Recovery of FEADR funds for artificial eligibility conditions and unjustified advantage between linked entities

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 11 august 2015 şi a deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 36486 din 05 octombrie 2015, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea Curţii de apel

Prin Sentinţa nr. 51 din 16 martie 2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei nr. 51 din 16 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin recursul formulat recurenta solicită, în esenţă, admiterea recursului, casarea sentinţei şi, rejudecând pe fond, să fie admisă acţiunea astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a reluat prezentarea situaţiei de fapt astfel cum a fost expusă şi prin cererea de chemare în judecată, concluzionând că sentinţa recurată este nelegală pentru următoarele considerente:

În primul rând, contractul de finanţare nr. x a fost încheiat în data de 28 iunie 2010, după verificarea de către autorităţile competente a îndeplinirii tuturor condiţiilor de eligibilitate în ceea ce priveşte finanţarea unei societăţi comerciale din fonduri nerambursabile.

În baza art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia dar organele de control nu au făcut aplicarea acestui principiu, nu au individualizat sancţiunea, dispunând cea mai aspră pedeapsă.

Echipa de control a omis a lua în considerare următoarele fapte săvârşite de Beneficiar care denotă în mod clar şi fără posibilitate de tăgadă îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, respectiv lipsa unei modificări substanţiale în perioada de observaţie de 5 ani:

Beneficiarul SC A. SRL a respectat planul de afaceri asumat, respectiv capacitatea de producţie a crescut treptat conform graficului, veniturile au evoluat conform prognozei, societatea intrând în raporturi comerciale legale cu diverşi beneficiari persoane fizice şi juridice din judeţul Bihor, astfel cum şi-a asumat prin memoriul justificativ. În baza art. 71 alin. (1) din Regulamentul Comisiei nr. 1698/2005, statul membru este obligat să se asigure de faptul că, contribuţia FEDAR nu creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi, însă doar sub rezerva respectării normelor privind libertatea de stabilire şi libertatea de a presta servicii în sensul art. 43 - art. 49 din Tratat, dar SC A. SRL a intrat în raporturi comerciale cu alte persoane juridice din judeţul Bihor, printre care şi SC B. SRL. Nu se poate dovedi faptul că SC B. SRL a beneficiat de ceea ce normele europene numesc "avantaj nejustificat", căci avantajele de natură financiară constând în profitul societăţii B. SRL sunt justificate cu acte care au fost puse la dispoziţia echipei de control.

Prin memoriul justificativ, SC A. SRL şi-a asumat obligaţia de a încheia contracte cu diverşi beneficiari din judeţul Bihor, neexistând nicio interdicţie în cuprinsul angajamentului luat faţă de Autoritatea Contractantă de a intra în raporturi comerciale cu SC B. SRL.

În prezent beneficiarul SC A. SRL are angajaţi un număr de 5 persoane iar prin intermediul Memoriului justificativ, SC A. SRL şi-a asumat obligaţia de a crea 4 locuri de muncă, fără a exista însă un grafic de realizare a măsurii, singura cerinţă fiind aceea de a se realiza până la finalizarea perioadei contractuale, perioadă care se încheie în anul 2015, când numita SC A. SRL are 5 angajaţi activi.

Utilajele achiziţionate există în patrimoniul Beneficiarului, nu au fost înstrăinate, societatea şi-a menţinut obiectul de activitate precum şi amplasamentul, realizând anual profit. Este inadmisibil să se aplice acelaşi tratament sancţionator, respectiv restituirea fondurilor, ca şi în situaţia unor subiecţi de drept care săvârşesc fraude cu fonduri europene prin înstrăinarea bunurilor achiziţionate.

Referitor la staţionarea utilajelor la sediul SC B. SRL se arată că SC A. SRL a încheiat cu numitul C. un contract de comodat având ca obiect o suprafaţă de teren care serveşte pentru parcarea acestora. Faptul că ocazional acestea se află la partenerii contractuali pentru care presta servicii nu dovedeşte nicio intenţie frauduloasă.

