Inadmissibility of cancellation appeal against filter panel decision annulling appellate appeal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible a cancellation appeal (contestație în anulare) filed by a company against a previous decision, thereby leaving the challenged decision in force. The dispute concerned a procedural challenge where the appellant argued that the Court of Appeal had improperly applied the Trademarks and Geographical Indications Law and failed to address specific critiques in its reasoning. The decisive legal basis for the dismissal was Article 493(5) of the Code of Civil Procedure, which stipulates that decisions issued by the filter panel (complet de filtru) for annulling or dismissing appeals due to formal defects are not subject to any further appeal, including the extraordinary remedy of cancellation in annulment; consequently, the lower court's decision dismissing the appeal based on its nullity was not amenable to further review.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 503 alin. (1) C. proc. civ, art. 503 C. proc. civ, art. 634 alin. (1) C. proc. civ, art. 509 C. proc. civ; Inadmissibility of cancellation appeal against filter panel decision annulling appellate appeal: Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
După deliberare, asupra cauzei de faţă reţine următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1413 din 20 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a constatat nul recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei civile nr. 246/A din 15 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatoarea S.C. A. S.R.L., la data de 20 iunie 2018 (data depunerii la oficiul poştal), solicitând anularea hotărârii atacate, admiterea recursului declarat împotriva Deciziei civile nr. 246/A din 15 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, casarea acestei hotărâri şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanţa de fond.
Contestaţia în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 21 iunie 2018, sub nr. x/2018, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, completului C9, N. C. proc. civ.
În motivarea cererii, petenta a arătat, în esenţă, că instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra criticilor invocate prin cererea de recurs, referitoare la aplicarea greşită de către instanţa de apel a prevederilor art. 46 alin. (1) lit. a) alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată, rezumându-se să reţină că motivele de recurs vizează aspecte de netemeinicie, referitoare la modalitatea în care a fost analizat probatoriul administrat în cauză.
În drept, contestaţia în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare invocată de intimata B. prin întâmpinare, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".
Alin. (2) şi alin. (3) al art. 503 C. proc. civ. reglementează alte motive pentru care poate fi exercitată calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare şi care vizează, exclusiv, hotărârile pronunţate de instanţele de recurs şi de apel, care nu sunt susceptibile de recurs.
În sensul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) C. proc. civ. sunt hotărâri definitive:
1) hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului;
2) hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, neatacate cu recurs;
3) hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel;
4) hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs;
5) hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii şi;
6) orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Contestaţia în anulare poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ. în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalităţii căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
În cauză, prin Decizia civilă nr. 1413 din 20 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, obiect al contestaţiei în anulare pendinte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a constatat nul recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei civile nr. 246/A din 15 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Decizia împotriva căreia a fost. exercitată calea de atac a contestaţiei în anulare a fost pronunţată în complet de filtru, în condiţiile prevăzute de art. 493. alin. (5) C. proc. civ., care stipulează în sensul că; "în cazul în care completul este unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată tară citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac".
Faţă de prevederile legale mai sus evocate, se constată că în completul de filtru se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute la art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din acelaşi act normativ, precum şi respectarea termenului de declarare a căii de atac.
Astfel, procedura examinării admisibilităţii recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.
Înalta Curte reţine că prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunţate în condiţiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac. Ca atare, aceste hotărâri nu pot fi atacate nici cu revizuire şi nici cu contestaţie în anulare.
În aplicarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate se constată că împotriva Deciziei civile nr. 1413 din 20 aprilie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, nu poate fi exercitată nicio cale de atac.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, reţinând că nu sunt întrunite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 503 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei civile nr. 1413 din data de 20 aprilie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2013.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25.09.2018.