Success fee claim extinguished by notarial renunciation; defendants prevail on merits in cassation.

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă la 24 iulie 2012, sub nr. x/2012, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâţilor S.C. B. S.R.L., C. şi D. la plata onorariului de succes în cuantum de 1.215.000 RON, conform art. 4.2 din contractul de consultanţă din 8 ianuarie 2008, încheiat între reclamant şi S.C. E. S.R.L., societate absorbită de pârâta S.C. B. S.R.L. şi a sumei de 259.554 RON, reprezentând dobânda legală calculată până la 19 iulie 2012 şi în continuare până la achitarea integrală a debitului, cu cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 977, art. 1020, art. 1021, art. 1073 C. civ. din 1864, dispoziţiile Codului comercial, precum şi pe cele ale art. 112 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea depusă la 25 februarie 2013, pârâta S.C. B. S.R.L. a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar subsidiar, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta S.C. B. S.R.L. a formulat cerere de chemare în garanţie a pârâţilor C., D. şi F., prin care a solicitat ca, în situaţia în care va fi admisă cererea de chemare în judecată formulată împotriva sa, să se dispună obligarea chemaţilor în garanţie la plata în solidar a sumelor acordate reclamantului.

Prin întâmpinarea depusă la 1 martie 2013, pârâţii C. şi D. au invocat excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a III-a civile a Tribunalului Bucureşti, iar pe fondul cauzei, au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Pârâţii C. şi D. au depus precizare la întâmpinare, prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. B. S.R.L.

Prin încheierea din 4 martie 2013, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis excepţia necompetenţei sale funcţionale şi a înaintat dosarul spre soluţionare secţiei a VI-a civile a Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la 25 martie 2013, sub nr. x/2013.

Pârâta S.C. B. S.R.L. a depus cerere reconvenţională, prin care a solicitat obligarea reclamantului la plata sumei de 33.471,67 RON, reprezentând cheltuielile de judecată efectuate în Dosarul nr. x/2012, judecarea acestei cereri fiind disjunsă prin încheierea din 13 septembrie 2013.

În şedinţa publică din 19 aprilie 2013, reclamantul şi-a precizat cuantumul pretenţiilor în ceea ce priveşte cel de-a doilea capăt de cerere în sensul obligării pârâţilor la plata sumei de 198.593 RON, reprezentând dobânda legală calculată până la 19 iulie 2012 şi în continuare până la achitarea integrală a debitului.

Prin Sentinţa civilă nr. 967 din 4 martie 2014, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive a pârâtei S.C. B. S.R.L.; a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii C. şi D.; a obligat pârâţii C. şi D. la plata către reclamant a sumei de 1.215.000 RON, cu titlu de onorariu de succes, conform contractului din 8 ianuarie 2008; a obligat pârâţii C. şi D. la plata dobânzii legale aferente debitului principal de 1.215.000 RON, în cuantum de 198.593 RON, reprezentând dobânda legală calculată de la 8 iunie 2010 până la 19 iulie 2012 şi în continuare până la achitarea integrală a debitului; a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chematei în garanţie F.; a respins cererea de chemare în garanţie formulată de S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu chemaţii în garanţie F., C. şi D., ca rămasă fără obiect; a obligat pârâţii C. şi D. la plata către reclamant a sumei de 18.761,54 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A., prin care a solicitat admiterea apelului şi schimbarea în parte a sentinţei apelate în sensul respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. B. S.R.L. şi obligarea acesteia şi a pârâţilor C. şi D. la plata în solidar a onorariului de succes.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel şi pârâţii C. şi D., prin care au solicitat admiterea apelului şi schimbarea în parte a sentinţei apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată şi a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a chematei în garanţie F. ca lipsită de obiect, cu cheltuieli de judecată.

Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat apel şi chemata în garanţie F., prin care a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei apelate în sensul, fie al respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocate de F., ca lipsită de obiect, fie al admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi respingerii acţiunii ca neîntemeiată.

Prin Decizia nr. 1113/A din 18 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii S.C. B. S.R.L., C. şi D. şi chemata în garanţie F.; a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţii C. şi D., în contradictoriu cu reclamantul A., pârâta S.C. B. S.R.L. şi chemata în garanţie F.; a respins ca nefondat apelul declarat de chemata în garanţie F., în contradictoriu cu reclamantul A. şi pârâţii S.C. B. S.R.L., C. şi D.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii C. şi D., prin care au solicitat admiterea recursului şi: în principal, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare către una dintre secţiile civile nespecializate ale primei instanţe; într-un prim subsidiar, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei apel; într-un al doilea subsidiar, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului şi schimbării în tot a sentinţei primei instanţe în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În drept, recursul a fost întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute la art. 304 pct. 3, pct. 5, pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea depusă la 16 iunie 2015, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenţilor-pârâţi la plata cheltuielile de judecată.

Recurenţii-pârâţi C. şi D. au depus cererea de suspendare a judecăţii recursului până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2014, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Prin încheierea din 20 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a admis cererea formulată de recurenţii-pârâţi C. şi D. şi a suspendat judecata recursului până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2014, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Prin cererea depusă la 29 ianuarie 2018, recurenta-pârâtă C. a solicitat reluarea judecăţii recursului.

