Untimely revision of judicial aid denial and panel impartiality challenge in judicial disciplinary proceedings

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Litigiul aflat pe rolul Completului de 5 judecători

Dosarul nr. x/2017, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, are ca obiect recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii din 5 aprilie 2017, pronunţate de secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în Dosarul nr. x/2016, prin care, în temeiul art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 317/2004, s-a dispus, din oficiu, suspendarea din funcţia de judecător a pârâtului, începând cu data de 6 aprilie 2017 şi până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare ce formează obiectul dosarului nr. x/2016

2. Cererea de ajutor public judiciar formulată la 26 martie 2018 în Dosarul nr. x/2017 şi soluţia pronunţată

La data de 26 martie 2018, în temeiul art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă ("O.U.G. nr. 51/2008") şi al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ("Convenţia"), recurentul-pârât A. a formulat cerere de ajutor public judiciar în modalitatea asistenţei prin avocat şi, cumulativ sau alternativ, sub forma acordării sumelor necesare deplasării la sediul instanţei.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 26 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, a respins, ca nefondată, cererea de ajutor public judiciar în modalitatea asistenţei prin avocat şi a respins, ca inadmisibilă, cererea de ajutor public judiciar sub forma acordării sumelor necesare deplasării la sediul instanţei.

3. Cererea de reexaminare împotriva încheierii din 26 martie 2018, menţionată la pct. 2, şi soluţia pronunţată

Petentul A. a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii din 26 martie 2018, menţionată la pct. 2, solicitând casarea acesteia şi admiterea cererii sale de ajutor public judiciar.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 14 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a respins, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare formulată de petentul A.

4. Cererea de ajutor public judiciar formulată la 20 mai 2018 în Dosarul nr. x/2017 şi soluţia pronunţată

Prin cererea trimisă prin poşta electronică la 20 mai 2018, recurentul A. a formulat, în temeiul art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, o nouă cerere de ajutor public judiciar în modalitatea asistenţei prin avocat în Dosarul nr. x/2017.

Prin încheierea din 21 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 15 şi art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 şi art. 12 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a respins, ca fiind exercitată abuziv, cererea de ajutor public judiciar în modalitatea asistenţei prin avocat, formulată de recurentul A. în Dosarul nr. x/2017 şi, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat recurentului A. amenda judiciară în sumă de 1.000 de RON.

5. Cererea de reexaminare împotriva încheierii din 21 mai 2018, menţionată la pct. 4, şi soluţia pronunţată

Petentul A. a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii din 21 mai 2018, menţionată la pct. 4, solicitând casarea acesteia şi admiterea cererii sale de ajutor public judiciar, apreciind, în esenţă, că respingerea cererii s-a făcut în mod abuziv, prin privarea sa de exercitarea efectivă a dreptului la apărare. Cererea de reexaminare a fost înregistrată sub nr. x/2017/a7.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 11 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători a respins, ca inadmisibilă, cererea de reexaminare formulată de recurentul A.. În esenţă, instanţa a reţinut că nici în această etapă procesuală autorul cererii de reexaminare nu a demonstrat încadrarea în prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 51/2008, precum şi faptul că o altă cerere de ajutor public judiciar în modalitatea asistenţei prin avocat a fost respinsă prin încheierea din 26 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, iar cererea de reexaminare formulată de petent împotriva acestei încheieri a fost respinsă prin încheierea din 14 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017.

6. Cererea de revizuire împotriva încheierii din 11 iunie 2018, menţionată la pct. 5

6.1. Petentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva încheierii din 11 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, menţionată la pct. 5, invocând motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ.

