Extinction of interest in administrative appeal following lower court annulment of interim suspension order

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, la data de 21 iulie 2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani - prin Preşedinte a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Bucureşti, suspendarea executării actului administrativ fiscal reprezentat de Nota de Constatare a Neregulilor şi de Stabilire a Corecţiilor Financiare nr. CSN x din 30 iunie 2016, act emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - prin Direcţia de Constatare şi Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli - POR, aferentă proiectului cod SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului de Urgenţă Mavromati Botoşani".

Prin Sentinţa nr. 205 din 6 septembrie 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-au dispus următoarele:

- s-a admis cererea având ca obiect "suspendare executare act administrativ", formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani - prin Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Bucureşti şi

- s-a suspendat executarea actului administrativ intitulat Nota de Constatare a Neregulilor şi de Stabilire a Corecţiilor Financiare nr. CSN x din 30 iunie 2016, emisă de pârât, aferentă proiectului COD SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului de Urgenţă Mavromati Botoşani", până la pronunţarea instanţei de fond.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Analizând actele dosarului în raport de susţinerile părţilor şi de dispoziţiile legale aplicabile în materie, Înalta Curte apreciază că recurentul nu mai justifică un interes legal în judecarea recursului, având în vedere considerentele care vor fi expuse în continuare.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

"În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunţării instanţei de fond.

Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, prin sentinţa recurată s-a admis cererea având ca obiect "suspendare executare act administrativ", formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani - prin Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Bucureşti şi s-a suspendat executarea actului administrativ intitulat Nota de Constatare a Neregulilor şi de Stabilire a Corecţiilor Financiare nr. CSN x din 30 iunie 2016, emisă de pârât, aferentă proiectului COD SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului de Urgenţă Mavromati Botoşani", până la pronunţarea instanţei de fond.

Prin Sentinţa nr. 88 din 24 mai 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani - prin Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, având ca obiect anularea actului administrativ care face obiectul prezentului dosar, respectiv a Notei de Constatare a Neregulilor şi de Stabilire a Corecţiilor Financiare nr. CSN x din 30 iunie 2016.

Astfel fiind, în raport de cele expuse anterior, Înalta Curte apreciază că recurentul nu mai are interes în soluţionarea căii de atac a recursului, în raport cu soluţia pronunţată, deoarece activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Literatura de specialitate şi practica judiciară au statuat că interesul reprezintă o condiţie generală de exercitare a dreptului la acţiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să subziste nu doar cu prilejul promovării acţiunii, ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.

Astfel, conform art. 32 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ., justificarea unui interes este o condiţie de exercitare a oricărei cereri, inclusiv a unei cereri de recurs.

Mai mult, conform art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Aşadar, interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut şi actual.

Pornind de la aceste premise teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate obţine prin promovarea acţiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamanţilor.

Prin impunerea condiţiei interesului legitim se urmăreşte nu numai evitarea declanşării unor litigii lipsite de orice utilitate pentru reclamant, dar şi protejarea pârâţilor de litigii pur vexatorii.

Condiţia interesului se verifică nu numai la introducerea cererii, ci ea trebuie îndeplinită pe toată durata procesului civil, inclusiv în legătură cu exercitarea căilor de atac.

În măsura în care promovarea unei căi de atac nu prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.

În cauza de faţă, cererea de suspendare a executării a fost formulată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunţarea instanţei de fond.

Or, în cauză, recursul promovat de pârât, în acest moment, este vădit lipsit de interes, având în vedere faptul că instanţa de fond s-a pronunţat asupra acţiunii în anularea actului administrativ care face obiectul prezentului dosar.

Cum instanţa de fond s-a pronunţat asupra acţiunii în anularea actului administrativ a cărui suspendare se solicită prin prezentul demers judiciar, la data de 24 mai 2017, respingând-o, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat nu mai este actual, întrucât a fost depăşit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să îşi producă efectele.

În consecinţă, pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 şi 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârât ca rămas fără interes, fără a mai analiza motivele invocate prin cererea de recurs, o astfel de analiză fiind inutilă şi inoperantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva Sentinţei nr. 205 din 6 septembrie 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca rămas fără interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 decembrie 2018.

Procesat de GGC - MM