RCA insurance damages claim: cassation appeal declared inadmissible due to monetary threshold

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş, secţia civilă la data de 12 decembrie 2016 sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 1349, art. 1357, 1381, 1385, 1388 şi urm. C. civ., Legea nr. 136/1995, Normele nr. 23/2014, Legea nr. 213/2015, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi cu citarea în cauză a intervenientului forţat B., obligarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor la plata sumei de 450.000 RON cu titlu de despăgubiri reprezentând pierderea câştigului din muncă, urmare a accidentului rutier produs la data de 09.12.2013.

Prin sentinţa nr. 388 din 15 mai 2017 Tribunalul Mureş, secţia civilă a respins acţiunea, ca inadmisibilă.

Prin decizia nr. 392/A din 19 octombrie 2017 Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinţei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs întemeiat generic pe dispoziţiile art. 488-502 C. proc. civ. reclamantul A., arătând că, prin admiterea excepţiei de inadmisibilitate a acţiunii, instanţa de apel a interpretat eronat legea şi a ignorat normele invocate de către acesta.

Recurentul-reclamant a învederat că instanţa de apel nu a ţinut cont de jurisprudenţa invocată, în sensul obligării Fondului de Garantare a Asiguraţilor la plata despăgubirilor rezultate dintr-un contract RCA încheiat cu o societate de asigurare aflată în faliment.

Întrucât nu a fost luată nicio măsură în ceea ce priveşte soluţionarea dosarului intern, recurentul-reclamant apreciază că a fost încălcat termenul rezonabil de soluţionare a cererilor prevăzut de art. 6 CEDG.

Având în vedere că cererea de plată a fost demarată cu respectarea termenului legal prevăzut de Legea nr. 213/2015, este evident că procedura administrativă internă a fost declanşată şi urmată, situaţie faţă de care nu se poate discuta de o cerere inadmisibilă în faţa instanţei de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din 18.04.2018 judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (4) C. proc. civ. până la soluţionarea sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, obiect al dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la care a fost conexat dosarul nr. x/2018.

Prin decizia nr. 52 din 18.06.2018 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 609/17.07.2018 au fost admise sesizările menţionate, stabilindu-se ca în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, efectele deciziei nr. 369/30.05.2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei(20.07.2017).

Cauza a fost repusă pe rol din oficiu la data de 28.06.2018, fiind acordat termen de judecată cu citarea părţilor la 12.09.2018.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor iniţiale ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a-i din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de pănă la 1.000.000 RON inclusiv.

Aplicarea acestei norme a fost prorogată succesiv, ultima dată până la 1 ianuarie 2019, prin articolul unic alin. (1) al O.U.G. nr. 62/2015 precum şi prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013.

Textul legal menţionat a fost declarat neconstituţional prin decizia Curţii Constituţionale nr. 369/30.05.2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Parte I, nr. 582/20.07.2017 în ceea ce priveşte sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", despre care s-a reţinut că "legiuitorul nu are îndreptăţirea constituţională de a bloca, în funcţie de valoarea pretenţiei dedusă judecăţii, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetăţenii într-o situaţie diferită, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă".

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că "...de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

Prin decizia nr. 52 din 18.06.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarele conexate nr. x/2018 şi nr. y/2018, având ca obiect sesizările formulate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, în dosar nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosar nr. x/2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosar nr. x/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17.07.2018, s-a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 din C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30.05.2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani până la 1.000.000 RON. inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20.07.2017).

Având în vedere că decizia Curţii de Apel Târgu Mureş este pronunţată într-un litigiu anterior publicării deciziei de neconstituţionalitate evocată mai sus aceasta nefiind incidenţă cauzei pendinte, regimul juridic al căilor de atac susceptibile a fi exercitate în speţă se va stabili potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum era în vigoare înainte de a fi declarat neconstituţional, şi anume, cu luarea în considerare a faptului ca hotărârile pronunţate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON nu sunt susceptibile de recurs.

Se reţine, în acest sens, că prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 12.12.2016, reclamantul A. a solicitat obligarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor la plata sumei de 450.000 RON cu titlu de despăgubiri reprezentând pierderea câştigului din muncă, urmare a accidentului rutier produs la data de 09.12.2013.

Cuantumul acestor pretenţii se situează sub pragul valoric impus de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, situaţie faţă de care decizia nr. 392/A din 19.10.2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş nu poate fi supusă căii extraordinare de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul reclamantului A. împotriva deciziei nr. 392/A din 19 octombrie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., cu domiciliul în judeţ Mureş şi cu domiciliul procesual ales la Cabinet individual de avocat "C.", cu sediul în Bucureşti, împotriva deciziei nr. 392/A din 19 octombrie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor, cu sediul în Bucureşti şi cu intimatul-intervenient B., cu domiciliul în judeţul Harghita.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12.09.2018.