În esenţă, revizuentul formulează următoarele critici: (i) în mod abuziv a fost respinsă cererea sa de ajutor public judiciar, prin încheierea din 21 mai 2018; (ii) nu i-a fost comunicată încheierea atacată cu revizuire; (iii) se încalcă autoritatea de lucru judecat a soluţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de reexaminare împotriva soluţiei de respingere a cererii de ajutor public judiciar, prin încheierea din 21 mai 2018; (iv) în temeiul art. 270 alin. (1) şi art. 307 C. proc. civ., formulează cerere de înscriere în fals împotriva încheierilor din 21 mai 2018, prin care a fost respinsă cererea sa de reexaminare; (v) cererea de reexaminare, care a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin încheierea din 11 iunie 2018, trebuia să fie anulată, ca nemotivată; (vi) prin încheierea atacată cu revizuire, a fost copiată soluţia din încheierea din 21 mai 2018, de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de reexaminare împotriva soluţiei de respingere a cererii de ajutor public judiciar; (vii) încheierea din 21 mai 2018 a fost pronunţată de un complet necompetent, care a judecat calea de atac împotriva propriei hotărâri; (viii) încheierea atacată cu revizuire este nemotivată, întrucât nu este indicat nici un temei de drept care prevede inadmisibilitatea cererii de reexaminare şi se referă numai la inadmisibilitatea cererii de ajutor public judiciar, de asemenea, fără indicarea unui temei de drept.

6.2. Cererea de întregire a cererii de revizuire

Revizuentul a transmis prin poşta electronică, la 21 ianuarie 2019, ora 08:18, cerere de întregire a cererii de revizuire sub aspectul motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11 C. proc. civ.

În susţinere, revizuentul, în raport cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018, invocă excepţia caracterului lipsit de imparţialitate al completului (motivat de lipsa de independenţă a tuturor judecătorilor în raport cu Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, întrucât pot fi subiecţii unei acţiuni disciplinare exercitate din oficiu, care se soluţionează de către instanţa disciplinară) şi excepţia nelegalei compuneri a completului (motivat de nelegala învestire a completului, care urmează a fi motivată după comunicarea actelor de repartizare a dosarului, invocând, sub acest aspect, lipsa de imparţialitate a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi caracterul incomplet al listei judecătorilor care a stat la baza tragerii la sorţi).

6.3. Excepţia caracterului lipsit de imparţialitate al completului

Prin notele transmise prin poşta electronică la 18 martie 2019, ora 08:44, înregistrate la dosar la aceeaşi dată, revizuentul invocă excepţia caracterului lipsit de imparţialitate al completului, invocând lipsa de independenţă a judecătorilor în raport cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decurgând din faptul că realizează evaluarea profesională, semnează fişele de pontaj, efectuează repartizarea în şedinţele de judecată, stabileşte volumul de muncă. Totodată, revizuentul invocă faptul că în mod nelegal unele cereri de abţinere au fost soluţionate de Completul de 5 judecători nr. 1, deşi competenţa aparţinea Completului de 5 judecători nr. 3.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Potrivit celor consemnate în practicaua prezentei decizii, la termenul de judecată de astăzi, Completul de 5 judecători a rămas în pronunţare:

(i) în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu privire la excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată şi excepţia caracterului lipsit de imparţialitate al completului, invocate de revizuent, precum şi cu privire la excepţiile invocate de instanţă din oficiu privind tardivitatea cererii de revizuire pentru motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ. şi tardivitatea cererii de modificare a cererii de revizuire pentru motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11 C. proc. civ.;

(ii) în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. excepţiile invocate în cauză, Completul de 5 judecători reţine următoarele:

1. Cu privire la excepţia lipsei de imparţialitate a completului

În esenţă, criticile revizuentului privind lipsa de imparţialitate a completului sunt susţinute prin prisma lipsei de independenţă a tuturor judecătorilor în raport cu Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, întrucât pot fi subiecţii unei acţiuni disciplinare exercitate din oficiu, care se soluţionează de către instanţa disciplinară.

Susţinerile revizuentului sunt reale în ceea ce priveşte competenţele conferite celor două instituţii publice în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, însă supoziţiile sale nu fundamentează în mod obiectiv o imparţialitate de plano a tuturor judecătorilor în litigiile în care au calitatea de parte Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Sub acest aspect, se reţine că legislaţia internă - constituţională, legislativă şi infra-legislativă - asigură garanţiile necesare pentru respectarea principiilor referitoare la independenţa şi imparţialitatea instanţei.

