Inadmissibility of appeal against final appellate decision: constitutional principle of legal remedies and finality of judgments in appeal proceedings
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the petitioner against the appellate court's decision, thereby upholding the prior ruling that rejected the appeal as inadmissible. The dispute concerned a complaint filed against a land registry entry, where the petitioner attempted to challenge a decision rendered by the Court of Appeal in appeal proceedings. The court held that decisions issued in appeal are final and not subject to further appeal, as established by Article 634(1)(5) of the Civil Procedure Code, which defines appeals as final judgments, and Article 483(1), which limits the availability of the appeal remedy. Relying on the constitutional principle of legality of judicial remedies under Article 129 of the Constitution, the court determined that the appellate court's decision was no longer subject to appeal, rendering the current petition a procedurally impermissible attempt to reform a final judgment.
Legislator headnote
AI generatedart. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against final appellate decision: constitutional principle of legal remedies and finality of judgments in appeal proceedings: Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. "Sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii", iar art. 483 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Hotărârile date în apel, cele date fără drept de apel precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 55 din 11 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentă împotriva deciziei civilă nr. 1377/A din 22.11.2017 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia I civilă.
Decizia a fost pronunţată cu menţiunea definitivă.
Împotriva acestei din urma decizii, petenta A. a declarat recurs, cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, şi repartizat completului C5 la data de 22 august 2018.
La data de 3 septembrie 2018 a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, care a fost însuşit de membrii completului de judecată, iar la data de 11 septembrie 2018 s-a dispus comunicarea raportului către părţile în litigiu.
Conform dovezilor aflate la filele 22 - 23 din dosar, raportul a fost comunicat părţilor la data de 17 septembrie 2018.
Petenta A. a depus punct de vedere la raport, prin care a solicitat admiterea recursului.
Analizând recursul, Înalta Curte urmează să îl respingă, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. "Sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii", iar art. 483 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Hotărârile date în apel, cele date fără drept de apel precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Coroborând prevederile legale mai sus citate, rezultă că hotărârile judecătoreşti pronunţate în recurs sunt definitive şi nu sunt supuse căii de atac a recursului.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, prin care reclamanta a făcut plângere împotriva unei încheieri de carte funciară, în raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, decizia nu mai este supusă recursului.
În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Curte fiind învestită cu judecata unei căii de atac neprevăzută de lege, urmează să respingă recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, petenta A. împotriva deciziei nr. 55 din 11 aprilie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 04.10.2018.