De asemenea, prin notele scrise transmise, prin e-mail, la 26 februarie 2018, intimatul-reclamant A. a solicitat repunerea cauzei pe rol şi să se ia act de renunţarea sa la dreptul dedus judecăţii, ataşând tranzacţia înregistrată sub nr. x din 26 octombrie 2017, încheiată între A. şi C. şi G.

La termenul de judecată din 27 februarie 2018, apărătorul recurentei-pârâte C. a depus la dosar declaraţia intimatului-reclamant A. de renunţare la dreptul dedus judecăţii în prezenta cauză, autentificată prin Încheierea nr. 1033 din 26 octombrie 2017, de către Biroul Individual Notarial H.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 247 raportat la art. 316 C. proc. civ., declaraţia intimatului-reclamant A. privind renunţarea la însuşi dreptul dedus judecăţii, Înalta Curte reţine următoarele:

Conform art. 247 alin. (1) C. proc. civ., "în caz de renunţare la însuşi dreptul pretins, instanţa dă o hotărâre prin care va respinge cererea în fond şi va hotărî asupra cheltuielilor", iar conform art. 247 alin. (2) din acelaşi act normativ, "renunţarea la drept se poate face şi fără învoirea celeilalte părţi, atât în primă instanţă, cât şi în apel".

Renunţarea la dreptul dedus judecăţii este un element component al principiului disponibilităţii în procesul civil şi constă în prerogativa reclamantului de a pune capăt litigiului prin renunţarea la dreptul său subiectiv.

Deşi art. 247 alin. (2) C. proc. civ. se referă numai la renunţarea făcută în faţa primei instanţe şi a instanţei de apel, reclamantul poate renunţa la dreptul dedus judecăţii, fără acordul pârâtului şi în faţa instanţei de recurs întrucât, indiferent de momentul la care intervine renunţarea la drept, partea adversă nu va mai putea fi chemată în judecată pentru valorificarea aceluiaşi drept.

În sprijinul acestei concluzii pot fi evocate şi prevederile art. 316 C. proc. civ., conform cărora, "dispoziţiile de procedură privind judecata în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsură în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol".

Cu privire la modurile în care se poate realiza renunţarea la drept, art. 247 alin. (3) C. proc. civ. prevede că renunţarea la drept se poate face în şedinţă publică sau prin înscris autentic.

De asemenea, art. 247 alin. (5) C. proc. civ. prevede că, în cazul în care renunţarea la drept este făcută în faţa instanţei de apel, hotărârea primei instanţe va fi anulată în tot sau în parte, în măsura renunţării. Pentru identitate de raţiune, soluţia este aceeaşi şi în cazul în care renunţarea la drept se face în faţa instanţei de recurs.

Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că prin declaraţia autentificată sub nr. x din 26 octombrie 2017, de către Biroul Individual Notarial H., intimatul-reclamant A. a precizat că renunţă la însuşi dreptul dedus judecăţii în cauza ce face obiectul Dosarului nr. x/2013, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi că este de acordat ca instanţa să ia act de voinţa sa şi să pronunţe o hotărâre, conform art. 247 coroborat cu art. 316 C. proc. civ.

Dat fiind că acţiunea introductivă are ca obiect valorificarea unui drept de creanţă rezultă că intimatul-reclamant poate dispune de acest drept, inclusiv sub forma renunţării.

De asemenea, instanţa supremă constată că este îndeplinită şi cerinţa de formă impusă de dispoziţiile art. 247 alin. (3) C. proc. civ., întrucât renunţarea la dreptul dedus judecăţii s-a realizat prin înscrisul autentic reprezentat de declaraţia autentificată sub nr. x din 26 octombrie 2017, de către Biroul Individual Notarial H.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 alin. (1) şi (2), art. 247 C. proc. civ. raportat la art. 316 din acelaşi act normativ, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenţii-pârâţi C. şi D. (în prezent decedat) şi continuat de recurentele C. şi G. împotriva Deciziei nr. 1113/A din 18 noiembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, şi va modifica în parte decizia atacată în sensul că: va admite apelul declarat de apelanţii-pârâţi C. şi D. (în prezent decedat) împotriva Sentinţei civile nr. 967 din 4 martie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă; va anula în parte sentinţa apelată şi în consecinţă va respinge în fond cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A.; va menţine restul dispoziţiilor din decizia şi sentinţa atacate privitoare la: anularea ca netimbrat a apelului declarat de apelantul-reclamant A.; respingerea ca nefondat a apelului declarat de apelanta-chemată în garanţie F.; admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. B. S.R.L.; respingerea ca neîntemeiată a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a chematei în garanţie F.; respingerea ca rămasă fără obiect a cererii de chemare în garanţie formulată de pârâta S.C. B. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenţii-pârâţi C. şi D. (în prezent decedat) şi continuat de recurentele C. şi G. împotriva Deciziei nr. 1113/A din 18 noiembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Modifică în parte decizia atacată în sensul că:

Admite apelul declarat de apelanţii-pârâţi C. şi D. (în prezent decedat) împotriva Sentinţei civile nr. 967 din 4 martie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Anulează în parte sentinţa apelată şi în consecinţă respinge în fond cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A.

Menţine restul dispoziţiilor din decizia şi sentinţa atacate.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 februarie 2018.

Procesat de GGC -NN