Artificial conditions for FEADR aid eligibility and de minimis limit circumvention in affiliated rural enterprises

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 9 septembrie 2015, sub nr. x/2015, pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună anularea Deciziei nr. 7756 din 4 martie 2015 a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale prin care a fost respinsă contestaţia sa formulată împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 460 încheiat la data de 7 ianuarie 2015;

De asemenea, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 7 ianuarie 2015, privind proiectul "Achiziţie de utilaje pentru lucrări de amenajare a terenului", beneficiar A., cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 148 din 18 decembrie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale .

A anulat Decizia nr. 7756 din 4 martie 2015, privind soluţionarea contestaţiei şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 7 ianuarie 2015, privind proiectul "Achiziţie de utilaje pentru lucrări de amenajare a terenului" beneficiar A.", emise de pârâtă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, fiind invocat, în susţinerea căii de atac formulate, motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenta susţine că faţă de neregula constată prin procesul-verbal contestat, respectiv prin crearea de condiţii artificiale create de reclamantă, sunt incidente în cauză elementele indicate în hotărârea CJUE C-434/12 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Administrativen sad Sofia grad (Bulgaria) şi Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect Crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii.

Prin această hotărâre s-a statuat care sunt condiţiile care contravin obiectivelor schemei, stabilindu-se identificarea unor condiţii ce priveşte atât elemente obiective cât şi subiective în implementarea proiectului.

În speţă, în legătură cu elementul obiectiv, recurenta a menţionat că obiectivul privind dezvoltarea durabilă a economiei rurale nu este demonstrat întrucât prin derularea unor contracte către firmele propriilor membrii s-a limitat competitivitatea celorlalte societăţi, îngrădind accesul celorlalte societăţi, beneficiara ignorând inclusiv prevederile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi principiul general al bunei-credinţe şi principiul concurenţei loiale.

În plus, în speţă buna-credinţă şi libera concurenţă nu sunt respectate de beneficiară care, prin derularea unor contracte către firmele deţinute de membrii familiei s-au creat condiţii artificiale în vederea obţinerii sprijinului nerambursabil, încălcând principiile obiectivelor generale, specifice şi operaţionale ale măsurii 312.

Se mai arată că din analiza tuturor aspectelor invocate şi pe baza a diverse dovezi materiale rezultă evident că societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală (Art. 52 (a)(ii) R1698/2005), ci o societate care are scopul clar de a obţine în mod artificial sprijin financiar nerambursabil, deoarece nu se poate considera că s-a consolidat structura economică în zonă, în condiţiile în care relaţiile comerciale s-au desfăşurat într-o măsură considerabilă între beneficiar şi entităţi ce au aceeaşi asociaţi/administratori din acelaşi grup, fiind astfel distrusă din faşă posibilitatea ca un eventual solicitant de finanţare nerambursabilă sau chiar un beneficiar de finanţare comunitară existent să poată încerca a concura pe acest segment de piaţă în condiţiile în care acest flux tehnologic poate fi controlat, ca şi preţuri practicate/volum activitate, de un singur grup.

Aşadar, s-a constatat faptul că cele trei societăţi operează într-un grup de societăţi, controlat de membrii B., fiind create condiţii artificiale de eligibilitate şi selecţie în vederea obţinerii finanţării nerambursabile în cadrul măsurii 312, cele două societăţi fiind înfiinţate artificial în scopul depăşirii intensităţii sprijinului financiar.

Nu se poate reţine îndeplinirea obiectivelor finanţării prin Programul FEADR, atâta timp cât, în fapt reclamanta nu este o microîntreprindere, ci operează în cadrul unui grup economic coordonat de membrii unei familii, iar serviciile sunt prestate către celelalte societăţi din grup, sau către asociaţii acestora, membrii aceleiaşi familii, astfel ca sunt neîntemeiate reţinerile instanţei în sensul că nu s-a demonstrat un scop contrar celui consacrat de reglementarea europeana.