Referitor la susţinerile echipei de control conform cărora societăţile A. SRL şi B. SRL sunt firme legate şi că SC A. SRL ar fi fost creată în mod artificial în scopul accesării ajutorului financiar nerambursabil, se arată că nu sunt reale şi trebuie reevaluate raportat la următoarele aspecte. În primul rând, în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se regăsesc o serie de criterii ce trebuie avute în vedere de către instanţele naţionale pentru a stabili dacă suntem sau nu în prezenţa unor condiţii create în mod artificial conform art. 4 (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011 (Hotărârea din 11 ianuarie 2007, Vonk Dairy Products, C-279/05, Hotărârea din 21 iulie 2005, Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03, Hotărârea din 14 decembrie 2000, Emsland-Stărke, C-l 10/99, Hotărârea din 21 ianuarie 2006, Halifax şi alţii, C-255/02, Hotărârea din 12 septembrie 2013, Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, C-434/12).

În esenţă, Curtea a reţinut faptul că trebuie să ne raportăm atât la criteriile obiective cât şi la criteriile subiective însă marja de apreciere este largă, iar criteriile de ordin obiectiv trebuie să prevaleze. Cu alte cuvinte, în prezenta speţă, elementele de ordin obiectiv dovedesc în mod covârşitor o activitate licită din partea SC A. SRL.

Prin proiectul nr. x din 28 iunie 2010 - "Achiziţie de utilaje la SC A. SRL din localitatea Cheşereu, Judeţul Bihor - Beneficiar SC A. SRL s-a atins scopul Regulamentului şi deci şi al Tratatului.

Organele de control nu au indicat care aspect din cuprinsul actelor normative s-a urmărit a fi eludate prin intermediul proiectului nr. x din 28 iunie 2010: restricţii privind mărimea proiectului eligibil (suma maximă a ajutorului per beneficiar).

Referitor la invocarea Legii nr. 346/2004 ca temei al sancţionării, trebuie spus faptul că legea în discuţie priveşte stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, iar trimiterea făcută la art. 44 este de natură a crea false suspiciuni privitoare la o eventuală activitate contrară legii. Legea nr. 346/2004 reglementează tipurile de întreprinderi, grupurile de întreprinderi, aspecte care sunt luate în considerare de Administraţiile Financiare pentru diferite înregistrări.

În cuprinsul anului 2014, la sediul SC A. SRL inspectorii din cadrul Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 NV - Satu Mare au mai efectuat un control de monitorizare, control care s-a încheiat cu întocmirea procesului-verbal din 05 noiembrie 2014, în cuprinsul căruia nefiind indicate nereguli. Într-adevăr, se specifică faptul că decizia privind eligibilitatea proiectului urmează a fi luată la birou. însă nu se identifică pe loc niciun fel de abateri, în pofida faptului că inspectorii au în faţă toate documentele relevante.

Echipa de control avea obligaţia de a verifica dacă proiectul Achiziţie de utilaje la SC A. SRL din localitatea Cheşereu, Judeţul Bihor - Beneficiar SC A. SRL a suferit sau nu o modificare substanţială pe o perioadă de 5 ani de la data ultimei plăţi realizate de AFIR, iar nu îndeplinirea criteriilor de eligibilitate iniţială care au fost deja verificate şi asupra cărora s-au pronunţat deja declarându-l eligibil. În prezenta speţă nu poate fi vorba despre existenţa unei modificări substanţiale, căci toate elementele speţei sunt identice cu cele de la debutul proiectului, ba chiar îmbunătăţite.

Un alt aspect se referă la indicatorii fizici şi funcţionali - legali prezentaţi de intimată şi care constituie dovezi clare de creare a unui avantaj nejustificat în favoarea SC B. SRL. Toţi aceşti indicatori existau la momentul la care proiectul "Achiziţie de utilaje la SC A. SRL din localitatea Cheşereu, Judeţul Bihor" a fost declarat eligibil, aceştia nu sunt legaţi de evoluţia proiectului, de producerea unei modificări substanţiale pe o perioadă de 5 ani de la data ultimei plăţi. Aceste aspecte se pot verifica în cuprinsul notei de scoatere de sub monitorizare. Proiectul a fost notat cu 10, semn că a îndeplinit criteriul în pofida faptului că pentru 2011 şi 2012 nu au existat angajaţi, însă la finalul perioadei de monitorizare existau 6 contracte de muncă.

Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului, ca nefondat, reluând argumentele expuse prin întâmpinarea depusă în dosarul de fond.

Astfel, se arată că recurenta-reclamantă nu aduce argumente pertinente de nelegalitate a sentinţei recurate înţelegând doar să reitereze fondul acţiunii şi să aducă argumente de nelegalitate ale actului contestat, astfel că susţinerile dezvoltate nu se circumscriu niciunui motiv de recurs prevăzut de art. 488 C. proc. civ., întregul recurs conţinând doar motive de netemeinicie, iar nu de nelegalitate, aspecte ce au fost deja analizate de instanţa de fond.

Susţinerile recurentei sunt nefondate şi trebuie respinse întrucât, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, dovada creării de condiţii artificiale rezultă din documentele depuse de însăşi beneficiara contractului de finanţare, nefiind contestat de recurentă faptul că ambele societăţi îşi desfăşoară activitatea în acelaşi segment de piaţă, fiind identificate legături ce decurg din asociaţii/administratorii acestor societăţi comerciale - aşa cum a reţinut şi instanţa de fond.

În condiţiile în care obiectul contractului de finanţare îl reprezintă acordarea unei finanţări publice nerambursabile, acest fapt determină aplicarea unor reguli stricte în ceea ce priveşte achiziţiile organizate în vederea realizării proiectului propus spre finanţare, reguli a căror respectare trebuie verificată de către însuşi beneficiar, în calitate de autoritate contractantă în cadrul procedurii de achiziţie.

În ceea ce priveşte susţinerile privind aplicarea principiului proporţionalităţii se arată că acest aspect a fost analizat de instanţa de fond.

Conform art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011: "principiul proporţionalităţii - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

Potrivit art. 17 din acelaşi act normativ: "Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii."

În raport de situaţia de fapt avută în vedere la momentul emiterii procesului-verbal de constatare, măsura declarării ca neeligibilă a finanţării aferente achiziţiilor realizate de Beneficiar este justificată. Principiul de bază al finanţării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în prealabil de către beneficiar.

Crearea de condiţii artificiale de eligibilitate în vederea obţinerii unui avantaj nejustificat şi obţinerii finanţării nerambursabile, reprezintă neregulă în accepţiunea contractului de finanţare, şi, în acest caz, beneficiarul va restitui integral valoarea finanţării necuvenite primite din partea AFIR, în toate situaţiile în care în urma controlului ex post se descoperă nereguli cu implicaţii financiare.

Principiul proporţionalităţii presupune că orice măsură adaptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului.

În condiţiile în care obiectul contractului de finanţare îl reprezintă acordarea unei finanţări publice nerambursabile, acest fapt determină aplicarea unor reguli stricte în ceea ce priveşte achiziţiile organizate în vederea realizării proiectului propus spre finanţare, reguli a căror respectare trebuie verificată de către însuşi beneficiar.

În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi afirmaţia conform căreia "echipa de control nu a respectat principiul liberei concurenţe şi a tratamentului egal şi nediscriminatoriu" se arată că argumentele invocate de SC A. SRL nu au nicio legătură cu neregula constatată, respectiv crearea în mod artificial a condiţiilor de înfiinţare şi funcţionare ale beneficiarului finanţării nerambursabile, respectiv crearea unui avantaj nejustificat către SC B. SRL

La data verificării ex post, ulterior efectuării ultimei plăţi s-au identificat o serie de nereguli, respectiv:

- Principalul beneficiar al serviciilor prestate de SC A. SRL este SC B. SRL, societate a cărui asociat unic este dl. D., soţul doamnei E. (79,71% din totalul valorii lucrărilor reprezintă lucrări încheiate cu SC B. SRL)

- Domnul D., soţul d-nei E. şi asociatul unic al SC B. SRL, este angajat al SC A. SRL începând cu data de 22 martie 2013, conform celor menţionate în contractul individual de muncă nr. x din 21 martie 2013;

- Identificarea utilajelor şi echipamentelor achiziţionate de SC A. SRL s-a realizat la sediul social al SC B. SRL din localitatea Valea lui Mihai;

- 3 dintre cei 5 angajaţi ai SC A. SRL au fost angajaţi ai B. SRL;

Prin prestarea de servicii către o societate comercială unde beneficiara are şi calitatea de asociat se încalcă prevederile Legii nr. 346/2004, art. 44 şi art. 45.