În acest sens, este de remarcat, contrar supoziţiilor revizuentului, că, inclusiv în prezenta cauză dovada respectării principiului imparţialităţii instanţei este conturată de faptul că doamna judecător B., preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are calitatea de membru titular al Completului de 5 judecători - Civil 2 - 2018 învestit cu soluţionarea cauzei, s-a retras de la judecata pricinii, ca urmare a admiterii cererii sale de abţinere, prin încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, în considerarea faptului că împotriva sa Inspecţia Judiciară a exercitat o acţiune disciplinară aflată pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă disciplinară.

Obiter dictum, se cuvine a fi observat şi faptul că, în speţă, nu se regăseşte niciunul dintre elementele care au conturat aprecierea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Volkov împotriva Ucrainei sub aspectul încălcării principiilor referitoare la independenţa şi imparţialitatea instanţei, respectiv: (i) faptul că marea majoritate a membrilor instanţei disciplinare - Consiliul Superior de Justiţie era formată din personal non-judiciar (pct. 109-111 din hotărâre); (ii) participarea de drept a procurorului general în compunerea Consiliului Superior de Justiţie care a derulat procedura disciplinară împotriva unui judecător (pct. 114); (iii) membrii Consiliului Superior de Justiţie formulaseră anterior cereri de eliberare din funcţie a judecătorului cercetat disciplinar (pct. 115); (iv) preferinţele personale ale unora dintre membrii instanţei disciplinare (pct. 116); (v) examinarea ulterioară a cauzei de către un organ legislativ, ceea ce reflectă politizarea procedurii şi agravarea incompatibilităţii acestei proceduri cu principiul separării puterilor (pct. 118); (vi) imposibilitatea Înaltei Curţi Administrative, care a reexaminat cauza, de a casa deciziile instanţei disciplinare şi absenţa unor reglementări cu privire la derularea procedurii disciplinare (pct. 125); (vii) controlul judecătoresc a fost efectuat de judecători care erau, de asemenea, sub jurisdicţia instanţei disciplinare şi puteau face, de asemenea, obiectul unor proceduri disciplinare similare, lipsite de garanţia independenţei şi imparţialităţii consiliului pentru motivele arătate anterior (pct. 130).

Totodată, aserţiunile revizuentului cuprinse în notele transmise prin poşta electronică la data de 18 martie 2019, nu pot primi relevanţa propusă, nefiind identificate elementele care să contureze lipsa de imparţialitate ori de independenţă a membrilor completului prin raportare la atribuţiile administrative ce revin preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în privinţa personalului instanţei.

Criticile revizuentului referitoare la faptul că în mod nelegal unele dintre cererile de abţinere formulate în cauză au fost soluţionate de Completul de 5 judecători nr. 1, deşi erau de competenţa Completului de 5 judecători nr. 3 sunt neîntemeiate, întrucât incidentele procedurale ivite în cauză cu privire la incompatibilitatea absolută a membrilor completurilor de 5 judecători în materie civilă au fost în mod corect trimise între cele două completuri de 5 judecători constituite la momentul respectiv (Civil 1 şi Civil 2) - 24 septembrie 2018, respectiv 8 octombrie 2018 - în contextul în care numai ulterior, începând cu 13 decembrie 2018, au fost constituite trei completuri de 5 judecători în materie civilă (Civil 1, Civil 2 şi Civil 3).

Pentru aceste argumente, va fi respinsă excepţia caracterului lipsit de imparţialitate al completului, excepţie invocată de revizuentul A.

2. Cu privire la excepţia nelegalei compuneri a completului

Revizuentul formulează critici lipsite de substanţă în ceea ce priveşte legalitatea compunerii completului şi repartizarea aleatorie a cauzei.

