Revision request against procedural dismissal of prior revision appeal declared inadmissible for lack of merits determination

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Acţiunea disciplinară

Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, sub nr. x/2016, Inspecţia Judiciară a solicitat aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pârâtei A., la acel moment, judecător în cadrul Judecătoriei Arad, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) şi lit. t) teza întâi şi a doua din aceeaşi lege.

I.2. Hotărârile pronunţate de instanţa de disciplină

Prin Încheierea şedinţei publice din 14 septembrie 2016, secţia pentru judecători în materie disciplinară a dispus, printre altele:

- respinge excepţiile invocate, prin întâmpinare, de pârâta A. referitoare la: nelegalitatea rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare; nelegalitatea rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare din 23 iunie 2016; nelegalitatea sesizării Inspecţiei Judiciare prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din 28 aprilie 2016; nelegalitatea celui de-al doilea proces-verbal de sesizare din oficiu; faptul că rezoluţia de începere a cercetării disciplinare din 23 iunie 2016 nu a fost comunicată conform dispoziţiilor legale de către preşedintele Judecătoriei Arad, ci de către grefierul şef al instanţei;

- dispune citarea în vederea audierii a următorilor martori: B. - avocat în cadrul Baroului Arad; C. - secretar în cadrul Baroului Arad; D. - decanul Baroului Arad; E. - grefier în cadrul Judecătoriei Arad; F. - vicepreşedintele Judecătoriei Arad şi G..

Prin Încheierea şedinţei publice din 26 octombrie 2016, pronunţată la data de 27 octombrie 2016, secţia pentru judecători a amânat pronunţarea hotărârii la data de 31 octombrie 2016.

Prin Hotărârea nr. 23J din 31 octombrie 2016, secţia pentru judecători, cu majoritate, a hotărât următoarele: admite în parte acţiunea disciplinară; în baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, aplică pârâtei A., judecător în cadrul Judecătoriei Arad, sancţiunea disciplinară constând în "excluderea din magistratură", pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza întâi şi lit. j) din aceeaşi lege; respinge acţiunea disciplinară pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a doua din Legea nr. 303/2004, ca neîntemeiată.

Soluţionând cererea formulată de pârâta A., în temeiul art. 442 din C. proc. civ., de îndreptare a erorilor materiale strecurate în cuprinsul încheierii de amânare a pronunţării din 26 octombrie 2016, prin încheierea din camera de consiliu de la 3 ianuarie 2017, pronunţată în acelaşi dosar, secţia pentru judecători a dispus următoarele: admite în parte cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate în cuprinsul încheierii de amânare a pronunţării asupra fondului cauzei, formulată de pârâta A.; îndreaptă eroarea materială strecurată în cuprinsul încheierii de amânare a pronunţării asupra fondului cauzei în sensul că, la pagina 19 din încheiere, se consemnează şi următoarea întrebare respinsă de secţie, întrebare adresată de pârâta A. martorei H.:

"dacă era un lucru ieşit din comun la Judecătoria Arad ca un soţ să-şi viziteze soţia şi dacă doar soţul meu mă vizita la birou sau erau şi alte persoane vizitate" respinge, în rest, cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată de pârâta A., ca neîntemeiată.

I.3. Cererile de recurs

Împotriva Hotărârii nr. 23J din 31 octombrie 2016 pronunţată de secţia pentru judecători, a declarat recurs reclamanta Inspecţia Judiciară, invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Împotriva încheierii din camera de consiliu de la 3 ianuarie 2017, pronunţată de secţia pentru judecători în Dosarul nr. x/2016, a declarat recurs pârâta A., în temeiul art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii raportat la art. 442 - 446 din C. proc. civ., prin care a invocat motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 8 din C. proc. civ., solicitând casarea în parte a încheierii recurate şi admiterea în totalitate a cererii de îndreptare a erorilor materiale.

Pârâta A. a declarat recurs şi împotriva încheierii din 14 septembrie 2016 şi a Hotărârii nr. 23J din 31 octombrie 2016 pronunţate de secţia pentru judecători în acelaşi dosar, invocând motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, 5, 6 teza întâi şi pct. 8 din C. proc. civ.

Recursurile au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, formând obiectul Dosarului nr. x/2017

I.4. Hotărârea instanţei de recurs

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, prin decizia civilă nr. 266 din 9 octombrie 2017, a hotărât următoarele:

- respinge, ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 23J din 31 octombrie 2016, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară în Dosarul nr. x/2016;

- respinge, ca nefondate, recursurile declarate de A., judecător în cadrul Judecătoriei Arad, împotriva aceleiaşi hotărâri, precum şi împotriva încheierii din 14 septembrie 2016 şi încheierii din camera de consiliu de la 3 ianuarie 2017, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară în Dosarul nr. x/2016.

