Extraordinary appeal nullity for failure to substantiate specific cassation grounds in administrative tax disputes
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal null and void, thereby upholding the lower court's decision to dismiss the claim, with the administrative authority prevailing over the Ministry. The dispute concerned a final reimbursement request for an urban infrastructure project, where the local administrative unit challenged the Ministry's decision rejecting its preliminary complaint regarding the approved expenditure situation. The court determined that the appellant failed to meet the formal requirements for an extraordinary appeal by merely formally citing grounds for cassation without developing arguments that fit within the legally prescribed categories, violating the requirement that appeal grounds must specifically align with the statutory grounds for invalidating a judgment. Relying on Articles 486, 487, 488, 489, and 496 of the Civil Procedure Code, the court emphasized that a simple indication of the cassation ground is insufficient and that the appeal is null if the invoked reasons do not strictly fall under the limits set by Article 488, paragraph (1).
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ, art. 489 alin. (1) din C. proc. civ, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ; Extraordinary appeal nullity for failure to substantiate specific cassation grounds in administrative tax disputes: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27 iunie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Costeşti, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 62426 din 23 iunie 2016 (52426) înregistrată la UAT Costeşti sub nr. x din 24 iunie 2016, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă înregistrată la MDRAP cu nr. x din 2 iunie 2016 împotriva Informării AMPOR privind situaţia cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x finală nr. y din 4 mai 2016 pentru Contractul de finanţare SMIS 7602, beneficiar Unitatea Administrativ Teritoriala Oraşul Costeşti, întocmită de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, aferentă proiectului "Reabilitare şi modernizare străzi urbane, poduri, trotuare şi parcări în oraşul Costeşti, judeţul Argeş" cod SMIS 7602, beneficiar UAT Oraş Costeşti, DMI 1.1.
S-a solicitat admiterea contestaţiei şi anularea Deciziei nr. 62426 din 2 iunie 2016, cu consecinţa admiterii solicitării de plată prevăzute în cererea de Rambursare nr. x - finală.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 256/F-CONT din data de 15 decembrie 2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Costeşti în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
3. Cererea de recurs
Împotriva Sentinţei nr. 256/F-CONT din data de 15 decembrie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Costeşti, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea hotărârii recurate, iar pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.
Recurenta-reclamantă susţine că hotărârea recurată este netemeinică şi nelegală, sens în care redă situaţia de fapt din prezenta cauză, prin reluarea considerentelor primei instanţe, precum şi a susţinerilor sale, învederate la judecata pe fond a cauzei.
4. Apărările intimatului
Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 14 iulie 2017, prin care invocă nulitatea cererii de recurs, deoarece nu sunt aduse critici de nelegalitate hotărârii recurate. Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.
II. Procedura de soluţionare a recursului
1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27 iunie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Ulterior, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018, a fost fixat termen de judecată, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
2. Cu privire la recursul formulat
Analizând cu prioritate excepţia nulităţii cererii de recurs, invocată de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:
"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., invocate de către recurenta-reclamantă ca temei de drept al cererii de recurs.
Astfel fiind, raportat la obiectul acţiunii şi soluţia dispusă de instanţa de fond prin sentinţa recurată, precum şi la temeiurile de drept pe care recurenta-reclamantă a înţeles să le invoce prin cererea de recurs, criticile recurentei nu permit încadrarea acestora în niciunul dintre motivele de casare menţionate.
De asemenea, Înalta Curte constată că argumentele invocate prin cererea de recurs nu permit analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., această neregularitate a cererii de recurs fiind sancţionată cu nulitatea.
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:
"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.
Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul art. 496 coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Costeşti împotriva Sentinţei nr. 256/F-CONT din data de 15 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Costeşti împotriva Sentinţei nr. 256/F-CONT din data de 15 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - MM