Inadmissibility of extraordinary appeal for monetary claims under 1,000,000 RON filed before publication of Constitutional Court Decision No. 369/2017

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 26 martie 2015, A., B. C., D. şi E. solicitat, în contradictoriu cu Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj:

- obligarea pârâţilor la plata prejudiciului constând în chiria neîncasată de reclamanţi, pentru perioada 26 martie 2014 - 26 martie 2015, din cauza imposibilităţii de închiriere a apartamentului nr. 11 situat în Cluj-Napoca, urmare a faptei culpabile a pârâţilor de neefectuare a operaţiunilor de înscriere în CF a apartamentului menţionat, operaţiune ce trebuia să preceadă în mod necesar intabulării dreptului de proprietate ai reclamanţilor în cartea funciară, prejudiciu evaluat Sa suma de 66.000 euro, echivalentul a 293.700 RON.

- obligarea pârâţilor la plata sumei de 30.000 euro, echivalentul a 133.500 RON, reprezentând daune morale ca urmare a ţinerii defectuoase a cărţii funciare ce a dus la neînscrierea în CF a apartamentului menţionat.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe art. 915 şi art. 1349 C. civ.

Judecătoria Cluj Napoca, secţia civilă, prin sentinţa nr. 4960 din 19 mai 2015, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară prin întâmpinare şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionarea a cererii în favoarea Tribunalului Specializat Cluj, în raport de art. 94 alin. (1) lit. k) C. proc. civ. şi având în vedere că valoarea primului capăt de cerere depăşeşte suma de 200.000 RON.

Urmare a decimării competenţei de soluţionare a cauzei de Tribunalul Specializat Cluj, prin sentinţa civilă nr. 3004 din 10 noiembrie 2015, Tribunalul Cluj, secţia civilă, prin sentinţa nr. 264 din 23 iunie 2017, a respins acţiunea civilă formulată de reclamanţi.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reţinut, în esenţă, că dincolo de caracterele recunoscute prejudiciului, respectiv să fie cert, actual, determinant sau determinabil, pentru a fi invocată răspunderea în temeiul art. 915 C. civ., este necesar ca aceasta să rezulte dintr-o faptă săvârşită în păstrarea şi administrarea cărţii funciare, pe de o parte, iar pe de altă parte, să nu fi putut fi înlăturat, în tot sau în parte, prin exercitarea acţiunilor şi căilor de atac prevăzute de lege.

Or, prin sentinţa civilă nr. 5421/2015 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. x/2015 s-a admis plângerea formulată de petentul A. şi, pe cale de consecinţă, s-a admis cererea de înscriere în CF nou a apartamentului nr. 2, nr. top x situat administrativ în Cluj Napoca şi intabularea dreptului de proprietate în temeiul hotărârilor judecătoreşti anexate la Dosarul nr. x/2014 şi a documentaţiei cadastrale întocmite de expert F.

Soluţia primei instanţe a fost menţinută de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, prin Decizia nr. 411/A din 29 noiembrie 2017, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei pronunţate de tribunal.

Curtea de apel a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile necesare angajării răspunderii civile delictuale, între prejudiciul cauzat reclamanţilor şi fapta registratorului de carte funciară neexistând raport de cauzalitate. Instanţa nu a constatat încălcarea vreunei dispoziţii legale de către registrator deoarece, din probele dosarului, nu a rezultat care este fapta ilicită săvârşită de pârâţi, respectiv care este norma legală în condiţiile în care reclamanţii nu au exercitat acţiunile şi căile de atac prevăzute de Legea nr. 7/1996 şi Ordinul nr. 633/2006.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii G. (succesoare după A.), B., C., D. şi H. (succesor după E.), ale cărui motive au fost circumscrise pct. 6 şi 8 ale art. 488 C. proc. civ.

Au criticat decizia din apel, arătând că prejudiciul a fost produs prin fapta ilicită a registratorului de carte funciară, întrucât nu şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu în sensul deschiderii unei noi cărţi funciare pentru apartament, aspect care nu putea fi influenţat de către recurenţi.

Au precizat că au invocat fapta ilicită a pârâţilor care nu au înscris niciodată top. 381/II în vreo carte funciară, deşi acest lucru trebuia să fie realizat în temeiul încheierii nr. 4431 din 17 februarie 1993 şi nu, aşa cum eronat a reţinut instanţa de apel, neefectuarea operaţiunilor de înscriere în carte funciară a apartamentului nr. 2.

Au considerat îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 915 şi art. 1349 C. civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Au menţionat că persoana prejudiciată nu a putut înlătura în tot sau în parte prejudiciul prin exercitarea acţiunilor şi căilor prevăzute de lege, întrucât pentru perioada de referinţă pentru care s-a solicitat chiria neîncasată nu au putut înlătura efectele negative ale ţinerii defectuoase a cărţii funciare, prin cererile de reexaminare şi plângerile formulate.

Cu privire la prejudiciul moral, au solicitat a se constata că în decizia atacată nu se face nicio referire la motivele de apel vizând acest aspect, sens în care se impune casarea hotărârii.

Prin rezoluţia din 14 februarie 2018, motivele de recurs au fost comunicate intimaţilor-pârâţi.

La data de 22 martie 2018, în termen legal, intimatul - pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate imobiliară Cluj a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.

Urmare a comunicării întâmpinării, recurenţii au depus la 7 mai 2018 (în afara termenului legal) răspuns la întâmpinare (intitulat eronat întâmpinare).

La data de 9 mai 2018, s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, la 9 mai 2018, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod.

La data de 29 mai 2018, a fost înregistrat punctul de vedere al recurenţilor, prin care au învederat că raportul a fost întocmit cu încălcarea normelor cuprinse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017. Au susţinut astfel că recursul este admisibil, decizia curţii de apel, atacată, fiind pronunţată după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei instanţei de control constituţional.

Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit dispoziţiilor iniţiale ale art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv.

Aplicarea acestei norme a fost prorogată succesiv, ultima dată până la 1 ianuarie 2019, prin articolul unic alin. (1) al O.U.G. nr. 62/2015, precum şi prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013.

Textul legal menţionat a fost declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a X-a, nr. 582 din 20 iulie 2017, în ceea ce priveşte sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 Iei inclusiv".

Prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2018, la care s-au conexat Dosarele nr. x/2018 şi nr. y/2018 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 17 iulie 2018), în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, s-a stabilit că efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).

Or, m speţă, s-a solicitat de către reclamanţi, prin acţiunea promovată, obligarea pârâţilor la plata unui prejudiciu evaluat la suma de 66.000 euro, echivalentul a 293.700 RON şi la plata sumei de 30.000 euro, echivalentul a 133.500 RON, reprezentând daune morale.

Totodată, se reţine că acţiunea a fost înregistrată pe rolul instanţelor judecătoreşti la 26 martie 2015, anterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369/2017 în Monitorul Oficial.

Ca atare, contrar susţinerii recurenţilor, având în vedere că decizia Curţii de Apel Cluj, atacată, este pronunţată într-un litigiu pornit anterior publicării deciziei de neconstituţionalitate evocată mai sus, aceasta nu este incidenţă cauzei pendinte, regimul juridic al căilor de atac susceptibile a fi exercitate în speţă stabilindu-se potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum era în vigoare înainte de a fi declarat neconstituţional şi anume, cu luarea în considerare a faptului că hotărârile pronunţate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON nu sunt susceptibile de recurs.

Pentru aceste considerente, recursul declarat în cauză este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii G., B., C., D. şi H. împotriva Deciziei nr. 411/A din 29 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19.09.2018.