Inadmissibility of appeal against judicial error compensation due to statutory prohibition on recourse

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin decizia nr. nr. 199 din data de 18 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, au fost respinse apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1006/D din 24.10.2016, pronunţată de Tribunalul Bacău, ca nefondate. A fost admis apelul formulat de Statui Român prin Ministerul Finanţelor Publice, a fost schimbată, în parte, sentinţa civilă apelată. A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice cu privire la capătul de cerere reprezentând drepturi salariale şi a fost respinsă cererea privind drepturi salariale aferente perioadei 2008-2014, ca fiind îndreptate împotriva unei persoane tară calitate procesuală pasivă. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate.

Decizia a fost pronunţată cu menţiunea căii de atac a recursului.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. şi pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău au formulat recursuri, cu a căror soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

Recursurile au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, şi repartizate completului C5 la data de 27 aprilie 2018.

La data de 4 iunie 2018 a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, care a fost însuşit de membrii completului de judecată, iar la data de 14 iunie 2018 s-a dispus comunicarea raportului către părţile în litigiu.

Conform dovezilor aflate la filele 47 - 50 din dosar, raportul a fost comunicat părţilor la data de 25 iunie 2018.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus punct de vedere la raport, prin care a solicitat respingerea recursului reclamantului, ca inadmisibil.

Analizând recursurile, Înalta Curte urmează să le respingă, ca inadmisibile, pentru următoarele considerente;

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. "Sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs".

Conform art. 483 alin. (2) C. proc. civ. "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile având ca obiect cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare".

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie tăcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, prin care reclamantul a solicitat repararea pagubei materiale şi morale în caz de eroare judiciară, în raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, decizia atacată, care este definitivă, nu mai este supusă recursului.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind învestită cu judecata unei căii de atac neprevăzută de lege, urmează să respingă, ca inadmisibile, recursurile formulate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de reclamantul A. şi de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău împotriva deciziei civile nr. 199 din data de 18 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20.09.2018.