Securitate collaborator status verification overturned for non-covered police officer; appeal allowed and lower court judgment quashed

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2015, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat ca, prin hotărârea care se va pronunţa, să se aprecieze asupra calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.

Prin Sentinţa civilă nr. 1355 din 13 mai 2015 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat calitatea de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul A. în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a constatat că cererea de chemare în judecată îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 în sensul că informaţiile furnizate de pârâtul-recurent au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi dreptul la liberă exprimare prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965 şi art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.

Împotriva aceste sentinţe a declarat recurs în termen motivat pârâtul A. invocându-se greşita interpretare şi aplicare a O.U.G. nr. 24/2008 invocându-se două aspecte de nelegalitate.

Primul vizează interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 3, 4 şi 5 din O.U.G. nr. 24/2008 în ceea ce priveşte dreptul autorităţii-reclamante de a declanşa verificări şi de a solicita constatarea calităţii de colaborator faţă de recurentul-pârât. Aceasta deoarece recurentul-pârât nu se încadrează prin calitatea deţinută în dispoziţiile art. 3, 4 şi 5 din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a fi supus verificării din oficiu, reclamantul fiind funcţionar public în cadrul Poliţiei locale încadrându-se în dispoziţiile art. 3 lit. a)-z) din O.U.G. nr. 24/2008.

Se arată că recurentul-pârât nu se încadrează în dispoziţii care permit verificarea la cerere deoarece persoana care a formulat cerere poate solicita accesul la propriul dosar şi nu poate solicita constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a pârâtului-recurent.

Legat de acest aspect de nelegalitate se invocă aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999 neputându-se reţine că sesizarea din oficiu a fost legal făcută faţă de recurentul-pârât, care nu se încadrează prin calitatea deţinută în dispoziţiile art. 3 lit. a)-z) din O.U.G. nr. 24/2008.

Al doilea aspect de nelegalitate priveşte interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, recurentul-pârât susţinând că informaţiile furnizate la vârsta de 16 ani nu se încadrau în dispoziţiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 deoarece informaţiile furnizate aveau caracter general şi nu erau de natură a produce consecinţe pentru persoanele vizate.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi respingerea acţiunii ca nefondate.

Recursul a fost admis în principiu conform încheierii din 20 septembrie 2017.

Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat, în cauză fiind îndeplinite condiţiile motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sentinţa atacată fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 3, 4 şi 5 din O.U.G. nr. 24/2008 şi art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999.

Prin sentinţa atacată s-a admis acţiunea în constatare formulată de reclamantul-intimat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi s-a constatat calitatea de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul-recurent A..

Curtea, verificând soluţia recurată, în raport de actele depuse, apreciază ca fiind întemeiate cele două aspecte de nelegalitate invocate respectiv neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 3,4 şi 5 din O.U.G. nr. 24/2008 şi a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 în ceea ce priveşte persoana fizică care a formulat cererea de verificare - numitul B..

Primul aspect de nelegalitate invocat este fondat în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 3, 4 şi 5 din O.U.G. nr. 24/2008 pentru verificarea recurentului-pârât sub aspectul existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii.

În concret recurentul-reclamant în calitate de funcţionar public fără funcţie de conducere -în cadrul Direcţiei Poliţiei Locale Săcele - agent de poliţie locală a fost verificat ca urmare a cererii de verificare nr. x din 19 mai 2014 adresată de numitul B. invocându-se de către reclamantul-intimat dispoziţiile art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999.

În mod greşit şi nelegal prima instanţă a apreciat legalitatea acţiunii în constatare şi a verificat pe fond îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 plecând de la premisa că recurentul-pârât poate forma obiectul verificării la cerere sau din oficiu, respectiv cu aplicarea art. 3, 4 şi 5 din O.U.G. nr. 24/2008 numai în raport de calitatea recurentului-pârât de funcţionar având în vedere dispoziţiile art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999.

Curtea apreciază că recurentului-pârât nu-i pot fi aplicabile dispoziţiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv să fie verificat la cerere sau din oficiu deoarece nu se încadrează prin funcţia deţinută în categoriile enumerate limitativ de dispoziţiile art. 3 lit. a)-z) din O.U.G. nr. 24/2008 neputând forma obiectul verificării la cerere sau din oficiu pentru a se asigura conform legii "dreptul de acces la informaţiile de interes public".

Recurentul-pârât a avut la data formulării cererii de verificare - 19 mai 2014 funcţia de agent de poliţie locală, fără funcţie de conducere care nu se încadrează în dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv în categoriile limitativ enumerate de actul normativ special. În consecinţă, neavând calitatea prevăzută de art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, recurentul-pârât nu putea forma obiectul verificării la cerere sau din oficiu nefiind aplicabile dispoziţiile art. 4 şi 5 din O.U.G. nr. 24/2008.

Simpla calitate de funcţionar public şi interdicţia generală prevăzută în Legea nr. 188/1999 prevede în art. 54 lit. j) pentru funcţionarii publici de a face "poliţie politică" nu justifică formularea unei acţiuni în constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Curtea apreciază că şi al doilea aspect de nelegalitate este fondat, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 în raport de persoana fizică care a formulat cererea de verificare către autoritatea pârâtă.

În condiţiile în care recurentul-pârât nu poate fi verificat la cerere sau din oficiu neîncadrându-se în dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, cererea de verificare formulată de o terţă persoană nu poate fi primită deoarece acea persoană nu este titular al dreptului de acces la propriul dosar şi acea persoană nu a făcut obiectul niciunei note de informaţii date către Securitate în perioada vizată din raport.

Având în vedere şi soluţia de principiu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal din 11 iunie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 în cazul calităţii persoanei îndreptăţite să solicite constatarea calităţii de lucrător al Securităţii, Curtea apreciază că această soluţie se impune cu atât mai mult în cazul acţiunilor având ca obiect constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.

Din actele depuse în susţinerea notei de constatare nu rezultă din nici o adresă că informaţiile furnizate Securităţii îl priveau pe numitul B. - persoana fizică care a formulat cererea de verificare către intimat, privindu-l pe recurentul-pârât.

Faţă de cele constatate, Curtea apreciază că în cauză acţiunea în constatare nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) şi art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, sentinţa atacată de admitere a acţiunii fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a legii.

În consecinţă, Curtea în baza art. 496 - 497 C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurentul-pârât, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge ca neîntemeiată acţiunea în constatare formulată de reclamantul-intimat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 1355 din 13 mai 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând;

Respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - MM