi familie, "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 din C. proc. civ., dispune în sensul că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită". Sintagma cereri privind ocrotirea persoanei fizice include şi cererea vizând ocrotirea minorului prin părinţi, în sensul art. 106 alin. (1) teza I din C. civ., respectiv cererile care decurg din autoritatea părintească şi exercitarea acesteia.

Titlul IV din C. civ., intitulat "Autoritatea părintească", cuprinde dispoziţii cu privire la autoritatea părintească şi exercitarea autorităţii părinteşti, locuinţa copilului şi obligaţia de întreţinere, dispoziţii conform cărora instanţa de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competenţa de soluţionare a cererilor izvorând din neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti (art. 486), la stabilirea locuinţei copilului (art. 496), la schimbarea locuinţei copilului (art. 497) sau la exercitarea autorităţii părinteşti (art. 504 coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ.).

Potrivit art. 496 alin. (2)-(5) C. civ. intitulat Locuinţa copilului "(2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege. (5) Părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuinţa acestuia. Instanţa de tutelă poate limita exerciţiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior ai minorului".

Totodată, potrivit art. 92 alin. (1) şi (2) C. civ., "(1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este ia părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic. (2) În cazul în care părinţii au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanţa de tutelă, ascultându-l pe părinţi, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ţinând seama de interesele copilului. Până, la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic".

Din coroborarea dispoziţiilor legale mai sus redate, reiese că cererea reclamantei, având ca obiect stabilirea locuinţei minorilor, este o cerere privind ocrotirea persoanei fizice, dată de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie.

În speţă, caracterul competenţei teritoriale nu este de ordine privată, întrucât obiectul cererii deduse judecăţii priveşte drepturi de care părţile nu pot să dispună în sensul art. 126 alin. (1) C. proc. civ. Fiind o cerere în materie de persoane, competenţa teritorială are caracter exclusiv, iar conform dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., excepţia de necompetenţă are caracter de ordine publică, astfel că poate fi invocată, din oficiu, de instanţa de judecată.

În cererea de chemare în judecată, reclamanta A. a precizat că locuieşte, împreună cu minorii, la părinţii săi, la domiciliul din judeţul Gorj.

Aşadar, reşedinţa mamei şi a minorilor (persoanele ocrotite) C. şi D. - adresa unde aceştia stau efectiv, unde locuiesc în fapt reprezintă elementul în raport de care se stabileşte instanţa competentă să soluţioneze prezenta camă, potrivit art. 114 din C. proc. civ.

Având în vedere considerentele ce preced şi dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte constată că Judecătoria Novaci este instanţa, competentă să soluţioneze prezenta cerere, aşa încât se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect "stabilire domiciliu minor", în favoarea Judecătoriei Novaci.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10.10.2018.