Funding agency's recovery order annulled; appeal rejected for lack of irregularity and disproportionality.

Asupra recursului de faţă;

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 30 aprilie 2014, sub nr. x/2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună:

- anularea Deciziei nr. 11145 din 2 aprilie 2014 emisă de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

- anularea Procesului-verbal de constatarea neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 31 ianuarie 2014 şi înregistrat sub nr. x/11.02.2014, de către echipa de control a Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Mureş;

- exonerarea de la plata sumei de 61.372 RON şi repunerea părţilor în situaţia anterioară prin constatarea valabilităţii contractului de finanţare.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 150/2014 din 18 decembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis, în parte, plângerea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în sensul anulării Deciziei nr. 11145 din 2 aprilie 2014 şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/11.02.2014, emise de pârâtă, exonerării reclamantului de la plata sumei de 61.372 RON, respingerii restului pretenţiilor şi obligării pârâtei la plata către reclamant a sumei de 3.500 RON reprezentând cheltuieli de judecată parţiale.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei nr. 150/2014 din 18 decembrie 2014 a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (prin reorganizarea fostei Agenţii de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, conform O.U.G. nr. 41/2014), susţinând că aceasta a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material (potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), respectiv a dispoziţiilor Regulamentelor CE nr. 1698/2005 şi nr. 1974/2006, O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 224/2008, a contractului de finanţare şi a Ghidului Solicitantului în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a fondurilor nerambursabile prin FEADR.

În motivarea recursului, au fost invocate următoarele critici privind hotărârea primei instanţe;

3.1 În mod greşit şi ignorând cu desăvârşire dispoziţiile regulamentelor europene aplicabile finanţării nerambursabile alocate României prin FEADR, instanţa de fond reţine că "într-adevăr, reclamantul nu a respectat planul de culturi aşa cum l-a asumat prin contractul de finanţare însă, în cauză nu s-a dovedit existenţa prejudiciului, dimpotrivă, reclamantul a dat dovadă de bună credinţă, acţionând cu profesionalism şi minimizând pierderile", apreciind că "pârâta a interpretat extrem de rigid toate dispoziţiile legale în materie, atât cele interne, cât şi cele comunitare, denaturând scopul pentru care se acordă aceste finanţări nerambursabile".

Astfel, potrivit art. 13 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, pe care instanţa de fond îl ignoră:

"Autoritatea competentă evaluează respectarea planului de dezvoltare în termen de maximum cinci ani de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului. Statele membre definesc, ţinând seama de circumstanţele în care planul de dezvoltare este pus în aplicare, condiţiile de suspendare a ajutorului deja primit, în cazul în care se constată că, la data evaluării, tânărul agricultor nu a respectat dispoziţiile planului de dezvoltare".

În situaţia în care, cu ocazia verificărilor efectuate, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a descoperit că beneficiarul nu şi-a îndeplinit obiectivele privind structura planului de cultură iniţial (cele două solicitări privind modificarea planului de cultură nu au fost aprobate), din Planul de afaceri şi nu a realizat în totalitate investiţiile propuse pentru atingerea obiectivelor din Planul de afaceri, în conformitate cu Ghidul Solicitantului aferent Măsurii 112, va proceda la recuperarea sprijinului acordat.

Acţiunile prevăzute a fi realizate prin Planul de afaceri aprobat fac parte integrantă a Cererii de finanţare, beneficiarul A.. fiind selectat în detrimentul altor solicitanţi de fonduri nerambursabile prin luarea în considerare inclusiv a planului de afaceri.

În acest sens, chiar beneficiarul fondurilor nerambursabile, prin Declaraţia pe proprie răspundere din data de 22 iunie 2010 în dosarul Cererii de finanţare, s-a angajat că va realiza, cu respectarea legislaţiei naţionale în vigoare, toate activităţile prevăzute în Planul de afaceri.

Ghidul solicitatului pentru Măsura 112 prevede în mod expres că în cazul nerealizării activităţilor din planul de dezvoltare, sancţiunea este recuperarea integrală a finalizării nerambursabile.

3.2 Instanţa de fond a apreciat că reclamantul a procedat în mod corect la modificarea planului de dezvoltare raportându-se la condiţiile climaterice, nedând valoare dispoziţiilor contractuale care prevăd în mod detaliat condiţiile în care se poate considera că ne aflăm într-un caz de forţă majoră.

Susţinerea reclamantului, care a justificat neîndeplinirea condiţiilor contractuale şi de condiţiile climaterice care au determinat modificarea planului de culturi, preluată ca atare de către instanţa de fond, nu este în acord cu prevederile art. 17 - forţa majoră din Anexa I - Prevederi Generale din contractul de finanţare.

Astfel, potrivit clauzelor contractuale, beneficiarul avea obligaţia de a notifica A.P.D.R.P. în termen de maxim 5 zile apariţia cazului de forţă majoră şi să transmită documente justificative în acest sens în maxim 15 zile.

Atât din cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât şi din probatoriul administrat este evident că reclamantul nu a respectat niciunul dintre aceste termene şi implicit prevederile contractului însuşit de către părţi.

