Competence for contestation to execution: determination of debtor entity within a state agency hierarchy
Legislator summary
AI generatedÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie definitively resolved a negative conflict of jurisdiction, establishing the competence of the Satu Mare Court to adjudicate the pending case and overturning the Cluj-Napoca Court’s decision to decline jurisdiction. The dispute arose from a contestation to forced execution regarding an unpaid fidelity bonus under a labor contract, where the initial court (Satu Mare) and the vested court (Cluj-Napoca) conflicted on whether the competent debtor was the parent national administration or the subordinate branch office. The High Court ruled that competence is exclusively that of the enforcement court which granted the initial authorization for execution, identifying the Satu Mare Court as the proper forum because it had previously authorized the forced execution against the specific branch office identified as the debtor. The decision was based on Articles 714 and 651 of the Civil Procedure Code, which designate the court in the debtor's jurisdiction at the time of enforcement initiation as the competent instance for executing title-related incidents and contestations.
Legislator headnote
AI generatedart. 644 alin. (1) C. proc. civ, art. 645 alin. (1) C. proc. civ, art. 109 C. proc. civ, art. 56 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ; Competence for contestation to execution: determination of debtor entity within a state agency hierarchy: Faţă de prevederile art. 56 C. proc. civ. şi art. 645 alin. (1) C. proc. civ., a constatat că debitorul este cel în sarcina căruia s-au stabilit obligaţii susceptibile a fi aduse la executare prin titlul executoriu.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare la data de 3 ianuarie 2018, Administraţia Naţională "Apele Romane" Administraţia Bazinală de Apa Someş - Tisa a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite pornită la cererea creditorului A., de către Biroul Executorului Judecătoresc B. în dosarul de executare nr. x/2017, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să se dispună admiterea contestaţiei, anularea executării silite şi a tuturor actelor de executare, cu obligarea intimatului creditor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul proces.
Prin Sentinţa civilă nr. 2610 din 27 iunie 2018, Judecătoria Satu Mare a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de către contestatoarea Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
În motivare, instanţa a făcut referire la art. 644 alin. (1) C. proc. civ., art. 645 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi a reţinut că efectuarea executării silite în dosarul execuţional nr. x/2017 al Biroul Executorului Judecătoresc B. a fost demarată în temeiul titlului executoriu constând în Sentinţa civilă nr. 78/LMA din 24 februarie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015 de Tribunalul Satu Mare, prin care Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa - Sistemul de gospodărire a Apelor Satu Mare a fost obligată să plătească reclamantului un spor de fidelitate în procent de 15% din salariul de bază începând cu data de 1 august 2015 până la zi, actualizată la data plăţii efective, precum şi cheltuieli de judecată, obligaţie născută ca efect al anulării măsurii de modificare unilaterală - din partea pârâtei, intimată în prezentul dosar - a contractului individual de muncă privind suspendarea acordării sporului de fidelitate.
Instanţa a constatat că, în respectivul dosar, calitatea procesuală pasivă aparţine Administraţiei Naţionale Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa - Sistemul de gospodărire a Apelor Satu Mare, care a fost citată de la sediul acestei din urmă structuri a instituţiei.
Judecătoria a reţinut că din art. 1 alin. (1)-(4) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", rezultă că Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa reprezintă o entitate cu personalitate juridică aflată în subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române" (Anexa 1, lit. A), pct. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2002), organizată la nivelul districtului de bazin Someş-Tisa, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, având în subordine Sistemul de gospodărire a apelor Satu Mare, care este o unitate fără personalitate juridică (Anexa 1, lit. C), pct. 1 din O.U.G. nr. 107/2002).
Instanţa a mai arătat că nu este incident în cauză art. 109 C. proc. civ., întrucât se referă la pârâţi persoane juridice de drept privat, ceea ce nu este cazul, raportat la natura cererii care a făcut obiectul fondului în dosarul care a generat titlul executoriu, iar în procedura specială a contestaţiei la executare, regula aplicabilă în materia competenţei este o regulă derogatorie de la dreptul comun şi este reglementată de dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., mai sus amintite, în conformitate cu care instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Din dispoziţiile legale în materia organizării şi funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române", precum şi din cuprinsul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 78/LMA din 24 februarie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a reieşit că, în cauză, calitatea de debitor aparţine Administraţiei Bazinale "Someş-Tisa", ca entitate cu personalitate juridică direct obligată în raporturile de muncă cu creditorul, care are sediul în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj.
Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunţat Sentinţa nr. 5842 din 21 septembrie 2018, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Satu Mare. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentă să soluţioneze conflictul.
În considerente, a reţinut că pentru soluţionarea excepţiei necompetenţei teritoriale se impune a se stabili cine are calitatea de debitor.
Faţă de prevederile art. 56 C. proc. civ. şi art. 645 alin. (1) C. proc. civ., a constatat că debitorul este cel în sarcina căruia s-au stabilit obligaţii susceptibile a fi aduse la executare prin titlul executoriu.
În speţă, debitorul din titlul executoriu este Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa - Sistemul de gospodărire a apelor Satu Mare, care la data sesizării organului de executare avea sediul în Satu Mare, str. x, nr. 8/A, judeţul Satu Mare, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Satu Mare.
Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 3 ianuarie 2018 pe rolul Judecătoriei Satu Mare contestatoarea Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa, în contradictoriu cu intimatul A., a solicitat anularea executării silite şi a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. x/2017 al Biroul Executorului Judecătoresc B..
Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 şi care prevede, în noua redactare, că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".
Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
Judecătoria Satu Mare, prin încheierea nr. 3610 din 27 noiembrie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017, a admis cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc B. şi a încuviinţat executarea silită pornită împotriva debitoarei Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa - Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, cu sediul în municipiul Satu Mare, str. x.
Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea mai sus menţionată, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat cererea de executare silită, anume Judecătoria Satu Mare, ca instanţă de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - CL