Labor appeal against recusal denial annulled for failing to develop specific grounds of illegality under Civil Procedure Code

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, la data de 06.08.2018 în cadrul soluţionării apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 527 din 20.04.2018 a Tribunalului Maramureş, petentul A. a formulat cereri de recuzare a judecătorilor B., C. şi D.

Prin încheierea de şedinţă din 21 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2017 s-au respins cererile de recuzare formulate de petent.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs petentul A.

În motivarea cererii de recurs a susţinut recurentul că încheierea atacată este nelegală deoarece judecătorii care au soluţionat-o au mai judecat anterior şi în alte dosare. Deoarece nu se cunoştea din actele dosarului cine este al doilea judecător care va judeca apelul, a solicitat prin cerere şi recuzarea altor judecători care au mai judecat în dosarele sale privind asigurările sociale. A menţionat că a cerut recuzarea acestora, chiar dacă nu este nominală pentru aceleaşi motive care au fost menţionate în cererea de recuzare, respectiv faptul că respingerea majorităţii cererilor de apel, revizuirilor şi contestaţiilor în anulare au avut acelaşi scop: menţinerea unor soluţii ilegale pronunţate anterior de colegii acestora de la Tribunalul Maramureş care se află în raza de competenţă a Curţii de Apel Cluj.

Prin manopere frauduloase şi cu premeditare în Dosarele nr. x/2011, nr. y/2011 şi nr. x/100/2014 judecătorii au confirmat sentinţele nelegale ale Tribunalului Maramureş, prin care drepturile salariale câştigate prin Sentinţele civile nr. 18/2008 şi nr. 56/2008 au fost transformate în despăgubiri pentru a nu fi luate în calcul la stabilirea pensiei sale de serviciu începând cu 1 august 2009, încălcând principiul autorităţii de lucru judecat, prezumţiile legale şi art. 269 alin. (1) din Legea nr. 237/2007, precum şi art. 6 alin. (1) şi 14 din Convenţie. Prin redeschiderea unor proceduri încheiate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind natura salarială a unor drepturi câştigate aceşti judecători au încălcat principiul securităţii juridice.

A mai arătat recurentul că, prin aceste procese inechitabile şi discriminatorii, aceşti judecători i-au produs mari prejudicii de ordin material şi moral, constând în sentimente de umilire, frustrare, neîncredere când trebuia să apeleze la aceste instanţe care îşi desfăşoară activitatea în mod arbitrar.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 13 septembrie 2018.

La data de 30 octombrie 2018 s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că susţinerile exprimate de recurent prin cererea de recurs nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

La data de 30 octombrie 2018 Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia pentru ca părţile să îşi exprime punctele de vedere astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

În cauză recurentul A. a depus punct de vedere la raport, susţinând că hotărârea pronunţată pe fondul litigiului este nulă, întrucât pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare. A solicitat admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 13 februarie 2019 în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.

Analizând recursul sub aspectul posibilităţii de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., chestiune reţinută prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488, astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speţă, recurentul, fără a indica în concret niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., a criticat soluţia curţii de apel prin care au fost respinse cererile de recuzare împotriva doamnelor judecător B., C. şi D., exprimându-şi nemulţumirile în legătură cu modul de soluţionare a unor cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată, respectiv dosarele nr. x/2013, y/2015, z/2011, w/2011 şi x/100/2014 şi cu privire la judecătorii care au soluţionat aceste pricini.

Or, susţinerile evocate nu vizează soluţia dispusă prin încheierea recurată şi argumentele reţinute de instanţă în fundamentarea acesteia.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei raportat la considerentele avute în vedere la pronunţarea soluţiei şi încadrarea acestora în motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea unei hotărâri.

Aşa fiind, cum aspectele invocate de recurent nu se grefează pe conţinutul încheierii atacate, şi cum în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ. va dispune anularea recursului formulat de petentul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii din şedinţa camerei de consiliu din 21 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2017.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV