Competence conflict between civil sections over jurisdiction to hear cassation appeals challenging nullity of a holographic will

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., să se constate nulitatea testamentului olograf întocmit de autorul părţilor, C., decedat la data de 9 decembrie 2014, iar în subsidiar să se dispună reducerea legatului, până la limita cotităţii disponibile.

Prin Sentinţa civilă nr. 6848 din 18 aprilie 2016, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, faţă de valoarea obiectului cererii.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 587 din 27 aprilie 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-a respins, ca nefondată, acţiunea în constatarea nulităţii testamentului, s-a disjuns acţiunea privind reducţiunea liberalităţii şi s-a înaintat această cerere spre conexare la Dosarul nr. x/2015 aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

3. Cererea de apel

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul A., criticând hotărârea atacată şi solicitând admiterea apelului, în sensul admiterii acţiunii introductive.

4. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel

Prin Decizia civilă nr. 280 din 21 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant.

5. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A., care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 28 august 2018.

II. Hotărârile de declinare a competenţei

Prin Încheierea nr. 4299 din 16 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, s-a dispus declinarea competenţei soluţionare a recursului în favoarea secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Instanţa a reţinut că soluţia se impune, în raport cu natura litigiului care vizează o acţiune derivată din materia liberalităţilor, prin care se pun în discuţie chestiuni referitoare la regulile de fond cerute pentru încheierea valabilă a unui testament olograf, motiv pentru care acest litigiu se situează în sfera jurisdicţională a completelor specializate din cadrul secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, înfiinţate prin Hotărârea nr. 8/2012 a Colegiului de conducere.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin Încheierea nr. 4106 din 22 noiembrie 2018, a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (3) din C. proc. civ., a înaintat dosarul spre competentă soluţionare Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivare, s-a reţinut, în esenţă, că litigiul în cauză nu se situează în sfera jurisdicţională a completurilor specializate din cadrul secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, înfiinţate prin Hotărârea nr. 8/2012 a Colegiului de conducere. Recursul exercitat de reclamantul A. la data de 28 august 2018 a fost înregistrat anterior adoptării Hotărârii nr. 99 din 20 septembrie 2018 a Colegiului de conducere, pe rolul secţiei a II-a a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel încât, faţă de lista de obiecte, cu ID-urile corespunzătoare, grupate pe materii juridice, conform Nomenclatorului Ecris, litigiul se circumscrie competenţei alocate secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

III. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Completul de 5 judecători - legal sesizat, în temeiul art. 136 alin. (3) din C. proc. civ., cu conflictul negativ de competenţă ivit între două secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - analizând normele incidente în privinţa competenţei în această materie, constată şi stabileşte că aceasta revine secţiei a II-a civile, potrivit considerentelor ce succedă:

Problema de drept supusă analizei o constituie chestiunea conflictuală legată de competenţa completurilor de judecată ale aceleiaşi instanţe (în speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), respectiv competenţa materială (ratione materiae), stabilită sub aspect procesual, în raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecăţii.

Potrivit C. proc. civ., o atare situaţie este asimilată conflictului negativ de competenţă, competenţa pronunţării regulatorului de competenţă revenind, în cauză, Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Regula în materie de competenţă este aceea că ea se determină prin raportare la normele incidente la data învestirii instanţei, stabilite în funcţie de obiectul cauzei deduse judecăţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 76/2012, începând cu data de 15 februarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii: secţia I civilă, secţia a II-a civilă, secţia penală şi secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie (anterior acestei date, începând cu data de 1 octombrie 2011, organizarea cuprindea, pe lângă cele 4 secţii, 4 complete de 5 judecători şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie).