Urmând strict dispoziţiile legale şi dând valoare situaţiei de fapt este evident că cele două entităţi sunt întreprinderi legate, având în vedere că SC B. SRL are în domeniul de activitate codul CAEN: 0111 - cultivarea cerealelor plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, printre activităţi secundare, iar domeniul de activitate al SC A. SRL este corespunzător codului CAEN 0161 - activităţi auxiliare pentru producţia vegetală, astfel încât cele două societăţi operează pe aceiaşi piaţă relevantă.

În cadrul cererii de finanţare, pentru a se putea evalua proiectul şi eligibilitatea acestuia, solicitantul îşi însuşeşte şi semnează Declaraţia din cadrul Anexei 4.1 dar beneficiara nu a declarat în Anexa 4.1 "Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii" că este întreprindere legată cu SC B. SRL, declarând în mod nereal că este întreprindere autonomă.

Acest aspect contravine prevederilor Anexei I la Contractul de finanţare, Art. 11 alin. (3) "în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realităţii. Autoritatea Contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea Contractului, de plin drept."

Datorită legăturilor de rudenie, comerciale, tranzacţii speciale şi operaţiuni preferenţiale între SC A. SRL şi SC B. SRL se consideră că întreprinderile sunt legate, conform art. 44 din Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

La dosarul Cererii de finanţare solicitantul a depus la Secţiunea F - Declaraţia pe proprie răspundere, unde se menţionează astfel:

"Declar că îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în fişa măsurii din Ghidul Solicitantului şi mă angajez să le respect pe o perioadă de minim 5 ani de la finalizarea proiectului, inclusiv criteriile de selecţie pentru care am fost punctat" "Declar că toate informaţiile din prezenta cerere de finanţare şi din documentele anexate sunt corecte şi mă angajez să respect condiţiile cerute în reglementările referitoare la prezentul program şi pe cele legate de proiectul anexat (...)"

Instanţa de fond, în sentinţa recurată, a reţinut în mod întemeiat că "privite izolat, elementele prezentate în procesul-verbal atacat, care au stat la baza actelor administrative atacate, nu pot constitui motiv de excludere a reclamantei de la beneficiul încheierii contractului de finanţare, însă, privite în ansamblul lor, duc la concluzia că s-a creat un avantaj financiar nejustificat terţei societăţi SC B. SRL"

În acest sens Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a confirmat jurisprudenţa anterioară conform căreia condiţiile care contravin obiectivelor schemei, necesită atât elemente obiective cât şi subiective.

În cazul măsurii 312 aceste obiective sunt acelea de a sprijini crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor în vederea promovării spiritului întreprinzător şi consolidării structurii economice [Art. 52 (a)(ii) R1698/2005].

Îndeplinirea obiectivului specific al Măsurii 312 de a crea şi a diversifica serviciile pentru populaţia rurală prestate de către aceste întreprinderi nu au fost atinse deoarece, aşa cum reiese din contractele de prestări servicii ale beneficiarilor, aceştia îşi prestează servicii reciproc, sau către societăţi comerciale în care au calitatea de asociat, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond.

Pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare, adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condiţiilor create în vederea obţinerii de finanţare FEADR, sunt legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţia respectivă.

În cauza de faţă doamna E. este reprezentant legal, asociat unic şi administrator la SC A. SRL, obiect de activitate principală cod CAEN 0161 - activităţi auxiliare pentru producţia vegetală.

Domnul D. este administrator la SC A. SRL şi asociat unic/administrator la SC B. SRL, obiect de activitate principala cod CAEN 0111 - cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, printre activităţi secundare, conform codificării (Ordin nr. 337/2007) cod CAEN 0161 - activităţi auxiliare pentru producţia vegetală.

Domnul D. prin intermediul SC B. SRL este beneficiarul unui Proiect FEADR pe Măsura 121, "Achiziţii de utilaje agricole la SC B. SRL din localitatea Valea lui Mihai Judeţul Bihor", contract x proiect selectat şi finalizat.

