Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 109/2019 AI generated

Prosecutor's Classification Order Final; Successive Procedural Challenges Rejected as Inadmissible

Case Number Decizia nr. 109/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice, sitting in a panel of five judges, dismissed as inadmissible the petitioner's appeal (recurs) against Criminal Order no. 942 of 10 December 2018, by which the criminal section had already rejected as inadmissible the petitioner's challenge (contestație) against the Court of Appeal's Order no. 73 of 26 October 2018 (which had rejected his complaint against the prosecutor's dismissal order as unfounded). The petitioner was ordered to pay 200 RON in judicial costs to the state, and the decision is final. The underlying dispute concerned the petitioner's attempt to challenge, through successive procedural avenues, the prosecutor's classification order in a criminal investigation relating to alleged abuse of office and a domestic search; the court found the appeal inadmissible because the challenged order was a final decision not subject to any ordinary or extraordinary remedy. Legally, the court applied the principle of the legality of remedies (art. 129 and art. 21 of the Constitution, art. 13 ECHR) and, under art. 3 and art. 8 of Law no. 255/2013 implementing the current Criminal Procedure Code, held that the new code no longer provides for an appeal (recurs) in such matters, so exercising a nonexistent remedy against a definitive judgment violates the coherence of the statutory system of appeals and is inadmissible.

Legislator headnote

AI generated

art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen, art. 340 alin. (1) din C. proc. pen, art. 341 alin. (8) din C. proc. pen, art. 353 alin. (10) din C. proc. pen, art. 3 din Legea nr. 255/2013, art. 275 alin. (2) C. proc. pen; Prosecutor's Classification Order Final; Successive Procedural Challenges Rejected as Inadmissible: 942 of 10 December 2018, by which the criminal section had already rejected as inadmissible the petitioner's challenge (contestație) against the Court of Appeal's Order no. 73 of 26 October 2018 (which had rejected his complaint against the prosecutor's dismissal order as unfounded). The petitioner was ordered to pay 200 RON in judicial costs to the state, and the decision is final. The underlying dispute concerned the petitioner's attempt to challenge, through successive procedural avenues, the prosecutor's classification order in a criminal investigation relating to alleged abuse of office and a domestic search; the court found the appeal inadmissible because the challenged order was a final decision not subject to any ordinary or extraordinary remedy. Legally, the court applied the principle of the legality of remedies (art. 129 and art. 21 of the Constitution, art. 13 ECHR) and, under art. 3 and art. 8 of Law no. 255/2013 implementing the current Criminal Procedure Code, held that the new code no longer provides for an appeal (recurs) in such matters, so exercising a nonexistent remedy against a definitive judgment violates the coherence of the statutory system of appeals and is inadmissible.

Keywords

AI generated
procedural orders judicial law criminal complaint interpretation of a judgment judicial investigation principle of legality

Cited Legislation

AI generated
art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen
x/2018, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A.
art. 340 alin. (1) din C. proc. pen
În cauză, s-a reţinut că petentul a uzat de o cale de atac, cea a plângerii împotriva soluţiei de clasare, în conformitate cu dispoziţiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., dispunându-se soluţia de respingere a acesteia, ca nefondată, potrivit art.
art. 341 alin. (8) din C. proc. pen
Din interpretarea dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din C. proc. pen., a rezultat că hotărârea prin care s-a pronunţat soluţia de respingere a plângerii împotriva ordonanţelor procurorului este definitivă.
art. 353 alin. (10) din C. proc. pen
Prin rezoluţia din data de 18 februarie 2019, în baza art. 353 alin. (10) din C. proc. pen.
art. 3 din Legea nr. 255/2013
Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr.
art. 275 alin. (2) C. proc. pen
Basis for obliging the appellant to pay judicial expenses to the state.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 275 alin. (2) C. proc. pen.

Basis for obliging the appellant to pay judicial expenses to the state.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă

În baza actelor şi lucrărilor dosarului reţine următoarele:

I. Prin Încheierea penală nr. 942 din 10 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 73 din 26 octombrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

Pentru a pronunţa această hotărâre s-a reţinut că prin încheierea nr. 73 din 26 octombrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanţei nr. 58/P/2018 din 05.06.2018 dispusă în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, astfel cum a fost menţinută prin Ordonanţa nr. 76/II/2/2018 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

S-a reţinut, în esenţă, că în speţă nu există nicio faptă care să se circumscrie infracţiunii de abuz în serviciu, astfel cum a fost reclamată de către petentul A., autorităţile judiciare implicate în actele ce fac obiectul prezentei sesizări îndeplinindu-şi atribuţiile de serviciu în baza legii şi în baza propriilor aprecieri asupra necesităţii propunerii, respectiv încuviinţării respectivei percheziţii domiciliare la locuinţa petentului A., procedeu probatoriu apreciat ca fiind util soluţionării cauzei în condiţiile în care putea furniza probe pentru ancheta penală în curs de desfăşurare, mai precis chiar obiectul vizat de infracţiunea de furt calificat.

Împotriva acestei hotărâri, petentul A. a formulat contestaţie.

În cauză, s-a reţinut că petentul a uzat de o cale de atac, cea a plângerii împotriva soluţiei de clasare, în conformitate cu dispoziţiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., dispunându-se soluţia de respingere a acesteia, ca nefondată, potrivit art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din C. proc. pen., a rezultat că hotărârea prin care s-a pronunţat soluţia de respingere a plângerii împotriva ordonanţelor procurorului este definitivă.

Prin urmare, constatând că în cauză, petentul A. a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, Completul de 2 judecători al Înaltei Curţi a respins, ca inadmisibilă, contestaţia împotriva Încheierii nr. 73 din 26 octombrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

II. Împotriva Încheierii penale nr. 942 din 10 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018, petentul A. a exercitat calea de atac prezentă, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi - Completul de 5 Judecători la data de 25 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, primul termen fiind stabilit în mod aleatoriu la data de 1 aprilie 2019.

Prin rezoluţia din data de 18 februarie 2019, în baza art. 353 alin. (10) din C. proc. pen. a fost preschimbat termenul de judecată din data de 1 aprilie 2019 în data de 16 aprilie 2019, termen la care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac.

III. Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, analizând cu prioritate admisibilitatea căii de atac, constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate, de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţie, precum şi exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, revenind, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale "Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepţiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi", iar potrivit dispoziţiilor art. 8 din aceeaşi lege "Hotărârile pronunţate în primă instanţă după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor şi condiţiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă."

În cauză, petentul a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementarea C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Faţă de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii penale nr. 942 din 10 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018, iar în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii penale nr. 942 din 10 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 aprilie 2019.

Procesat de GGC - NN