Clawback suspension vacated for lack of well-founded case and imminent damage; annulment later valid.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x din 28 iunie 2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: anularea adresei nr. x din 16 decembrie 2015, comunicată prin poştă la data de 24 decembrie 2015 şi P10221 din 24 mai 2016, comunicată prin poştă la data de 1 iunie 2016, prin care CNAS a soluţionat contestaţia/plângerea prealabilă formulată de reclamantă; anularea Notificării nr. x din 29 octombrie 2015 prin care i s-au comunicat elementele necesare calculării taxei clawback aferentă trimestrului III al anului 2015, comunicată reclamantei, prin e-mail, la data de 29 octombrie 2015; suspendarea executării Notificării nr. x din 29 octombrie 2015 prin care i s-au comunicat elementele necesare calculării taxei clawback aferentă trimestrului III al anului 2015, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din 30 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x/2016, a fost admisă cererea de suspendare şi a fost suspendată executarea Notificării nr. x din 29 octombrie 2015 emisă de pârâtă până la soluţionarea acţiunii în fond.

3. Recursul

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii recurate şi respingerea cererii de suspendare.

Criticile aduse hotărârii instanţei de fond vizează următoarele aspecte:

Prima instanţă a reţinut, în motivarea condiţiei cazului bine justificat, faptul că este îndeplinită prin aceea că nu este respectată cerinţa motivării actului administrativ; există dubii serioase cu privire la corectitudinea valorilor comunicate deoarece în consumul reclamantei sunt incluse medicamente necomercializate în România şi medicamente ce nu puteau fi comercializate în trimestrul III al anului 2015; consumul total trimestrial de medicamente şi procentul "p", sunt greşite deoarece au la bază un consum individual greşit al reclamantei, dar şi un consum individual al altor DAPP greşit.

Or, toate aceste argumente privesc exclusiv fondul cauzei, fiind elemente prin care se invocă nelegalitatea actului administrativ contestat. Referitor la reţinerile instanţei de fond, în sensul că actele administrative nu îndeplinesc cerinţele de transparenţă şi claritate, se arată că existenţa unui sistem netransparent cu privire la modul de calcul al consumului centralizat de medicamente de către CNAS şi furnizarea mai multor informaţii privind calculul acestui consum creează premisele utilizării în mod discreţionar a acestor informaţii de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, aspect care ar echivala cu o încălcare a principiului confidenţialităţii informaţiilor furnizate şi ar putea încuraja înţelegerile anticoncurenţiale.

În ceea ce priveşte reţinerile instanţei cu privire la includerea în consumul reclamantei a unor medicamente necomercializate în România şi medicamente ce nu puteau fi comercializate în trimestrul III al anului 2015, se arată că aceste aspecte nu se pot subsuma cerinţelor cazului bine justificat şi pagubei iminente, fiind chestiuni care ţin efectiv de fondul acţiunii.

În ceea ce priveşte cerinţa privind prevenirea unei pagube iminente, nu s-a făcut dovada că prin măsura dispusă s-a creat o perturbare previzibilă gravă a funcţionării activităţii la nivelul reclamantei; pentru trimestrul III 2015, reclamanta a încasat valoarea medicamentelor decontate şi nu a contestat prin nicio modalitate sumele încasate şi nici consumul.

În drept, au fost invocate prev. art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

4. Întâmpinarea

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

Condiţia cazului bine justificat este îndeplinită, pentru mai multe motive. Astfel, actele contestate sunt nelegale pentru lipsa motivării şi imposibilitatea de verificare a datelor comunicate, încălcând astfel principiul transparenţei, predictibilităţii fiscale şi al certitudinii fiscale. În plus, există dubii serioase privind corectitudinea valorilor comunicate.