I.5. Cererile de revizuire

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători la 21 noiembrie 2017, recurenta A. a formulat, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., cerere de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 266 din 9 octombrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, solicitând schimbarea în tot a deciziei atacate, cu consecinţa admiterii recursului pe care l-a formulat împotriva Hotărârii nr. 23J/31 octombrie 2016, pronunţate de secţia pentru Judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii şi a modificării hotărârii recurate, în sensul respingerii acţiunii disciplinare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, partea a susţinut că înscrisul nou pe care îşi fundamentează calea de atac este Minuta şedinţei din 24 octombrie 2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din cadrul Senatului României, prin care s-a reţinut, cu unanimitate de voturi, statutul său de avertizor în interes public începând cu data de 1 februarie 2016, în sensul dispoziţiilor art. 3 lit. b) din Legea nr. 571/2004, precum şi faptul că beneficiază de protecţie în sensul legii.

La datele de 4 iunie şi, respectiv, 22 iunie 2018, revizuenta A. a formulat alte două cereri de revizuire a aceleiaşi decizii, cereri întemeiate în drept tot pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., cu un petit similar, prin care autoarea a invocat drept înscrisuri noi: Protocolul declasificat la data de 4 mai 2018, încheiat în luna martie 2012 între Serviciul Român de Informaţii şi Consiliul Superior al Magistraturii şi, respectiv, Protocolul declasificat la data de 18 iunie 2018, încheiat în perioada iunie - septembrie 2009 între Serviciul Român de Informaţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În privinţa fiecăreia dintre cele două cereri, revizuenta a susţinut, în esenţă, că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate, ambele înscrisuri evocate fiind în vigoare la data judecării recursului, neputând fi cunoscute la momentul respectiv şi având caracter determinat, deoarece, în opinia sa, soluţia a fost fundamentată de aplicarea protocoalelor indicate, pe baza unor informaţii transmise în privinţa sa de către Serviciul Român de Informaţii, Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, informaţii secrete, la care nu a putut avea acces, fiindu-i încălcat în mod flagrant dreptul la apărare.

I.6. Decizia pronunţată în soluţionarea cererilor de revizuire

Prin Decizia civilă nr. 175 din 3 octombrie 2018, pronunţate în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de A. împotriva Deciziei civile nr. 266 din 9 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2017.

II. Cererea de revizuire

Revizuenta A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei menţionate la pct. I.6. din prezenta decizie, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pentru criticile expuse în cele ce urmează.

Compunerea Completului de 5 judecători - Civil 1 pentru anul 2018, care a pronunţat Decizia nr. 175/2018, a fost stabilită prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 68/2017.

Prin Decizia nr. 685/2018, Curtea Constituţională a constatat că, încă din anul 2014, a constatat existenţa unui conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 dintre cei 5 membri ai completurilor de 5 judecători, contrar dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 255/2013.

Faţă de această situaţie, calea de atac ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2017, în care a fost pronunţată Decizia nr. 175/2018 a fost soluţionată de un complet nelegal constituit. Curtea Constituţională a reţinut că Decizia nr. 685/2018 se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare.

În cauză, revizuenta susţine că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire pentru argumentele arătate în continuare.

Înscrisul nou invocat este Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018, iar jurisprudenţa şi doctrina sunt unanime în a considera că şi un înscris ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti supuse revizuirii poate fi considerat înscris nou dacă se referă la situaţii sau înscrisuri anterioare, preexistente rămânerii definitive a hotărârii atacate.

În cauză, înscrisul nou invocat este obţinut ulterior pronunţării hotărârii supuse revizuirii, însă se referă la situaţii anterioare, respectiv la Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 68/2017 privind compunerea completurilor de 5 judecători pentru anul 2018 şi la nerespectarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, inclusiv la momentul desemnării completului învestit cu soluţionarea revizuirii în cauza pendinte.

În raport cu dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 din Convenţie şi a principiului certitudinii juridice, revizuirea unei hotărâri irevocabile poate interveni numai pentru un "defect fundamental", care a devenit cunoscut numai după terminarea procesului (cauza Popescu Stanca împotriva României). Instanţa supremă a statuat cu valoare de principiu că o hotărâre judecătorească intervenită într-o cauză după soluţionarea unui alt litigiu, poate fi considerată în anumite situaţii ca un act nou în sensul art. 322 pct. 5 din C. proc. civ. din 1865 [art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. din 2010], care să poată fi invocat într-o cerere de revizuire. În acest sens, este invocată şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 233/2017.

Referitor la imposibilitatea prezentării înscrisului, revizuenta reiterează faptul că înscrisul nou este ulterior hotărârii supuse revizuirii şi susţine că acest înscris este determinant, întrucât, dacă ar fi fost cunoscut, ar fi condus la constatarea nulităţii Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 68/2017, prin care a fost stabilită compunerea Completului de 5 judecători - Civil 2 pentru anul 2018, şi la soluţionarea cererii de revizuire într-o altă compunere, astfel încât hotărârea pronunţată nu ar mai fi fost nulă absolut.

