Annullment of filter-panel nullity of appeal for late submission of grounds

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea atacată:

Prin Decizia civilă nr. 144 din şedinţa completului de filtru de la 25 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., raportat la art. 489 alin. (1) şi art. 485 alin. (1) din C. proc. civ., s-a constatat nul recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 3169 din 24 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2017.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 487 alin. (1) din C. proc. civ., "Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".

Hotărârea ce a format obiectul recursului a fost comunicată recurentului la data de 22 noiembrie 2017, fiind depusă la cutia poştală, conform procesului-verbal de înmânare ataşat la dosarului nr. x/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27 octombrie 2017, iar în cuprinsul declaraţiei de recurs s-a menţionat faptul că motivele de recurs vor fi depuse după comunicarea hotărârii atacate.

Motivele de recurs au fost transmise de recurent prin poşta electronică la data de 8 ianuarie 2018, fiind înregistrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 9 ianuarie 2018, cu depăşirea termenului de 30 zile de la comunicarea hotărârii (22 noiembrie 2017), prevăzut de art. 485 alin. (1) din C. proc. civ.

În consecinţă, completul de filtru a reţinut că este incidentă sancţiunea nulităţii recursului, prevăzută de art. 489 alin. (1) teza întâi din C. proc. civ., conform cărora "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal".

Contestaţia în anulare:

Împotriva deciziei menţionate a formulat contestaţie în anulare recurentul A., în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2, 3 şi 4 din C. proc. civ. şi a dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecăţii în speţă.

Astfel, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 129 din Constituţia României, "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".

Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În raport cu principiile statuate prin textele menţionate, admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.

Întrucât, în cauză, contestaţia în anulare vizează o decizie prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători s-a pronunţat asupra unui recurs, în procedura de filtru, şi, având în vedere dispoziţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., potrivit cărora, hotărârea astfel pronunţată nu este supusă niciunei căi de atac, aceste condiţii nu sunt îndeplinite.

Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. 7 din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., devenind inutilă, în această situaţie, examinarea excepţiei tardivităţii contestaţiei în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei civile nr. 144 din 25 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2019.

Procesat de GGC - GV