Cu privire la elementul subiectiv, recurenta susţine că, în general, activităţile de creare de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării pot fi grupate în trei categorii: Indicatori externi/fizici, Indicatori de structură/juridici, indicatori de afaceri/contabili, iar experienţa arată că, în domeniul creării de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării, trebuie identificat în fiecare categorie cel puţin unul dintre indicatorii menţionaţi.

Indicatorii externi, fizici, sunt identificaţi în cauză, având în vedere că din analiza informaţiilor aflate în baza de date a ONRC sa constatat că SC C. SRL are ca obiect principal de activitate 0124 - Cultivarea fructelor seminţoase şi sâmburoase, iar ca obiect secundar de activitate 4211 - Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor; 4391-Lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii; 4399 - Alte lucrări speciale de construcţii şi are ca asociat unic pe domnul D.

Din documentele analizate rezultă că doamna A. şi domnul D. locuiesc la aceiaşi adresă, adică Municipiul Reghin, judeţul Mureş.

Din Adresa nr. x din 27 octombrie 2014 emisă de Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş şi înregistrată la CRFIR 7 Centru la nr. 43938 din 30 octombrie 2014 rezultă că domnul D. este socrul doamnei A..

Prin Adresa nr. 41/CCCMMRM din 11 septembrie 2014 Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş a comunicat mişcarea angajaţilor pentru trei societăţi care au ca asociaţi membrii aceleiaşi familii: A., SC E. SRL şi SC C. SRL. Din datele comunicate rezultă că toţi angajaţii lui A. sunt transferaţi sau au lucrat anterior la SC C. SRL şi la SC E. SRL. (SC E. SRL are ca asociat unic pe domnul D., soţul doamnei A.).

Indicatori funcţionali - legali, sunt de asemenea îndepliniţi în cauză, întrucât SC C. SRL are ca administrator şi asociat unic pe domnul D., socrul doamnei A. şi tatăl domnului D.

Domnul D., soţul doamnei A., este asociat unic al SC E. SRL, care de asemenea a accesat fonduri nerambursabile în cadrul Măsurii 312;

Din analiza datelor existente pe portalul ONRC, respectiv Furnizarea de informaţii extinse nr. x pentru SC C. SRL, s-au constatat că desfăşoară şi următoarele activităţi:

4211 - Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor;

4391 - Lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii;

4399 - Alte lucrări speciale de construcţii, toate desfăşurându-se pe aceeaşi piaţă relevantă pe care activează şi A.;

0124 - Cultivarea fructelor seminţoase şi sâmburoase;

0146 - Creşterea porcinelor şi deţine o fermă pomicolă în zona Groapa Rece, municipiul Reghin, activităţi în care pot fi utilizate utilajele achiziţionate cu sprijin FEADR prin proiectul depus de SC E. SRL.

Aşadar, în data de 20 aprilie 2010 (cu 3 luni înainte de înfiinţarea A.), SC C. SRL s-a autorizat pentru activităţile autorizate aferente codului CAEN 4399 şi codului CAEN 4211, activităţi ce presupun dotarea cu utilaje specifice ca cele achiziţionate de A. 1.1. prin proiectul pentru care a obţinut finanţare nerambursabilă.

Indicatorul funcţional - legal este demonstrat şi prin existenţa mişcărilor de personal între cele 3 societăţi cum ar fi faptul că în perioada ianuarie- iunie 2012, 4 din cei 6 angajaţi ai contestatarului proveneau de la SC C. SRL, iar la data de 6 ianuarie 2014, 5 din cei 7 angajaţi ai SC E. SRL proveneau de la A. 1.1.

Recurenta susţine că şi indicatorii de afacere/contabili/financiari sunt îndepliniţi în cauză, întrucât A. 1.1. a prestat servicii preponderent către SC C. SRL (aproximativ 63% din total valoare facturată).

Potrivit extrasului de cont de la înfiinţarea firmei până la 30 septembrie 2014 eliberat de F., se confirmă asigurarea sumei necesare cofinanţării proiectului - 206. 460,00 RON în data de 8 martie 2011, de către SC C. SRL.

