Admissibility of cassation for monetary claims below 1,000,000 RON under the transitional regime of Law 2/2013

Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 24 iunie 2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. şi intervenientul forţat C., să fie obligată pârâta la plata sumelor de 5.000 euro, reprezentând despăgubiri materiale, 100.000 euro, cu titlu de daune morale (pentru ambele - echivalentul în RON la cursul de schimb al BNR, valabil la data de 25 decembrie 2013), dobânda legală şi indexarea cu indicele de inflaţie, de la data de 25 decembrie 2013 până la plata efectivă, precum şi la piaţa cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa nr. 842/C din 23 august 2017, Tribunalul. Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. şi intervenientul C. A obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 38 iei, cu titlu de daune materiale şi echivalentul în RON al sumei de 6.000 euro (prin raportare ia cursul de schimb comunicat de BNR pentru data de 25 decembrie 2013), cu titlu de daune morale, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, precum şi să plătească dobânda legală aferentă celor două sume, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, până la data plăţii efective a debitului principal. A obligat pe reclamant să restituie Statului Român suma de 7.819,12 RON, reprezentând parte din taxa judiciară de timbru de la plata căreia a fost exonerat prin încheierea din 6 decembrie 2016, A obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 70 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. A obligat-o pe pârâtă să plătească Statului Român suma de 473,88 RON, reprezentând parte din taxa judiciară de timbru de la plata căreia a fost exonerat reclamantul prin încheierea din data de 6 decembrie 2016.

Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, prin Decizia nr. 112 din 29 ianuarie 2018, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei pronunţate de tribunal.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A.

Potrivit rezoluţiei din 17 aprilie 2018, s-au comunicat motivele de recurs intimaţilor, iar la 14 mai 2018, a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimata - pârâtă S.C. B. S.A.

Urmare a comunicării întâmpinării, recurentul a depus răspuns la întâmpinare la 29 mai 2018.

La data de 3 iulie 2018, s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, la 3 iulie 2018, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod şi a acordat termen la 19 septembrie 2018, în camera de consiliu, fără citare părţi, în vederea soluţionării căii de atac.

La data de 25 iulie 2018, a fost înregistrat punctul de vedere la raport al intimatei - pârâte prin care s-a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.

Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit dispoziţiilor iniţiale ale art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.

Aplicarea acestei norme a fost prorogată succesiv, ultima dată până la 1 ianuarie 2019, prin articolul unic alin. (1) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2015, precum şi prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013.

Textul legal menţionat a fost declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, în ceea ce priveşte sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv".

Prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarele conexate nr. x/2018 şi nr. y/2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 17 iulie 2018), s-a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 din C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).

Având în vedere că decizia Curţii de Apel Bacău este pronunţată într-un litigiu început anterior publicării deciziei de neconstituţionalitate evocată mai sus, aceasta nefiind incidenţa cauzei pendinte, regimul juridic al căilor de atac susceptibile a fi exercitate în speţă se va stabili potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum era în vigoare înainte de a fi declarat neconstituţional, şi anume, cu luarea în considerare a faptului că hotărârile pronunţate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 Iei nu sunt susceptibile de recurs.

Se reţine, în acest sens, că prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 24 iunie 2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. şi intervenientul forţat C., să fie obligată pârâta la plata sumelor de 5.000 euro, reprezentând despăgubiri materiale, 100.000 euro, cu titlu de daune morale (pentru ambele - echivalentul în RON la cursul de schimb al BNR, valabil la data de 25 decembrie 2013), dobânda legală şi indexarea cu indicele de inflaţie, de la data de 25 decembrie 2013 până la plata efectivă, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Cuantumul acestor pretenţii în determinarea cărora, în aplicarea art. 98 alin. (2) C. proc. civ., nu se iau în considerare accesoriile pretenţiei principale, respectiv dobânda legală şi indexarea cu indicele de inflaţie, se situează sub pragul valoric impus de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, situaţie faţă de care Decizia nr. 112 din 29 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, nu poate fi supusă căii extraordinare de atac a recursului.

Se reţine totodată că potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Faţă de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 112 din 29 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19.09.2018.