Territorial jurisdiction for forced execution authorization governed by debtor's domicile at the date of seizing the enforcement authority
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Rădăuți Court, ordering that this court shall have exclusive competence to decide the request for authorization of forced execution, thereby overriding the prior declination of jurisdiction by the Arad Court. The dispute arose when a judicial bailiff filed a request to authorize forced execution against a debtor based on a credit card contract, triggering a territorial jurisdictional clash: the initial Rădăuți Court had declined jurisdiction based on domicile references in the credit application and debt assignment notification, while the Arad Court subsequently declined, citing the debtor's registered domicile at the time the enforcement authority was seized. The High Court held that under Articles 651 and 666 of the Code of Civil Procedure, the competent court for authorization is determined by the debtor's domicile at the specific date the enforcement authority was seized (June 6, 2018), not at the time of the original credit agreement; since the debtor's registered domicile was in Suceava County at that time, the Rădăuți Court was deemed competent, rendering older address references irrelevant.
Legislator headnote
AI generatedart. 666 alin. (1) C. proc. civ, art. 622 alin. (2) C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction for forced execution authorization governed by debtor's domicile at the date of seizing the enforcement authority: The dispute arose when a judicial bailiff filed a request to authorize forced execution against a debtor based on a credit card contract, triggering a territorial jurisdictional clash: the initial Rădăuți Court had declined jurisdiction based on domicile references in the credit application and debt assignment notification, while the Arad Court subsequently declined, citing the debtor's registered domicile at the time the enforcement authority was seized. The High Court held that under Articles 651 and 666 of the Code of Civil Procedure, the competent court for authorization is determined by the debtor's domicile at the specific date the enforcement authority was seized (June 6, 2018), not at the time of the original credit agreement; since the debtor's registered domicile was in Suceava County at that time, the Rădăuți Court was deemed competent, rendering older address references irrelevant.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe legal basis cited for establishing the court's competence to resolve the negative conflict of jurisdiction in the final order.
Full text
După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuţi ia data de 27 iunie 2018, sub nr. x/2018, executorul judecătoresc A. din cadrul Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti "A. şi B." a solicitat încuviinţarea executării silite prin toate formele de executare prevăzute de lege, a debitoarei C., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar nr. x din data de 9 septembrie 2011, încheiat cu S.C. D. S.A., pentru realizarea obligaţiei de plată a sumei de 4.160,24 RON, reprezentând debit principal, dobânda aferentă creditului acordat şi comision bancar restant în drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 1129 C. civ. din 5 iulie 2018, Judecătoria Rădăuţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinai competenţa de soluţionare a cauzei in favoarea Judecătoriei Arad.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Rădăuţi a apreciat că procedura soluţionării cererilor de încuviinţare a executării silite se subsumează dispoziţiilor art. 527 şi urmat. C. proc. civ., fiind o procedură necontencioasă.
De asemenea, a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul, sau după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel" conform alin. (3) "instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".
Instanţa a constatat că, deşt în cererea de încuviinţare a executării silite s-a arătat că debitoarea C. domiciliază în jud. Suceava, din lucrările dosarului nu a rezultat acest aspect. Mai mult, în cererea pentru emiterea cârdului de credit şi în notificarea cesiunii de creanţe s-a menţionat că domiciliul acesteia este în jud. Arad.
Faţă de această împrejurare, Judecătoria Rădăuţi a apreciat că nu este competentă să soluţioneze cauza.
Urmare declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad la data de 2 august 2018, sub acelaşi număr de dosar.
Prin încheierea din camera de consiliu nr. 6453 din 3 august 2018, Judecătoria Arad a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat în favoarea Judecătoriei Rădăuţi competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Arad a reţinut că, în privinţa soluţionării cererii de încuviinţare a executării silite, art. 666 alin. (1) C. proc. civ. instituie un caz de competenţă teritorială absolută în favoarea instanţei de executare care, conform art. 651 din acest act normativ, este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.
Din informaţiile furnizate în urma interogării bazei de date a serviciului de evidenţă informatizată a persoanei, Judecătoria Arad a constatat că, la data sesizării organului de executare, debitoarea avea domiciliul în Rădăuţi, astfel cum a indicat şi creditoarea în cererea de executare.
Examinând conflictul de competenţă, Înalta Curte reţine că, în cauză, competenţa soluţionării pricinii revine Judecătoriei Rădăuţi, pentru următoarele argumente:
Prin cererea înregistrată la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "A. şi B." la data de 6 iunie 2018, în Dosarul de executare nr. x/2018, creditoarea E. a solicitat executarea silită a debitoarei C., domiciliată în jud. Suceava, în toate formele prevăzute de lege, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din 9 septembrie 2011, emis de S.C. D. S.A., până la concurenţa sumei de 4.160,24 RON, reprezentând debit principal, dobânda aferentă creditului acordat şi comision bancar ne restituit.
Ulterior, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuţi la data de 27 iunie 2018, sub nr. x/2018, petenta A., executor judecătoresc în cadrul Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti "A. şi B.", a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 666 alin. (1) C. proc. civ., încuviinţarea executării silite în toate formele de executare prevăzute de lege, a debitoarei C., în baza titlului executoriu mai sus menţionat, pentru realizarea obligaţiei de plată a sumei de 4.160,24 RON.
În raport de situaţia de fapt expusă, precum şi de dispoziţiile art. 622 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, dacă prin lege specială nu se prevede altfel", Înalta Curte constată că, în cauză, procedura executării silite a început la data de 6 iunie 2018, data sesizării organului de executare cu cererea de deschidere a procedurii de creditoarea E.
Conform prevederilor art. 666 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 1/2016, "în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru'’.
Potrivit art. 651 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor când legea dispune altfel".
Dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. au atribuit instanţei de executare competenţa de soluţionare a cererilor de încuviinţare a executării silite, a contestaţiilor ia executare, precum şi a oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, în speţă, potrivit menţiunilor din cererea de executare silită formulată de creditoare, la data sesizării organului de executare, debitoarea C. avea domiciliul în jud. Suceava.
Conform verificărilor efectuate de Judecătoria Arad la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, aflate în dosarul acestei instanţe, debitoarea C. figurează, din data de 28 noiembrie 2017, cu domiciliul activ în jud. Suceava.
Cat priveşte confirmarea de primire a contractului de cesiune de creanţă încheiat între S.C. D. S.A. şi creditoarea E., expediat debitoarei C. ia adresa din municipiul Arad, la data de 7 septembrie 2016, se constată că poartă menţiunea destinatar "mutat de ia adresă'’.
Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte reţine că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., care atribuie competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul, sau, după caz, sediul debitorului.
Ca atare, în aplicarea prevederilor legale mai sus menţionate, Judecătoriei Rădăuţi îi revine competenţa de soluţionare a cererii privind încuviinţarea executării silite.
Constatarea Judecătoriei Rădăuţi, în sensul că Judecătoria Arad este competentă să soluţioneze cauza - în raport de menţiunile cuprinse în cererea privind emiterea cârdului de credit, formulată de debitoare la data de 9 septembrie 2011, şi în notificarea acesteia cu privire la cesiunea de creanţă din 7 septembrie 2016 - referitoare la faptul că domiciliul său este în jud. Arad, nu prezintă relevanţă în cauză, întrucât aceste înscrisuri poartă o dată anterioară înregistrării cererii de încuviinţare silită la biroul executorului judecătoresc.
Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte, în baza prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare silită în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuţi.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20.09.2018.