Magistrate's challenge to CSM refusal to defend reputation rejected as inadmissible, unfounded, and partly transferred to Constanța Court of Appeal.

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea A. a chemat în judecată pe pârâţii Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând:

- nulitatea Hotărârii nr. 605/24.05.2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

- nulitatea Raportului nr. x/2018 emis de Inspecţia Judiciară;

- nulitatea Raportului Agenţiei Naţionale de Integritate nr. x;

- constatarea stării de incompatibilitate în care se găseşte judecătorul B., inspector şef al Inspecţiei Judiciare;

- apărarea reputaţiei sistemului judiciar şi a contestatoarei.

Totodată, contestatoarea a formulat cerere de chemare în judecată a altor persoane - Agenţia Naţională de Integritate, întemeiată pe disp. art. 68 C. proc. civ.

În motivarea contestaţiei, se expun, în esenţă, cu privire la capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulităţii Hotărârii nr. 605/24.05.2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, următoarele argumente:

Nelegalitatea hotărârii atacate derivă din nelegala alcătuire a Plenului CSM, faţă de împrejurarea semnării unui protocol de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii, prin care intimatul CSM primeşte sarcini de la SRI, dar şi oferă informaţii Serviciului despre magistraţi, fac planuri comune de anchetă disciplinară şi, astfel, unii magistraţi au fost înlăturaţi din magistratură.

O probă în acest sens este numirea în funcţia de consilier al preşedinţilor CSM, începând cu anul 2011, a doamnei C., fost ofiţer DIPI şi, totodată trebuie clarificat în ce a constat procedura de denunţare a Protocoalelor intervenite între Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecţia Judiciară şi Serviciul Român de Informaţii.

Se invocă şi faptul că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea secretului deliberării, abatere disciplinară prevăzută de disp. art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, deoarece la deliberare au rămas secretarul general al CSM şi alte două persoane din aparatul propriu al CSM, mai mult, în realitate nu a avut loc nicio deliberare, ci doar s-au semnat buletinele de vot.

Contestatoarea susţine că Raportul Inspecţiei Judiciare nr. x/2018 este emanaţia unei persoane (inspectorul şef) aflate în stare de incompatibilitate, deoarece este membru al D.

Se susţine că inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare, B. se află în incompatibilitate avându-se în vedere calitatea acestuia de membru al D., apartenenţă pentru care acesta este şi cercetat penal pentru fals în declaraţii.

Contestatoarea a solicitat citarea în calitate de pârâţi a D., Agenţiei Naţionale de Integritate şi B.

2. Prin întâmpinare, pârâta Inspecţia Judiciară solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive pentru capetele de cerere privitor la constatarea nulităţii HPCSM nr. 605/24.05.2018 şi Raportului ANI nr. x/19.10.2017.

Referitor la solicitarea de constatare a stării de incompatibilitate a inspectorului şef, învederează pârâta că nu există elemente concrete care să pună la îndoială imparţialitatea şi independenţa acestuia.

Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, solicitând pentru petitul 2 din cerere, admiterea excepţiei inadmisibilităţii; pentru capetele de cerere 3 şi 4, excepţia necompetenţei materiale a ICCJ - SCAF şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive; excepţia litispendenţei şi conexarea capetelor 3 şi 4 ale cererii la Dosarul nr. x/2018; respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată a altor persoane, întemeiată pe disp. art. 68 C. proc. civ.

În combaterea contestaţiei formulate împotriva Hotărârii PCSM nr. 605/24.05.2018, intimatul CSM solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.

Referitor la încălcarea secretului deliberării, reglementat de disp. art. 395 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la deliberare iau parte numai membrii completului de judecată care au participat la dezbateri, se arată că normele C. proc. civ. nu sunt incidente, nefiind în discuţie o procedură judiciară, ci administrativă.

Referitor la netemeinicia contestaţiei, intimatul a susţinut că din conţinutul articolului de presă în discuţie, în contextul modificărilor Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi nr. 317/2004, autorul a supus atenţiei teme de interes public, de actualitate, recurente în mass-media în ultimii ani şi, mai ales, în ultima perioadă, presupuse ingerinţe ale serviciilor de informaţii în sistemul juridic şi legăturile judecătorilor şi procurorilor cu aceste servicii, în baza unor protocoale secrete, cu repercusiuni asupra actului de justiţie.

Autorul a prezentat propriul punct de vedere, utilizând o exprimare de largă generalitate asupra informaţiilor şi înregistrărilor apărute şi vehiculate în spaţiul public, referitoare la activitatea mai multor judecători ai ICCJ, fără însă a prezenta elemente concrete din activitatea acestora care să permită efectuarea unor verificări concludente.

La data publicării articolului, CSM, în virtutea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, demarase deja ample verificări la nivelul întregului sistem de justiţie, luându-se măsurile expuse în conţinutul hotărârii.

Agenţia Naţională de Integritate a depus la dosar un punct de vedere referitor la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie forţată, solicitând respingerea ca inadmisibilă a acesteia, în temeiul art. 68 C. proc. civ.

Prin întâmpinare, D. solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive; excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru faptele prezentate la pagina 25-51 din contestaţie; excepţia autorităţii lucrului judecat pentru faptele cu caracter penal prezentate la pag. 25-51 din contestaţie; excepţia litispendenţei, deoarece există pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o serie de dosare ce au acelaşi obiect cu prezenta cauză.