3.3 Instanţa de fond nu a ţinut cont şi de o altă neregulă pe care a săvârşit-o reclamantul.

În urma verificării Dosarul cererii de plată tranşa I, s-a constatat că beneficiarul, nu numai că nu şi-a îndeplinit toate obiectivele din Planul de cultură, obligaţie imperativă asumată prin contractul de finanţare, dar a procedat şi la modificarea planului de cultură iniţial fără acordul APDRP.

Autoritatea competentă în gestionarea fondurilor comunitare nu poate fi obligată să aprobe o modificare de plan de dezvoltare, având în vedere responsabilitatea în care această autoritate o are în gestionarea fondurilor comunitare atât faţă de autorităţile comunitare de control, cât şi faţă de cele naţionale, cu atât mai mult cu cât proiectul reclamantului a fost selectat în detrimentul altor solicitanţi de fonduri comunitare care nu s-au hazardat să declare că vor face mai mult decât e posibil şi au făcut o analiză concretă, ţinând seama şi de condiţiile climaterice şi alţi factori care pot influenţa planul de dezvoltare.

În consecinţă, recurenta a solicitat admiterea recursului, reţinerea cauzei spre rejudecare, modificarea în parte a sentinţei recurate, în sensul respingerii acţiunii, ca neîntemeiată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul A. a solicitat prin întâmpinare, în principal, anularea recursului ca nemotivat în conformitate cu art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea în întregime a sentinţei atacate, ca fiind legală şi temeinică.

5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Prin încheierea din data de 3 octombrie 2017 s-a constatat că raportul întocmit în procedura de filtrare a recursului respectă cerinţele art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. şi s-a dispus comunicarea acestuia, cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

Prin încheierea din data de 19 iunie 2018 s-a dispus respingerea excepţiei nulităţii recursului invocată de intimatul-reclamant A., admiterea în principiu a recursului declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi fixarea unui termen de judecată pe fond a recursului la data de 6 noiembrie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Litigiul dedus judecăţii vizează controlul de legalitate cu privire la Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/11.02.2014 încheiat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - OJPDRP Mureş şi menţinut prin Decizia nr. 11145 din 2 aprilie 2014 emisă de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Pentru a dispune încetarea contractului de finanţare şi retragerea sprijinului financiar în valoare de 61.372 RON, cu ocazia verificării dosarului cererii de plată tranşa a II-a, s-a constatat că reclamantul în calitate de beneficiar, nu numai că nu şi-a îndeplinit toate obiectivele înserate în Planul de afaceri, obligaţie asumată prin contractul de finanţare, dar a şi procedat la modificarea Planului de cultură iniţial, fără acordul APDRP.

Problema esenţială care se impune a fi dezlegată în cauză este aceea de a stabili dacă a existat sau nu o neregulă în accepţiunea art. 16 alin. (1) din Anexa I - Prevederi Generale la contractul de finanţare, art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 şi art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003 (act normativ în vigoare la data încheierii contractului de finanţare).

Prima critică adusă sentinţei recurate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale şi contractuale incidente în cauză au fost în mod corect interpretate şi aplicate de către prima instanţă.

Astfel, existenţa unei abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate a fost în mod corect analizată ţinând seama de obligaţia asumată de beneficiar conform art. 1 alin. (3) din Anexa I - Prevederi Generale la contractul de finanţare, respectiv aceea de a implementa obiectivele prevăzute cu "maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în concordanţă cu acest contract".

Relevante în acest sens, sunt demersurile iniţiate de reclamant în anul III de implementare a Planului de afaceri pe linia limitării efectelor negative cauzate de evoluţia schimbărilor climatice, coroborate cu refuzul nejustificat exprimat de autoritatea pârâtă cu privire la cele două cereri de aprobare a modificării Planului de culturi, cereri formulate în lunile ianuarie şi mai 2013, însoţite de memorii şi documente justificative.

Este neîntemeiată şi a doua critică adusă hotărârii primei instanţe, având în vedere că toate susţinerile recurentei vizează condiţiile în care se poate considera că operează forţa majoră potrivit prevederilor contractului de finanţare.

Or, în speţa de faţă, în susţinerea nelegalităţii actelor administrative contestate, reclamantul nu a invocat forţa majoră pentru a fi exonerat de executarea obligaţiilor, ci condiţiile climatice nefavorabile pentru a dovedi necesitatea adaptării culturilor în scopul îndeplinirii obligaţiilor contractuale asumate.

Nici a treia critică formulată de recurentă nu poate fi reţinută, întrucât toate abaterile reţinute în sarcina reclamantului prin procesul-verbal contestat au făcut obiectul analizei primei instanţe.

În plus, instanţa a făcut a corectă aplicare în cauză a principiului proporţionalităţii, având în vedere atât dispoziţiile de drept intern reprezentate de art. 2 alin. (1) lit. n) şi art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, cât şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, exemplificată în considerentele sentinţei recurate.

În concluzie, pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că în cauză nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că urmează să dispună, în temeiul art. 496 din acelaşi cod, respingerea recursului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva Sentinţei nr. 150 din 18 decembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - CL