Jurisdictional conflict over compulsory enforcement of income garnishment: application of old vs. new civil procedure code and territorial competence based on third-party debtor's location.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by determining that the Timisoara Court of Law had exclusive competence to hear the application for compulsory enforcement, ruling in favor of the procedural position that the enforcement court is determined by the location of the third-party debtor. The dispute involved a creditor seeking court approval to garnish the debtor’s income through a third-party employer, with the opposing courts split on whether jurisdiction lay with the debtor’s domicile or the third party’s seat. The decisive legal basis was the application of the old Code of Civil Procedure, as the enforcement procedure was initiated prior to the new code’s entry into force; under Article 453(1) of the old code and Article 373(2) of the current code, jurisdiction for garnishment lies with the court where the third-party debtor is located, overriding the general rule of debtor domicile.
Legislator headnote
AI generatedart. 373 pct. 2 C. proc. civ, art. 22 alin. (3) C. proc. civ, art. 373 alin. (2) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over compulsory enforcement of income garnishment: application of old vs. new civil procedure code and territorial competence based on third-party debtor's location: Astfel, potrivit art. 453 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., "poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Prin cererea înregistrată pe ralul Judecătoriei Timişoara la data de 17 mai 2018, petentul A., la cererea creditorului B., a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitorului C., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 4364 din 06.06.2011 pronunţată în dosarul nr. x/2010 al Judecătoriei Sectorului 6, prin poprire la terţii popriţi de pe raza Curţii de Apel Timiş.
Prin sentinţa nr. 5266 din 23 mai 2018 Judecătoria Timişoara a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6, în considerarea domiciliului debitorului situat în municipiul Bucureşti, sector 6, raportat la dispoziţiile art. 651 din noul C. proc. civ.
Prin sentinţa nr. 4777 din 25 iunie 2018 Judecătoria Sector 6 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara, a constatat intervenit conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a se pronunţa astfel, Judecătoria Sector 6 Bucureşti a reţinut că, având în vedere data introducerii cererii de executare silită (07.01.2013), raportat la data intrării în vigoare a dispoziţiilor noului C. proc. civ. (15.02.2013), executarea silită în discuţie este supusă dispoziţiilor vechiul C. proc. civ.
În atare situaţie, faţă de sediul terţului poprit (angajatorul S.C. D. SRL) care este situat în judeţul Timiş, raportat ia prevederile art. 373 pct. 2 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Timişoara.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara, pentru argumentele ce succed:
Prealabil analizării oricăror chestiuni, Înalta Curte constată că, deşi pe rolul Judecătoriei Timişoara cererea de încuviinţare a executării silite a fost înregistrată la data de 17.05.2018, această procedură a fost declanşată prin cererea creditorului B. formulată la data de 07.01.2013, legea aplicabilă, respectiv dispoziţiile vechiul C. proc. civ., raportându-se la acest moment» iar nu la cel al învestirii instanţei cu cererea de încuviinţare a executării silite.
Astfel, potrivit art. 453 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., "poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit".
Întrucât, potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel şi întrucât, prin cererea formulată, creditorul B. a solicitat, prin intermediul A., încuviinţarea executării silite prin poprire asupra veniturilor debitorului C., la terţul poprit S.C. D. S.R.L., cu sediul în judeţul Timiş, se apreciază că revine Judecătoriei Timişoara competenţa de încuviinţare a acestei cereri.
Cum sediul terţului poprit se află, aşa cum s-a arătat, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Timişoara, în raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19.09.2018.