În lipsa unor norme de competenţă materială prin care să se statueze că doar anumite categorii de cauze ar fi date în competenţa uneia dintre secţiile civile care funcţionează la nivelul aceleiaşi instanţe, sintagma cu competenţă proprie prevăzută de dispoziţia legală menţionată distinge între competenţele proprii şi comune ale celor două secţii civile şi competenţele celorlalte secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Alocarea unor competenţe specializate, distinct de competenţele comune ale completurilor de judecată, care funcţionează la nivelul celor două secţii civile, începând cu data de 1 octombrie 2011 s-a realizat prin Hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, modificată, în parte, prin Hotărârea nr. 8 din 5 aprilie 2012.

Potrivit Anexei 1 la Hotărârea nr. 8 din 5 aprilie 2012, care cuprinde regulile de înregistrare şi repartizare a dosarelor între secţia I civilă şi secţia a II-a civilă, începând cu data de 13 aprilie 2011, în cadrul secţiei I civile funcţionează completuri specializate pentru soluţionarea dosarelor având ca obiect cererile formulate în materia Legii nr. 10/2001 (ID 3460), a exproprierii (ID 3590), în materia revendicării imobiliare (ID 3960 şi ID 4200). De asemenea, există două completuri specializate pentru soluţionarea dosarelor având ca obiect cererile în materia proprietăţii intelectuale.

În cadrul secţiei a II-a civile funcţionează completuri specializate pentru soluţionarea dosarelor având ca obiect raporturile juridice privind societăţile comerciale, raporturile juridice dintre profesionişti, obligaţiile născute din legi speciale, pretenţii, printre acestea fiind enumerată şi acţiunea în constatarea nulităţii şi anulabilitate (ID 3240; ID 3415; ID 4120; ID 4340; ID 4520).

De asemenea, conform Hotărârii nr. 8 din 5 aprilie 2012 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, restul dosarelor civile înregistrate după data de 13 aprilie 2012, având alte obiecte identificate în Nomenclatoarele de obiecte, se împart între cele două secţii, prin utilizarea aplicaţiei Ecris.

Prin Hotărârea nr. 99 din 20 septembrie 2018, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a adoptat unele măsuri pentru echilibrarea activităţii de judecată de la nivelul secţiei I civile şi a secţiei a II-a civile, în sensul că a stabilit că, începând cu data de 1 octombrie 2018, litigiile ce revin în competenţa celor două secţii se vor repartiza între acestea "în funcţie de lista de obiecte, cu ID-urile corespunzătoare, grupate pe materii juridice, conform Nomenclatorului Ecris, după cum urmează: secţiei I civile îi revin litigiile din Nomenclatoarele Civil, Proprietate intelectuală, Minori şi familie; secţiei a II-a civile îi revin litigiile din Nomenclatoarele Litigii cu profesionişti, Faliment, Asigurărilor sociale, Litigii de muncă, Drept maritim şi fluvial şi Insolvenţa persoanei fizice".

În cauză de faţă, reclamantul A. a învestit instanţele cu o cerere având ca obiect constatarea nulităţii unui testament olograf şi, în subsidiar, reducerea legatului până la limita cotităţii disponibile.

Aşa cum rezultă din analiza hotărârilor pronunţate de Colegiul de conducere enumerate anterior, acest obiect nu face parte dintre cele ce se circumscriu sferei completurilor specializate din cadrul secţiei I civile.

Având în vedere acest argument, precum şi data înregistrării recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - 28 august 2018, aşadar anterior Hotărârii nr. 99 din 20 septembrie 2018, prin care Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit o altă repartizare între cele două secţii civile ale instanţei, competenţa urmează a fi stabilită în raport cu dispoziţiile Hotărârii nr. 8 din 5 aprilie 2012 a Colegiului de conducere.

Faţă de prevederile Anexei 1 la această din urmă hotărâre, se constată că litigiul pendinte se circumscrie competenţei alocate secţiei a II-a civile.

În atare situaţie, Completul de 5 judecători va stabili competenţa în favoarea secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a şi fost iniţial învestită cu soluţionarea dosarului, prin repartizare aleatorie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2019, în favoarea secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 februarie 2019.

Procesat de GGC -NN