Firmele SC A. SRL şi SC B. SRL, funcţionează pe aceeaşi piaţă relevantă sau pe o piaţă adiacentă.

Majoritatea lucrărilor sunt prestate către SC B. SRL, iar indirect prin intermediul relaţiilor de muncă şi prin intermediul relaţiilor de familie, firmele sunt legate.

Nu se poate reţine îndeplinirea obiectivelor finanţării prin Programul FEADR, atâta timp cât, în fapt reclamanta nu este o microîntreprindere, ci operează în cadrul unui grup economic coordonat de persoane, iar serviciile sunt prestate către celelalte societăţi din grup, sau către asociaţii acestora, membrii aceleiaşi familii.

La obiectivul propus prin implementarea proiectului reclamanta şi-a propus crearea a 8 noi locuri de muncă, iar activitatea ce va fi realizată va fi una de prestări servicii agricole, contribuind astfel la diversificarea activităţilor de acest gen în mediul rural, la promovarea ocupării forţei de muncă, precum şi la consolidarea potenţialului uman, factori de natură a creşte atractivitatea investiţiilor în mediul rural.

Obiectivul privind dezvoltarea durabilă a economiei rurale nu este demonstrat întrucât prin derularea unor contracte către firmele propriilor membrii s-a limitat competitivitatea celorlalte societăţi, îngrădind accesul celorlalte societăţi, reclamanta ignorând inclusiv prevederile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi principiul general al bunei credinţe şi principiul concurenţei loiale.

Raportat la normele interne aplicabile în materie, potrivit art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 1306/2007 "autorităţile competente în gestionarea fondurilor comunitare au obligaţia identificării neregulilor prin toate mijloacele administrative, luând în considerare şi sesizările interne sau externe" iar potrivit art. 11 alin. (1) din acelaşi act normativ "autorităţile, competente în gestionarea fondurilor comunitare sunt obligate să declanşeze procedura de constatare şi recuperare a creanţelor bugetare rezultate ca urmare a debitelor stabilite de Comisia Europeană."

Situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal de constatare, reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenţionat care a afectat întregul contract de finanţare.

Din enunţarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei nr. 65/2011 reiese că prejudiciul produs bugetului Uniunii Europene sau bugetelor naţionale poate fi real sau potenţial, iar producerea însăşi a unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a banilor acordaţi atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora.

Prin urmare, obligaţia pe recuperare a fondurilor Uniunii Europene intervine automat la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR în condiţiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta şi ratificate de Guvernul României, precum şi pentru o judicioasă şi legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

Având în vedere prevederile legale şi contractuale asumate de reclamantă, este evident faptul că emiterea actului administrativ a cărui anulare s-a solicitat este consecinţa nerespectării de către reclamantă a dispoziţiilor legale şi contractuale asumate, beneficiarul fiind singurul răspunzător pentru implementarea proiectului.

În mod temeinic şi legal a reţinut instanţa de fond că A.F.I.R. a acţionat conform prevederilor legale în vigoare în ceea ce priveşte administrarea fondurilor europene, iar prin recursul formulat nu s-au adus argumente de nelegalitate ale hotărârii recurate ci doar critici privind legalitatea actului contestat.

Procedura de filtru a recursului

În procedura de filtru a recursului, reglementată de dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor de recurs, a întâmpinării, ţinând cont de dispoziţiile legale incidente, a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., raport ce a fost comunicat părţilor, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 29 mai 2018 a fost admis în principiu recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, prin administrator judiciar provizoriu Cabinet de Insolvenţă F. împotriva Sentinţei nr. 51 din 16 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, fiind dispusă citarea părţilor în şedinţă publică.

Hotărârea instanţei de recurs

Prioritar se reţine că excepţia nulităţii recursului invocată de intimată prin cererea de recurs în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 486 C. proc. civ., a fost soluţionată în procedura de filtru prin admiterea în principiu a recursului şi citarea părţilor conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Recursul formulat în cauză a fost semnat de apărătorul ales, fiind însuşit la data de 6 noiembrie 2018 de către administratorul judiciar provizoriu desemnat prin Încheierea nr. 412/F/2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bihor, conform actelor aflate la dosar recurs.

