Territorial jurisdiction for delictual liability: alternative competence between place of illicit act and plaintiff's domicile in actions against state entities

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 24.08.2017, reclamanţii A., în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al minorului B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România Braşov,Consiliul Judeţean Bihor şi Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Bihor, au solicitat:

- să se constate că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale în contradictoriu cu pârâţii;

- să se dispună obligarea pârâţilor în solidar la plata sumei de 400.000 euro, plătibil în RON la cursul BNR din ziua plăţii, din care:

- suma de 200.000 euro cu titlu de daune morale, pentru minorul B. ca urmare a decesului tatălui, D., la data de 30 aug. 2014;

- suma de 100.000 euro cu titlu de daune morale, pentru A., ca urmare a decesului soţului, D., la data de 30 aug. 2014;

- suma de 100.000 euro cu titlu de daune morale, pentru C. ca urmare a decesului fiului, D., la data de 30 aug. 2014.

În drept, au fost invocate prevederile art. 194 C. proc. civ., art. 2 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 23 din Constituţia României, art. 1367 din C. civ.

Prin sentinţa nr. 71/2018 din 7 februarie 2018, Tribunalul Cluj, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

În motivarea sentinţei s-a reţinut că potrivit art. 113 pct. 9 din C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 mai sunt competente "instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă".

Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate, raţiunea unei asemenea norme de competenţă a fost explicată în mai multe decizii ale Curţii Constituţionale ca rezidând în "necesitatea unei mai bune administrări a justiţiei, probele fiind mai uşor de administrat în apropierea locului în care s-a săvârşit fapta ilicită", iar stabilirea competenţei teritoriale alternative "nu aduce atingere, sub nicio formă, dreptului părţilor de a beneficia de un proces echitabil şi nu afectează imparţialitatea justiţiei".

Tribunalul Cluj a constatat că pârâţii au sediile în Bucureşti, Braşov, Oradea, judeţul Bihor şi judeţul Bihor.

În acelaşi timp, locul săvârşirii pretinsei fapte ilicite este pe teritoriul judeţului Bihor, fiind chemaţi în judecată Consiliul Judeţean Bihor şi Consiliul Local Pietroasa, în calitate de autorităţi ale administraţiei publice locale de la locul săvârşirii faptei.

Faţă de prevederile art. 111 C. proc. civ., invocate de către reclamanţi prin răspunsul la întâmpinare, instanţa a reţinut că doar reclamanta A. şi minorul B. au domiciliul (afirmativ, dar nedovedit cu copia cărţii de identitate al reclamantei) în municipiul Cluj-Napoca, în timp ce reclamanta C. domiciliază în municipiul Suceava. în al doilea rând, art. 111 reglementează un caz de competenţă teritorială alternativă şi nu exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantului.

Prin sentinţa nr. 66/C/2018 din 7 mai 2018, Tribunalul Bihor, secţia I civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

A constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea acestuia.

În motivarea sentinţei, s-a reţinut că potrivit ari 111 şi art. 113 C. proc. civ., ne aflăm în prezenta unor cazuri de competenţă de ordine privată, în care dreptul de opţiune aparţine exclusiv reclamantului. Rezultă că nici instanţa şi nici pârâţii nu pot invoca în contra reclamanţilor nici regula generală din art. 107 şi nici vreunul din celelalte criterii alternative. Odată exercitată opţiunea de către reclamant nu are relevanţă că o altă instanţă ar fi putut fi competentă după mai mult de un criteriu (de exemplu şi ca loc al producerii prejudiciului şi ca instanţă de la sediul unor pârâţi).

Practic, pârâţii nu au dreptul legal de a invoca excepţia necompetenţei teritoriale, iar dacă au invocat-o (aşa cum s-a întâmplat în cazul de faţă), ea trebuie respinsă.

Mai mult, nu are relevanţă dacă reclamantele au domiciliul oficial In municipiul Cluj-Napoca, respectiv în judeţul Cluj, întrucât legiuitorul are în vedere locuinţa statornică a părţii, în mod greşit reţinând prima instanţă sesizată că reclamantele trebuiau sa depună la dosar copii ale cărţilor de identitate. Un asemenea aspect ar fi putut fi supus analizei numai în măsura în care pârâţii ar fi contestat că reclamanţii au domiciliile în localităţile menţionate şi i-ar fi acuzat de un abuz de drept (constând în "indicarea" intenţionată a unei locuinţe statornice în Cluj-Napoca pentru a atrage competenţa acelei instanţe), ceea ce nu este cazul în speţă.

Analizând conflictul de competenţă cu a cărui soluţionare a fost învestită, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., halta Curte reţine următoarele:

Regula de drept comun în materia competenţei teritoriale este înscrisă în dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediu pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Regula înscrisă în art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziţie legală care să stabilească o altă instanţă competentă din punct de vedere teritorial.

Sunt însă situaţii în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă astfel încât, pe lângă instanţa de la domiciliul pârâtului, mai sunt competente şi alte instanţe.

Astfel, dispoziţiile art. 111 şi art. 113 C. proc. civ. reglementează cazurile de competenţă de ordine privată, în care dreptul de opţiune aparţine exclusiv reclamantului, care, potrivit art. 116 C. proc. civ., are alegerea între mai multe instanţe competente.

Odată ce reclamantul a introdus cererea la una dintre instanţele competente potrivit legii, nici reclamantul şi nici instanţa, nu mai pot reveni asupra ei, întrucât prin introducerea acţiunii s-a fixat competenţa instanţei respective.

În cauză, faţă de temeiul juridic ai cererii de chemare în judecată, competenţa teritorială este alternativă, fiind deopotrivă competente să soluţioneze pricina, în raport de dispoziţiile art. 113 pct. 9 C. proc. civ., instanţele de la locul săvârşirii faptei ilicite, respectiv, de la locul producerii prejudiciului.

Însă, cum cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva Statului Român, respectiv împotriva unor autorităţi locale, devin incidente şi dispoziţiile art. 111 C. proc. civ. care permit introducerea cererii de chemare în judecată la instanţa in a cărei rază teritorială are domiciliul ori sediul, după caz reclamantul.

Cum reclamanţii A. şi B. domiciliază în municipiul Cluj-Napoca, Tribunalul Cluj a fost legal învestit cu soluţionarea cererii de chemare în judecată.

Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor arii 16 C. proc. civ., văzând că reclamanţii au sesizat Tribunalul Cluj, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare In judecată formulată de reclamanţii A., C. şi A., în numele minorului B., în contradictoriu cu pârâţii Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Bihor, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România, Consiliul Judeţean Bihor, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Local Pietroasa, Romsilva - Administraţia Parcului Natural Apusei, având ca obiect "acţiune în răspundere delictuala", în favoarea Tribunalului Cluj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26.09.2018.