Printr-o cerere completatoare depusă prin fax în data de 06.12.2018, contestatoarea invocă excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, prin raportare la disp. art. 1 alin. (5), art. 21, art. 126 alin. (6) din Constituţia României, în măsura în care nu permit verificarea rapoartelor de evaluare a ANI de către instanţele de contencios administrativ; neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 77/2018 prin care a fost prelungit mandatul inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare; formulează cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu interpretarea art. 2 şi art. 19 alin. (1) din TFUE şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Inspecţiei Judiciare a inspectorului şef.

3. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei formulate

3.1. Cu privire la cererea de anulare a Raportului nr. x/2018 emis de Inspecţia Judiciară, urmează a se respinge cererea ca inadmisibilă, raportul reprezentând un act premergător Hotărârii nr. 605/2018 a Plenului CSM, actul ce se contestă în instanţă potrivit disp. art. 30 din Legea nr. 317/2004, modificată şi completată, fiind hotărârea Plenului şi nu actele/operaţiunile prealabile acesteia.

3.2. Cu privire la cererea de anulare a HPCSM nr. 605/24.05.2018

Din actele dosarului, reiese că partea a solicitat apărarea reputaţiei sale profesionale, a reputaţiei şi integrităţii sistemului judiciar, urmare a unui articol publicat în spaţiul on-line, susţinând că este de interes public să se cunoască dacă există magistraţi "ai sistemului".

Plenul CSM a reţinut că aspectele vehiculate în conţinutul articolului au constituit obiectul unor ample verificări şi că nu au fost semnalate elemente noi, de natură să conducă la formularea unor concluzii de admitere a cererii de apărare a reputaţiei.

Prin contestaţia formulată, se reţine din conţinutul motivării acesteia că se aduc critici doar cu privire la încălcarea secretului deliberării şi la existenţa unui protocol de colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii şi Serviciul Român de Informaţii.

Înalta Curte, analizând motivele contestaţiei, urmează să constate că sunt nefondate.

În primul rând, aspectele referitoare la existenţa unui protocol de colaborare între CSM şi SRI nu au fost invocate cu ocazia analizării cererii de apărare a reputaţiei, aceeaşi concluzie desprinzându-se şi pentru aspectele referitoare la numirea doamnei C., în funcţia de consilier al preşedintelui CSM.

Aspectele invocate nu conduc în niciun mod la dezlegarea pricinii de faţă ce are ca obiect apărarea reputaţiei profesionale.

În al doilea rând, sunt nefondate şi criticile prin care se susţine încălcarea secretului deliberării, prin rămânerea la deliberare a unor persoane ce nu sunt membri ai Consiliului, ci din aparatul propriu al CSM, avându-se în vedere că dispoziţiile C. proc. civ. cu privire la deliberarea pentru pronunţarea hotărârilor judecătoreşti nu sunt aplicabile, fiind vorba despre o procedură administrativă.

Cu privire la netemeinicia hotărârii atacate, se invocă doar abuzul de putere, fără a se motiva în niciun mod afirmaţia şi faptul că sintagma "magistrat executant, corupt, nepregătit", este de natură să pună într-o lumină nefavorabilă prestanţa şi credibilitatea unui stat de drept, în ansamblul său.

Nici această afirmaţie nu este motivată în cuprinsul contestaţiei, mai mult, prin hotărârea atacată s-a reţinut că doar într-o singură emisiune, unul dintre invitaţi a arătat că se va sesiza împotriva unor infracţiuni, cum ar fi represiunea nedreaptă, fără a se reţine ca veridice şi celelalte afirmaţii făcute de contestatoare.

Faţă de acestea, se constată că Hotărârea PCSM nr. 605/2018 este legală, opiniile critice apărute în presă nefiind de natură a aduce atingere reputaţiei profesionale a contestatoarei şi independenţei sistemului judiciar, în ansamblul său.

3.3. Cu privire la cererea de anulare a Raportului nr. x/19.10.2017 emis de Agenţia Naţională de Integritate şi de contestatoare a stării de incompatibilitate a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, B.

În temeiul art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea celor două capete de cerere şi va declina competenţa în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, avându-se în vedere că sunt incidente disp. art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Faţă de soluţia dispusă, se reţine că Înalta Curte nu se poate pronunţa asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a D., excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată de D., excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a CSM, excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată a altor persoane întemeiată pe disp. art. 68 C. proc. civ., excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Inspecţiei Judiciare şi excepţiei lipsei de reprezentare a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare.

3.4. Cu privire la cererile de sesizare a Curţii Constituţionale şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Avându-se în vedere că neconstituţionalitatea disp. art. 22 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi O.U.G. nr. 77/2018 priveşte capetele de cerere a căror competenţă de soluţionare a fost declinată, se apreciază că prezenta instanţă nu are posibilitatea să se pronunţe asupra cererii de sesizare a Curţi Constituţionale.

Aceeaşi soluţie va fi luată şi în privinţa cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniuni Europene cu întrebări referitoare la Mecanismul de Cooperare şi verificare (MCV).

3.5. Cu privire la excepţia de litispendenţă, Înalta Curte, observând că se contestă HPCSM diferite, a respins excepţia ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Raportului nr. x/2018 al Inspecţiei Judiciare, ca inadmisibilă.

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 605 din 24 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Admite excepţia necompetenţei materiale şi, în consecinţă, declină competenţa de soluţionare a capetelor de cerere privind nulitatea Raportului ANI nr. x/19.10.2017 şi constatarea stării de incompatibilitate a inspectorului şef B. în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 iunie 2019.