În ceea ce priveşte condiţia prevenirii unei pagube iminente, se arată că paguba iminentă constă într-un prejudiciu patrimonial grav ca urmare a existenţei obligaţiei de declarare şi de plată a contribuţiei clawback. În cazul în care reclamanta plăteşte contribuţia, aceasta ar plăti o taxă cu privire la care există puternice indicii de nelegalitate; dacă nu plăteşte această contribuţie, reclamanta se expune sancţiunilor reglementate de Codul de procedură fiscală şi de O.U.G. nr. 77/2011.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 18 aprilie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 14 iunie 2018, s-a admis în principiu recursul declarat de pârâtă.

Acţiunea în anulare a Notificării nr. x din 29 octombrie 2015 emisă de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015, fiind pronunţată Sentinţa civilă nr. 1899 din 20 aprilie 2018, prin care a fost admisă cererea, au fost anulate adresa nr. x din 16 decembrie 2015, adresa nr. x din 24 mai 2016 şi Notificarea nr. x din 29 octombrie 2015 şi a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.

6. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Prezentul recurs priveşte modalitatea de interpretare a condiţiilor prevăzute de art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 pentru dispunerea suspendării executării unui act administrativ şi de aplicare concretă a acestora în cauza de faţă.

Înalta Curte constată că recursul astfel cum a fost formulat este fondat, deoarece intimata-reclamantă nu a invocat nicio împrejurare de fapt sau de drept care să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Astfel, existenţa unui caz bine justificat poate fi reţinută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actului administrativ. Prin urmare, suspendarea executării actului administrativ constituie o situaţie de excepţie, în cadrul căreia instanţa are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenţei dreptului, întrucât în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul litigiului.

Pe de altă parte, cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce ţin de legalitatea actului administrativ, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează numai în cadrul acţiunii în anulare.

În speţă, intimata-reclamanta a invocat în susţinerea îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat, faptul că: nu este respectată cerinţa motivării actului administrativ; există dubii serioase cu privire la corectitudinea valorilor comunicate deoarece în consumul reclamantei sunt incluse medicamente necomercializate în România şi medicamente ce nu puteau fi comercializate în trimestrul III al anului 2015; consumul total trimestrial de medicamente şi procentul "p", sunt greşite deoarece au la bază un consum individual greşit al reclamantei, dar şi un consum individual al altor DAPP greşit.

În ceea ce priveşte nemotivarea, aspect ce poate fi verificat pe calea unei cereri de suspendare, se constată că notificarea emisă conţine în preambulul său temeiul de drept în baza căruia a fost emisă (O.U.G. nr. 77/2011), iar din coroborarea acestuia cu dispoziţiile Legii nr. 95/2006, rezultă temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere de recurentă la emiterea actului administrativ în litigiu.

În raport de restul motivelor invocate de intimata-reclamantă, Înalta Curte apreciază că analizarea lor pe calea prezentei cereri de suspendare ar presupune o verificare minuţioasă a tuturor elementelor ce au stat la baza emiterii notificării. Or, această împrejurare ar echivala practic cu o tranşare definitivă a acestor chestiuni, fapt ce este incompatibil cu limitele legale ale cadrului procesual trasat de dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004. Astfel, motivele invocate de intimata-reclamantă nu pot fi apreciate ca împrejurări legate de starea de drept sau de fapt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului.

În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, nici aceasta nu este îndeplinită, cât timp nu s-a făcut dovada că prin măsura dispusă s-a creat o perturbare previzibilă gravă a funcţionării activităţii la nivelul reclamantei; pentru trimestrul III 2015, intimata-reclamantă a încasat valoarea medicamentelor decontate şi nu a contestat prin nicio modalitate sumele încasate şi nici consumul.

Având în vedere aceste considerente, nefiind îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că se impune reformarea soluţiei pronunţate de instanţa de fond, în sensul casării sentinţei şi respingerii cererii de suspendare ca nefondată.

7.Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi rejudecând, va respinge cererea de suspendare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva încheierii din 30 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x/2016 în contradictoriu cu intimata- reclamanta S.C. A. S.R.L.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, respinge cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - MM