Inadmissibility of cassation complaint against a decision on revision of a final filter appeal decision

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea atacată:

Prin Decizia civilă nr. 201 din 5 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 144 din şedinţa completului de filtru de la 25 iunie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în cauză, cererea de revizuire vizează o decizie prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători s-a pronunţat asupra unui recurs în procedura de filtru şi, având în vedere dispoziţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., potrivit cărora, hotărârea astfel pronunţată nu este supusă niciunei căi de atac, nu sunt îndeplinite condiţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., referitoare la legalitatea căii de atac.

Contestaţia în anulare:

Împotriva deciziei menţionate a formulat contestaţie în anulare A., în temeiul Legii nr. 304/2004, pentru motive privind compunerea completelor de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. A susţinut că admiterea acestei contestaţii se impune în scopul preîntâmpinării încălcării drepturilor fundamentale prevăzute de art. 23 pct. 1 din Declaraţia universală a drepturilor omului, privitor la dreptul securităţii sociale, art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, art. 41 alin. (1) din Constituţia României, art. 3 din Codul muncii, art. 116 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

A invocat dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2, 3 şi 4 din C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Prioritar, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte se va pronunţa asupra excepţiei inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, invocată din oficiu.

Hotărârea atacată cu prezenta contestaţie în anulare este pronunţată într-o cerere de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 144 din 25 iunie 2018, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători s-a pronunţat asupra unui recurs în procedura de filtru, printr-o hotărâre nesupusă niciunei căi de atac.

Prin urmare, faţă de dispoziţiile art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., care prevăd că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, Decizia nr. 201 din 5 noiembrie 2018 nu este nici ea supusă vreunei căi de atac, ordinare sau extraordinare.

Potrivit art. 129 din Constituţia României, "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".

Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În raport cu principiile statuate prin textele menţionate, admisibilitatea unei căi de atac este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.

Or, în aceste împrejurări, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 201 din 5 noiembrie 2018 apare ca fiind exercitată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. 7 din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor şi, din acest motiv, este o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, în cauza de faţă, au fost invocate prevederile art. 503 alin. (2) din C. proc. civ., care stabilesc situaţiile în care hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare, în afara cazurilor de contestaţie în anulare obişnuită, reglementate de alin. (1) al aceluiaşi articol.

Or, aşa cum s-a arătat, contestatorul nu atacă o hotărâre pronunţată în recurs, aşa cum prevede în mod imperativ textul de lege, ci o decizie a Completului de 5 judecători pronunţată în revizuire.

Pentru toate aceste considerente, contestaţia în anulare formulată va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 201 din 5 noiembrie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 februarie 2019.

Procesat de GGC -NN