Procedural delay complaint as an improper substitute for appeal against a final judgment of inadmissibility

Asupra plângerii la contestaţia privind tergiversarea procesului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin încheierea din 8 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, s-a respins, ca rămasă fără obiect, contestaţia formulată de recurentul A. privind tergiversarea procesului ce formează obiectul Dosarului nr. x/2018.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în şedinţa din 28 ianuarie 2019, cauza a fost soluţionată, completul de filtru pronunţând Decizia nr. 24, prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei civile nr. 2600 din 15 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Decizia nr. 24 din 28 ianuarie 2019, pronunţată de completul de filtru, a fost redactată la data de 4 martie 2019 şi comunicată recurentului la data de 21 martie 2019, aşa cum rezultă din chiar actele depuse la dosar de petent.

Ulterior, urmare a formulării, la data de 2 aprilie 2019, a contestaţiei privind tergiversarea procesului, prin rezoluţia din 4 aprilie 2019, în temeiul art. 524 alin. (3) C. proc. civ., a fost fixat termen pentru judecarea acesteia, în termenul prevăzut de lege, la data de 8 aprilie 2019.

Cum recursul ce face obiectul Dosarului nr. x/2018 a fost soluţionat, prin pronunţarea de către completul de 5 judecători al instanţei supreme a Deciziei nr. 24 din 28 ianuarie 2019, comunicată recurentului la data de 21 martie 2019, contestaţia privind tergiversarea procesului, formulată de recurent la data de 2 aprilie 2019, a rămas fără obiect.

II. Plângerea împotriva încheierii prin care s-a respins contestaţia privind tergiversarea procesului

Împotriva acestei încheieri, în termenul legal de 3 zile de la comunicare, prevăzut de art. 524 alin. (5) teza a doua C. proc. civ., a formulat plângere contestatorul-recurent, solicitând modificarea ei în totalitate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea plângerii, acesta a susţinut că dosarul în care a formulat contestaţia privind tergiversarea procesului nu s-a soluţionat din anul 2017 şi până în prezent, încălcându-i-se drepturile în mod abuziv şi cu rea-credinţă, că de la înregistrarea cererii sale de recurs nu i s-au comunicat rezoluţiile completului, întâmpinarea pârâtului şi nici vreun alt act din dosar şi că înţelege să susţină, în continuare, toate cererile făcute în cauză, care să fie soluţionate printr-o judecată corectă şi echitabilă.

III. Considerentele Înaltei Curţi asupra plângerii împotriva încheierii prin care s-a respins contestaţia privind tergiversarea procesului

Analizând plângerea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, o va respinge, pentru considerentele arătate în continuare.

Art. 522 - 526 C. proc. civ., purtând denumirea marginală de contestaţie privind tergiversarea procesului, au instituit o cale de atac, aflată la dispoziţia părţilor, în cazul încălcării dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, pentru luarea măsurilor legale de înlăturare a acestei situaţii.

Din cuprinsul acestor texte de lege rezultă că procedura contestaţiei privind tergiversarea procesului poate să fie folosită numai atunci când nu sunt luate măsuri pentru pregătirea finalizării procesului. Dacă sunt luate anumite măsuri, dar acestea sunt greşite ori chiar abuzive, critica împotriva acestora poate să fie făcută odată cu atacarea hotărârii finale.

Or, în cauza de faţă, anterior introducerii contestaţiei, în procedura prevăzută de art. 522 - 524 C. proc. civ., instanţa învestită cu soluţionarea recursului declarat de A. a soluţionat pricina, pronunţând o hotărâre definitivă, ce a fost motivată şi comunicată părţilor.

Prin contestaţia promovată "împotriva Deciziei civile nr. 24 din 28 ianuarie 2019", recurentul A. îşi exprimă, de fapt, nemulţumirile sale faţă de decizia prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva Deciziei nr. 2600 din 15 iunie 2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2018.

Or, contestaţia privind tergiversarea procesului, nu se poate constitui într-o cale de atac împotriva hotărârii pronunţate de o instanţă.

De aceea, în mod firesc, instanţa care a pronunţat încheierea atacată a constatat că aceasta a rămas fără obiect.

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt motive de reformare a încheierii pronunţate asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului, plângerea urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge plângerea formulată de petentul A. împotriva încheierii din camera de consiliu de la 8 aprilie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 mai 2019.

Procesat de GGC - CT