Inadmissibility of cassation appeal against final decision on reparation for judicial errors

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21 ianuarie 2016, pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să fie obligat pârâtul la plata sumei de 100.000 euro, în echivalentul în RON la data plăţii, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul momi cauzat ca urmare a privării de libertate, în mod nelegal în perioada 6.04.2016 - 4.05.2016.

Reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile art. 538-542 din C. proc. pen.

Tribunalul Argeş, secţia civilă, prin sentinţa nr. 143 din 12 aprilie 2017, a admis, în parte, cererea şi a obligat pe pârât să plătească reclamantului suma de 10.000 euro, în echivalent RON, la cursul BNR din ziua plăţii şi suma de 1.000 RON cheltuieli de judecată.

Prin Decizia nr. 3343 din 13 noiembrie 201.7, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de reclamantul A. şi de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentant de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş împotriva sentinţei nr. 143 din 12 aprilie 2017, pronunţate de Tribunalul Argeş.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentant de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 30.04.2018, ia întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a constatat faptul că decizia ce face obiectul recursului nu este supusă acestei căi de atac.

Completul de filtru C2, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia din 04.05.2018, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la filele 63-66, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, care nu au depus punct de vedere asupra raportului, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte constată ca este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

În cauză, se reţine că instanţa de judecată a fost sesizată cu soluţionarea unei acţiuni având ca obiect acordarea unor daune morale, cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 539 din C. proc. pen.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ.:

"sunt hotărâri definitive, cele date în apel, tară drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs".

De asemenea, în temeiul art. 483 alin. (2) din C. proc. civ. "hotărârile date în apei, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului".

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 12 februarie 2013, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 62/2015 şi O.U.G. nr. 95/2016:

"În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2018, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate (...) în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede ca hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului",

Prin urmare, din coroborarea dispoziţiilor 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ., cu cele ale art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, rezultă că hotărârile pronunţate în soluţionarea litigiilor având ca obiect repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sunt supuse numai apelului la curtea de apel.

Astfel, Decizia civilă nr. 3343 din 13 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin care a fost respins apelul îndreptat împotriva soluţiei instanţei de fond într-un litigiu având ca obiect repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, nu este supusă căii de atac a recursului, fiind definitivă, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ.

Se mai reţine că, în raport de dispoziţiile art. 457 alin. (2) din C. proc. civ. potrivit cărora:

"Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege", menţiunea în cuprinsul deciziei atacate a faptului că părţile au deschisă calea de atac a recursului nu are niciun efect asupra admisibilităţii căii de atac, potrivit celor mai sus-arătate în concluzie, se va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentant de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş împotriva Deciziei civile nr. 3343 din 13 noiembrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentant de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş împotriva Deciziei civile nr. 3343 din data de 13 noiembrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18.09.2018.