Inadmissibility of successive extraordinary appeal (contestație în anulare) against prior exceptional ruling

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 28 octombrie 2015, sub nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Slatina - Direcţia Economică anularea Titlului executoriu nr. x din 20.10.2015 şi a Somaţiei nr. x din 20.10.2015, iar la data de 8.12.2012 reclamantul a formulat cerere de conexare a dosarelor nr. x/2015 al Curţii de Apel Craiova şi nr. 7392/311/2015 al Judecătoriei Slatina, anularea titlului executoriu nr. x/23.04.2015 şi nr. y/20.10.2015, precum şi a somaţiilor nr. x/23.04.2015 şi nr. y/20.10.2015, cu obligarea pârâtei la plata sumei de 250 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin Sentinţa nr. 500/2015 din data de 11 decembrie 2015 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Soluţionând calea de atac promovată, prin Decizia nr. 3522 din data de 9 decembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 500/2015, din data de 11 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil, reţinând, în esenţă, că recurentul nu are deschisă calea de atac a recursului, sentinţa recurată fiind definitivă, potrivit dispoziţiilor art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

2. Hotărârea ce face obiectul prezentei contestaţii în anulare

Prin Decizia nr. 1612 din data de 3 mai 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 3522 din 9 decembrie 2016 sus-menţionată.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că nu sunt incidente temeiurile de drept invocate de contestator, respectiv art. 503 alin. (1) şi (2) pct. 2 C. proc. civ., întrucât decizia este pronunţată cu respectarea regulilor generale în materia citării părţilor, iar dezlegarea dată nu este rezultatul unei greşeli materiale.

3. Contestaţia în anulare exercitată în cauză

Împotriva ultimei decizii menţionate a formulat contestaţie în anulare B., întemeiată pe dispoziţiile art. 508 alin. (4), art. 503 alin. (1) şi (2) pct. 2 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, a fost invocată încălcarea art. 157 alin. (1) lit. c), j) şi g) din acelaşi cod, contestatorul apreciind că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, citaţia necuprinzând menţiunile prevăzute de lege, astfel încât nu a fost prezent la judecată.

Totodată, a susţinut că în cauză au fost încălcate dispoziţiile art. 503 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., în mod nelegal fiind respinsă contestaţia în anulare formulată împotriva "Încheierii nr. 3522 din 9 decembrie 2016, în condiţiile în care aceasta a fost corect motivată în fapt şi în drept.

Nu în ultimul rând, contestatorul a invocat şi nerespectarea dispoziţiilor art. 248 alin. (5) şi ale art. 424 alin. (5) C. proc. civ., apreciind că instanţa trebuia să pronunţe o "încheiere" şi nu o "decizie".

Fiind legal citată, intimata Primăria Municipiului Slatina - Direcţia Economică nu a depus întâmpinare şi nu a formulat apărări în cauză.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce poate fi exercitată numai în cazurile şi în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ.

Conform acestui text de lege: (1) "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. (2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: ... 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale".

Contestatorul din prezenta cauză a invocat ambele cazuri reglementate de dispoziţiile sus-enunţate, însă, din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului, se constată că citaţia emisă pentru termenul din 3 mai 2017 a fost întocmită cu respectarea dispoziţiilor art. 157 C. proc. civ., procedura de citare a fost legal îndeplinită, citaţia fiind primită personal de destinatar, iar absenţa acestuia de la termenul de judecată nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii pronunţate . Prin urmare, dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

În ceea ce priveşte al doilea motiv al contestaţiei în anulare - art. 503 alin. (2) pct. 2 din acelaşi cod, se reţine că acesta reglementează contestaţia în anulare specială şi se referă la situaţia în care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Obiectul prezentei contestaţii în anulare îl reprezintă o decizie definitivă pronunţată într-o altă contestaţie în anulare formulată împotriva unei decizii din recurs, astfel cum s-a expus la pct. 1 al prezentei hotărâri.

Potrivit art. 634 alin. (1) C. proc. civ. sunt hotărâri definitive: hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului; hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, neatacate cu recurs; hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel; hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs; hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii; orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Din interpretarea coroborată a prevederilor sus-citate, rezultă că obiect al unei contestaţii în anulare îl poate forma numai o hotărâre definitivă, prin care s-a soluţionat un recurs împotriva unei decizii date în apel, sau o hotărâre a instanţei de recurs când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale.

Altfel spus, pot fi atacate cu contestaţie în anulare numai hotărârile pronunţate de instanţele de recurs. Or, în speţă, decizia contestată este o hotărâre pronunţată într-o contestaţie în anulare şi nu asupra unei decizii prin care s-a soluţionat un recurs, partea nemaiavând astfel deschisă o cale de atac.

Totodată, prevederile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., invocate de contestator, potrivit cărora hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, reprezintă o aplicaţie a principiului unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac şi au ca finalitate tocmai evitarea reiterării unei căi de atac.

Având în vedere principiul unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac, împotriva unei astfel de hotărâri nu mai poate fi exercitată o nouă contestaţie în anulare, o astfel de cale de atac fiind inadmisibilă.

Înalta Curte nu poate primi nici critica referitoare la pronunţarea unei "decizii" în locul unei "încheieri", această împrejurare neîncadrându-se în noţiunea "erorii materiale" prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.. Hotărârea contestată poartă o denumire corectă în raport cu dispoziţiile art. 424 alin. (4) C. proc. civ., fiind o hotărâre pronunţată în contestaţia în anulare promovată împotriva deciziei din recurs.

Pe de altă parte, chiar şi în cazul în care denumirea hotărârii ar fi fost greşită, această eroare este una dintre erorile ce pot fi îndreptate pe calea prevăzută de art. 442 C. proc. civ. şi nu o eroare materială în sensul dispoziţiilor sus-enunţate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 503 coroborate cu cele ale art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1612 din 3 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - CL