III. Apărările intimatei Inspecţia Judiciară

Intimata Inspecţia Judiciară a formulat concluzii scrise, prin care a invocat inadmisibilitatea cererii de revizuire, motivat de faptul că decizia supusă revizuirii nu a fost dată pe fondul recursului. Totodată, intimata argumentează că, faţă de Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018, revizuenta avea deschisă calea contestaţiei în anulare, în măsura în care ar fi invocat în faţa completului încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei. Se mai arată că, în ipoteza în care, după soluţionarea cauzei a fost pronunţată o decizie a Curţii Constituţionale, legiuitorul a reglementat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.

IV. Considerentele Înaltei Curţi

La termenul de judecată din 14 ianuarie 2019, instanţa a rămas în pronunţare cu privire la declararea în termen a cererii de revizuire, precum şi asupra admisibilităţii cererii de revizuire, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază".

Prioritar, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este declarată în termenul legal, prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Conform art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în cazul motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se calculează de la data descoperirii înscrisurilor ce se invocă.

În cauză, se constată că cererea de revizuire a fost formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., înscrisul nou invocat fiind Decizia Curţii Constituţionale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018.

Or, în condiţiile în care cererea de revizuire a fost formulată la data de 10 decembrie 2018, aşa cum reiese din rezoluţia de înregistrare pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, aflată la fila x, se constată că a fost respectat termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., calculat de la data de 29 noiembrie 2018, când Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, dată de la care se poate prezuma că revizuenta a luat cunoştinţă de existenţa şi conţinutul deciziei invocată ca înscris nou (termen care s-a împlinit la data de 3 ianuarie 2019 - ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, sâmbătă - 29 decembrie 2018).

În consecinţă, se constată a fi declarată în termen cererea de revizuire.

Analizând cererea de revizuire, în raport cu motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este inadmisibilă, pentru considerentele următoare.

Conform art. 509 alin. (1) pct. 5 şi alin. (2) C. proc. civ.:

"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...]

5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.

(2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7 - 10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul."

Din interpretarea literară a textelor procedurale citate, rezultă că prima dintre condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. rezidă în faptul că este supusă revizuirii numai o hotărâre pronunţată asupra fondului sau care evocă fondul, întrucât motivul de revizuire invocat nu este enumerat în cuprinsul alin. (2) al articolului printre motivele în cazul cărora sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Or, în speţă, nu se identifică o asemenea situaţie, întrucât prin decizia împotriva căreia a fost exercitată prezenta cerere de revizuire, a fost respinsă ca inadmisibilă, o altă cerere de revizuire.

Contrar susţinerilor revizuentei, hotărârea nu este pronunţată de o instanţă asupra fondului sau care evocă fondul, ci a fost pronunţată în cadrul soluţionării unei cereri de revizuire.

O astfel de hotărâre ar putea evoca fondul numai în situaţia în care ar fi fost admisă calea de atac şi s-ar fi rejudecat în acelaşi timp şi fondul cauzei, nefiind susceptibile de revizuire hotărârile prin care au fost respinse cererile de revizuire.

Aşa fiind, cum decizia atacată cu revizuire, nu evocă fondul pricinii, ci, dimpotrivă, prin această hotărâre, Înalta Curte a constatat că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale unor cereri de revizuire, hotărârea atacată nu este susceptibilă a fi reformată printr-o altă revizuire.

De altfel, în jurisprudenţă şi doctrină s-a reţinut că nu sunt hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul cele prin care s-au respins cererile de revizuire.

Spre exemplu, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a reţinut că este inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă o cerere de revizuire, întrucât aceasta nu îndeplineşte cerinţa de admisibilitate de a fi pronunţată asupra fondului sau de a evoca fondul (Deciziile nr. 1683 din 27 octombrie 2017, nr. 1228 din 19 septembrie 2017, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, publicate pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în secţiunea de jurisprudenţă).

Prin urmare, întrucât se constată că nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiţie impusă de prevederile imperative ale art. 509 alin. (1) cu referire la alin. (2) al aceluiaşi articol din C. proc. civ., analiza condiţiilor specifice reglementate de pct. 5, se priveşte ca fiind un demers inutil.

În concluzie, fiind inadmisibilă exercitarea căii extraordinare de atac, de retractare a revizuirii îndreptată împotriva unei decizii prin care au fost respinse, ca inadmisibile, alte cereri de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 5 şi alin. (2) C. proc. civ. coroborat cu art. 513 alin. (3) din acelaşi cod, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, prezenta cerere de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată că cererea de revizuire este declarată în termenul legal.

Respinge ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 175 din 3 octombrie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2019.

Procesat de GGC -LM