Sub acest aspect, se reţine că prezentul complet (Completul de 5 judecători - Civil 2 - 2018) este constituit cu respectarea dispoziţiilor legale, în urma tragerii la sorţi din 13 decembrie 2018, conform informaţiilor publice postate pe pagina de internet a instanţei şi a fost învestit prin repartizare aleatorie, în temeiul pct. 3 lit. a) din Hotărârea nr. 156 din 6 decembrie 2018 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi art. 4 alin. (1) din Hotărârea nr. 1367 din 5 decembrie 2018 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu referire la efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 685 din 7 noiembrie 2018. Aceste aspecte sunt atestate prin Rezoluţia din 12 decembrie 2018 şi extrasul din ECRIS privind "Istoric repartizare dosare fără prim termen pe complete" din 13 decembrie 2018 .

Pentru aceste argumente, urmează a fi respinsă excepţia nelegalei compuneri a completului, invocată de revizuent prin notele transmise prin poşta electronică la 21 ianuarie 2019.

3. Cu privire la excepţia tardivităţii cererii de modificare a cererii de revizuire pentru motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11 C. proc. civ., înregistrată la dosar la 21 ianuarie 2019

Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, revizuentul a transmis, prin poşta electronică, la 21 ianuarie 2019, cerere de întregire a cererii de revizuire sub aspectul motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11 C. proc. civ., conform cărora:

"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...]

10. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă;

11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii."

Conform art. 513 alin. (1) C. proc. civ., "Cererea de revizuire se soluţionează potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată", astfel că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 204 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., potrivit cărora "Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat".

Or, în cauză, primul termen la care revizuentul A. a fost legal citat este termenul din 24 septembrie 2019, astfel că, potrivit dispoziţiilor citate anterior, până la acest termen putea revizuentul, sub sancţiunea decăderii, să îşi modifice, în speţă, prin completare, cererea de revizuire.

În consecinţă, rezultă că cererea de întregire a cererii de revizuire, sub aspectul motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11 C. proc. civ., transmisă de revizuent, prin poşta electronică, la 21 ianuarie 2019, este formulată tardiv în raport cu termenul din 24 septembrie 2019, motiv pentru care va fi respinsă, ca tardiv formulată, această cerere.

4. Cu privire la excepţia tardivităţii cererii de revizuire formulate de A. împotriva încheierii din 11 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017

Revizuentul A. a învestit instanţa cu o cerere de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., cererea fiind depusă la oficiul poştal la 30 iulie 2018 .

Cu titlu prealabil, se constată că, deşi invocă formal motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuentul nu formulează critici care să poată fi circumscrise ipotezei reglementate de acest text procedural în sensul că, prin hotărârea atacată cu revizuire, instanţa "s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".

Astfel fiind, revizuirea va fi analizată numai din perspectiva motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În privinţa termenului de revizuire sunt incidente dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., conform cărora:

"Art. 511. - (1) Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: [...]

8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri."

Încheierea atacată cu revizuire, fiind pronunţată în soluţionarea unei cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar, este o hotărâre judecătorească definitivă, conform art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 coroborat cu art. 8 din Legea nr. 76/2012, iar, potrivit art. 634 alin. (2) C. proc. civ., încheierea respectivă a devenit definitivă la data pronunţării, respectiv la 11 iunie 2018.

Raportat la data rămânerii definitive - 11 iunie 2018 - termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-a împlinit la data de 11 iulie 2018.

În consecinţă, cererea de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., depusă la oficiul poştal la 30 iulie 2018, a fost introdusă cu depăşirea termenului de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind întemeiată excepţia tardivităţii cererii de revizuire, motiv pentru care va fi respinsă, ca tardiv formulată, cererea de revizuire împotriva încheierii din 11 iunie 2018.

5. Conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., întrucât s-a reţinut caracterul întemeiat al excepţiei tardivităţii cererii de revizuire, este inutilă în tot cercetarea admisibilităţii revizuirii şi a faptelor pe care se întemeiază în sensul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată şi excepţia caracterului lipsit de imparţialitate al completului, invocate de revizuentul A.

Respinge, ca tardiv formulată, cererea de modificare a cererii de revizuire pentru motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11 C. proc. civ., înregistrată la dosar la data de 21 ianuarie 2019.

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva încheierii din 11 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2019.

Procesat de GGC - GV