Analizând sentinţa recurată în raport de criticile formulate, ţinând cont de probatoriul administrat şi dispoziţiile legale incidente se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal să verifice legalitatea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 11 august 2015 privind proiectul x din 28 iunie 2010 - Achiziţie de utilaje la SC A. SRL precum şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulate de recurenta-reclamantă.

Se reţine că la data de 28 iunie 2010, intimata Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în calitate de Autoritate Contractantă, a încheiat cu recurenta SC A. SRL, în calitate de Beneficiar, contractul de finanţare nr. x din 28 iunie 2010 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către Autoritatea Contractantă pentru punerea în aplicare a cererii de finanţare pentru proiectul "Achiziţie de utilaje la SC A. SRL, localitatea Cheşereu, judeţul Bihor", durata de valabilitate a Contractului de finanţare fiind durata de execuţie la care se adaugă 5 ani de monitorizare de la data ultimei plăţi făcută de către Autoritatea Contractantă.

În perioada de monitorizare a fost încheiat procesul-verbal nr. x din 11 august 2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare privind proiectul x din 28 iunie 2010 prin care s-a constatat că investiţia realizată de recurenta-reclamantă SC A. SRL a devenit neeligibilă, fiind încălcate prevederile contractuale şi legale.

Împotriva procesului-verbal menţionat a formulat contestaţie SC A. SRL, contestaţie ce a fost respinsă prin Decizia de soluţionare a Contestaţiei nr. 36486 din 5 octombrie 2015.

Instanţa de fond învestită cu acţiunea ce a vizat anularea celor două acte de control a respins acţiunea ca nefondată, având în vedere situaţia de fapt rezultată din probatoriul administrat şi dispoziţiile legale incidente.

Prin recursul formulat de recurenta SC A. SRL nu se arată care sunt motivele de nelegalitate din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 dar instanţa de recurs, prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, a apreciat că motivele invocate de recurentă pot fi încadrate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi verificată sentinţa recurată din perspectiva motivelor de recurs menţionate.

Înalta Curte apreciază că soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii vizând anularea actelor contestate este legală, în raport de situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză. Trebuie avut în vedere că recurentul nu contestă situaţia de fapt ci invocă în apărare dispoziţiile legale naţionale şi comunitare.

Astfel, art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 prevede că "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nici o plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".

În cauza C 434/12 - Slancheva Sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie", Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat prin Hotărârea din 12 septembrie 2013 că:

"Art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condiţiile de punere în aplicarea acestuia necesită prezentarea unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea măsurilor din schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi admisă.

Potrivit celui de-al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor reciproc din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

2) Art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opun ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fie luate în considerare."

Faţă de interpretarea dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a reţinut că în cazul proiectului x sunt îndeplinite cele două elemente respectiv: obiectiv şi subiectiv la care face referire instanţa europeană, concluziile instanţei de fond fiind însuşite de instanţa de control judiciar.

Nu trebuie omis că, în temeiul pct. 2 din Anexa la Ordinul nr. 567/2008, schema de ajutor de minimis urmăreşte realizarea unui obiectiv general care vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale, a unui obiectiv specific vizând crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural precum şi a unor obiective operaţionale vizând crearea de microîntreprindere.

Prin Contractul de Finanţare nr. x din 28 iunie 2010 s-a acordat finanţarea nerambursabilă pentru proiectul "Achiziţie utilaje la SC A. SRL" prin proiectul formulat propunându-se achiziţionarea unor utilaje performante pentru prestarea de servicii auxiliare pentru producţia vegetală, administrator al societăţii fiind E.

Din probatoriul administrat rezultă că obiectivele Măsurii 312 nu au fost atinse, existând elemente obiective şi subiective care duc la concluzia că a existat o coordonare deliberată între membrii G. pentru obţinerea fondurilor nerambursabile în condiţiile în care principalul beneficiar al serviciilor prestate de SC A. SRL este SC B. SRL, asociat unic al acestei societăţii fiind D. soţul doamnei E. - acesta fiind reprezentantul legal şi administratorul unic al recurentei-reclamante.

