Unsubstantiated cassation of revision petition regarding jurisdiction and opposing judgments

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 86 din 27 martie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva Deciziei civile nr. 24 din 25.01.2017, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2011, întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

A declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuenta A., întemeiată pe art. 322 pct. 2 C. proc. civ., în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a decide astfel, cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., instanţa Curţii de Apel Craiova a reţinut că revizuenta a susţinut că Decizia civilă nr. 24 din 25.01.2017 a Tribunalului Dolj este contrară Deciziei civile nr. 463 din 2.04.2014, pronunţată de Tribunalul Dolj.

Potrivit art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., revizuirea se poate cere dacă există hotărâri potrivnice date de instanţe de aceiaşi grad sau grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, una dintre condiţiile necesare pentru admiterea unei astfel de cereri fiind aceea ca hotărârile potrivnice invocate să fie date în dosare diferite.

Cum, în speţă, cele două hotărâri invocate a. fi contrare au fost pronunţate în aceeaşi cauză, pe parcursul mai multor cicluri procesuale, cererea de revizuire, întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a fost respinsă.

Cu privire ia cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 2 C. proc. civ., instanţa Curţii de Apel Craiova a reţinut că, potrivit art. 323 aii C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a dat hotărârea rămasă definitivă a cărei revizuire se cere şi cum Tribunalul Dolj a pronunţat decizia nr. 24 din 25.01.2017, aceasta este instanţa competentă să soluţioneze cererea de revizuire.

Împotriva Deciziei nr. nr. 86 din 27 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, revizuenta a formulat recurs.

Prin cererea de recurs, revizuenta a arătat, în esenţă, că este nemulţumită de soluţia pronunţată de instanţa Curţii de Apel Craiova, care a declinat competenţa cererii de revizuire în favoarea Tribunalului Dolj, întrucât îi este teamă că aceasta instanţă va judeca din nou, nelegal, cererea sa, aşa cum s-a întâmplat cu completul care a pronunţat Decizia nr. 24 din 25.01.2017.

A mai arătat că instanţa Curţii de Apel Craiova trebuia să constate contradicţiile deciziei cu privire la care a solicitat revizuirea, să dispună desfiinţarea deciziei şi să trimită cauza spre o legală soluţionare Tribunalului Dolj care, în rejudecare, pe baza probelor din dosar şi a celor noi ce se vor administra, să constate că a suferit un prejudiciu din culpa Primăriei Craiova.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 25 mai 2018, fiind fixat termen de judecată la 20 iunie 2018.

La termenul de judecată din 20 iunie 2018, Înalta Curte a reţinut cauza spre soluţionare, rămânând în pronunţare asupra excepţiei de netimbrare a recursului, pe care a invocat-o, din oficiu, iar în ipoteza în care, până la sfârşitul şedinţei de judecată urma să fie depusă la dosar dovada timbrării recursului, asupra recursului, urmând a examina încadrarea criticilor formulate de recurenta-revizuentă în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Înalta Curte, după închiderea dezbaterilor, dar înainte de închiderea şedinţei de judecată, a constatat că la dosar a fost depusă, prin registratura instanţei, chitanţa nr. x/2018 nr. x, de plată a taxei judiciare de timbru de 5 RON precum şi o cerere formulată de avocatul revizuentei, în sensul de a se amâna pronunţarea, în vederea depunerii de concluzii scrise, cerere admisă de Înalta Curte, care a amânat pronunţarea ia 27 iunie 2018.

Prin concluziile scrise formulate de revizuientă prin avocat, înregistrate la dosar la data de 27.06.2018, s-a susţinut că prin decizia a cărei revizuire se cere a fost încălcată legea.

Revizuenta a arătat că, prin recurs, solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dispună desfiinţarea deciziei Tribunalului Dolj şi dacă această soluţie n-a fost dată explicit de către Curtea de Apel Craiova, doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o mai poate pronunţa, prin admiterea recursului, cu consecinţa finalizării soluţionării revizuirii, admisă în principiu de Curtea de Apel Craiova, instanţă care însă n-a pronunţat o soluţie clară nici pentru revizuentă, nici pentru intimaţi.

A mai susţinut că, pentru a fi respectată şi corect aplicată de părţile în litigiu, o decizie trebuie să fie clară şi să nu conţină dispoziţii contradictorii sau omisiuni în dispozitiv, aşa cum conţine decizia Tribunalului Dolj, dar şi decizia Curţii de Apel Craiova care, în spiritul principiului "cine poate mai mult, poate şi mai puţin" putea desfiinţa decizia tribunalului Dolj şi reţine cauza pentru rejudecare sau putea trimite cauza din nou la tribunal, dar cu obligaţia acestei instanţe de a stabili exact prejudiciul ce i-a fost cauzat, în calitate de proprietară căreia i-a fost expropriat terenul fără nicio despăgubire.

Înalta Curte, cu privire la chestiunea încadrării criticilor formulate de recurenta-revizuentă în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., asupra căreia a rămas în pronunţare la termenul din 20 iunie 2018, reţine următoarele:

Potrivit art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, printr-o cerere separată. Motivele de recurs sunt prevăzute limitativ de art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea unuia din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la motivul de recurs invocat întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.

Ca atare, susţinerile care vizează situaţia de fapt şi cele care nu au legătură cu argumentele din decizia recurată nu pot forma obiect al cenzurii instanţei de recurs.

În speţă, criticile recurentei-revizuente nu vizează greşita interpretare sau aplicare a textelor legale în temeiul cărora instanţa a respins cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. ci relevă doar nemulţumirea acesteia faţă de faptul că decizia atacată cu revizuirea nu a fost desfiinţată şi că cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 2 C. proc. civ. nu a fost judecată de Curtea de Apel Craiova, soluţionarea acesteia fiind declinată în favoarea Tribunalului Dolj, tară a se da îndrumări în sensul de a fi administrate noi probe.

De altfel, referitor la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Craiova, de declinare, în favoarea Tribunalului Dolj, a judecării cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 2 C. proc. civ., aplicabile sunt dispoziţiile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente (...)", aşa încât criticile recurentei-revizuente nu puteau face obiect al examinării în recurs decât dacă ar fi vizat nelegalitatea soluţiei pronunţate asupra cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Astfel fiind, se constată că prin cererea de recurs revizuenta nu a indicat motivele de nelegalitate prin raportare la soluţia pronunţată prin decizia recurată, la modul de judecată al instanţei care a pronunţat hotărârea atacată şi la argumentele instanţei în fundamentarea acesteia, deşi condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte constată că susţinerile recurentei-reclamante nu se constituie în critici care să poată fi încadrate în motivele de casare sau de modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac exercitate, motiv pentru care, în baza art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. coroborat cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenta-revizuentă A. împotriva Deciziei nr. 86 din 27 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 iunie 2018.