De asemenea, D. a fost angajat începând cu data de 22 martie 2013 al SC A. SRL iar trei din cei cinci angajaţi ai recurentei au fost angajaţi ai SC B. SRL.

Este de reţinut că SC B. SRL a fost beneficiară a unui proiect de finanţare, cele două societăţi funcţionând pe o piaţă adiacentă iar utilajele achiziţionate de SC A. SRL au fost găsite la SC B. SRL.

Pe lângă legăturile de familie existente între asociaţii celor două societăţi există şi legături juridice ce rezultă din faptul că marea majoritate a contractelor încheiate de recurentă sunt cu SC B. SRL.

Relevantă în cauza de faţă este Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 12 septembrie 2013 parag. 40 - 41 prin care se statuează:

"Astfel, fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanţa menţionată pentru a stabili caracterul artificial al creării condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică dintre persoanele implicate în operaţiunea de investiţii respectivă.

Existenţa acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coeziuni care poate să ia forma unei coordonări deliberate între diferiţii investitori candidaţi la acordarea unui ajutor reciproc, în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridic şi/sau personală între aceste persoane".

Comisia Europeană - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a emis la data de 10 octombrie 2013 Nota Directoare pentru auditori nr. 22 prin care se arată că, pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare, adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a stabili natura artificială a condiţiilor pentru obţinerea finanţării sunt legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţie, indicatorii nominalizaţi în Nota directoare fiind identificaţi în speţa de faţă, indicatori care duc la concluzia că SC A. SRL a fost creată pentru obţinerea unui avantaj nejustificat în favoarea SC B. SRL, ambele societăţi acţionând pe o piaţă adiacentă.

Nu trebuie omis nici faptul că recurenta-reclamantă nu a respectat nici criteriul de selecţie vizând crearea locurilor de muncă, pentru perioada aprilie 2011 - februarie 2013 neavând niciun angajat, pentru perioada martie 2013 - iulie 2013 a avut doi angajaţi, iar pentru perioada august 2013 - ianuarie 2014 a avut 4 angajaţi în condiţiile în care prin cererea de finanţare s-a angajat să creeze patru locuri de muncă.

Recurenta SC A. SRL formal apare ca o identitate independentă dar din probatoriul administrat rezultă, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, că legăturile de familie dintre acţionarii SC A. SRL şi SC B. SRL, legăturile juridice şi economice duc la concluzia că societatea recurentă a fost înfiinţată pentru a obţine avantaje unui terţ, respectiv SC B. SRL, obiectivul programului FEADR - măsura 312 fiind încălcat.

De asemenea, au fost încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Contractul de finanţare, angajamentele asumate prin cererea de finanţare fiind obligatorii pentru beneficiari.

De altfel prin recursul formulat, recurenta nu arată care sunt motivele de nelegalitate ale sentinţei recurate arătând doar că "hotărârea instanţei de fond este nelegală", limitându-se a prezenta pe larg situaţia de fapt.

Faptul că anterior încheierii contractului de finanţare, autoritatea competentă a verificat condiţiile de eligibilitate nu exonerează recurenta de îndeplinirea obligaţiilor contractuale respectiv dispoziţiile art. 1 alin. (3) din contract, conform căruia "Beneficiarul acceptă finanţarea nerambursabilă şi se angajează să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul Contract şi cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare, iar pe perioada de monitorizare de 5 ani de la data ultimei plăţi beneficiarul trebuie să respecte toate angajamentele asumate prin documentaţia depusă în vederea obţinerii ajutorului financiar nerambursabil".

Este evident că nu s-a urmărit realizarea unei entităţi juridice de sine stătătoare, apte să îndeplinească obiectivul general şi obiectivul specific al măsurii 312, ci a unei entităţi menite să creeze un avantaj nejustificat în favoarea terţei SC B. SRL, indicatorii fizici, legali, financiari aşa cum rezultă din actele de la dosar ducând la aceeaşi concluzie.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul formulat de reclamanta SC A. SRL, prin administrator judiciar provizoriu Cabinet de Insolvenţă F. împotriva Sentinţei nr. 51 din 16 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, prin administrator judiciar provizoriu Cabinet de Insolvenţă F. împotriva Sentinţei nr. 51 din 16 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - CT