În documentele ataşate Cererii de finanţare depuse de SC E. SRL se află extrasul de cont din data de 26 mai 2011 din care rezultă că asigurarea fondurilor pentru cofinanţarea proiectului depus de SC E. SRL a fost făcută de SC C. SRL prin alimentarea contului cu suma de 310.000,00 RON, în data de 26 mai 2011.

Legăturile identificate între societăţile ce au finanţat proiectul (de ordin fizic, funcţional* legal, contabil/financiar) conduc la concluzia că s-a acţionat în mod unitar, astfel încât să se obţină finanţarea nerambursabilă care să permită achiziţionarea de utilaje care să servească activităţii desfăşurată de SC C. SRL.

Pe cale de consecinţă, faţă de cele arătate mai sus, contrar celor reţinute de instanţa de fond, recurenta a prezentat cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit.

Aşadar, s-a constatat încălcarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65 din 27 ianuarie 2011 care dispune astfel: "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Neregula, aşa cum este definită această noţiune de legiuitor, în Ordonanţa de Urgenţă nr. 66/2011, reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

În plus, se arată că având în vedere relaţiile între asociaţii unităţilor economice, relaţiile de afaceri dintre acestea, aşa cum reiese atât din documentele prezentate la momentul controlului pe teren şi ulterior de către doamna A., preluate de pe portalul ONRC, obţinute prin Adresa nr. x din 27 octombrie 2014 emisă de Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş, informaţiile privind verificare angajaţi transmise de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş cu Adresa nr. 41/CCCMMRM din 11 septembrie 2014, cât şi din dosarele depuse la A.P.D.R.P. în timpul implementării, s-a constatat în mod întemeiat că au fost create condiţii artificiale în vederea obţinerii ajutorului financiar nerambursabil în cadrul Măsurii 312, A. nefiind beneficiarul real al proiectului "Achiziţie de utilaje pentru lucrări de amenajare a terenului" şi, în mod similar nici SC E. SRL pentru proiectul "Dotarea cu utilaje agricole a SC E. SRL" implementat pe aceeaşi măsură, acesta dovedindu-se a fi domnul D.

Raportat la aspectele anterior expuse se confirmă faptul că cele trei unităţi economice lucrează concertat atât în ceea ce priveşte forţa de muncă, finanţarea cât şi activitatea de producţie propriu-zisă şi că a existat o coordonare deliberată între titularii SC C. SRL, A. şi SC E. SRL cu scopul clar de a beneficia de fonduri nerambursabile peste limita legală, entităţile juridice fiind concepute ca să funcţioneze ca un grup economic.

Un alt motiv de recurs vizează reţinerea instanţei potrivit căreia "dna A. nu are calitatea de asociat al SC C. SRL", apreciind astfel că nu sunt îndeplinite cerinţele legale pentru a considera că solicitantul face parte din categoria întreprinderilor legale, motivare pe care o apreciem ca fiind netemeinică şi nelegală întrucât A.F.I.R. nu s-a referit doar la calitatea exclusivă de asociat a dna. A., ci s-a referit la situaţia analizată per ansamblu având în vedere că beneficiara are facturi, contracte de prestări de servicii încheiate numai cu societăţi ai căror administratori sunt membrii familiei, şi în baza cărora realizează prestaţii se arată legătura şi totodată dependenţa beneficiarului de acest agent economic, creându-le un avantaj economic nejustificat.

În plus, datorită legăturilor de rudenie, comerciale, tranzacţii speciale, operaţiuni preferenţiale şi salariaţi comuni, între societăţi ai căror administratori sunt înrudiţi se consideră că întreprinderile sunt legate, conform art. 44 lit. c) din Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

De asemenea, se precizează că, prin derularea unor contracte către firmele propriilor membrii ai familiei, fiind prestate servicii în procent de aprox. 63% din total valoare către SC C. SRL, s-a constatat limitarea competitivităţii celorlalte societăţi, îngrădind accesul celorlalte societăţi, reclamanta ignorând inclusiv prevederile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi principiul general al bunei credinţe şi principiul concurenţei loiale.

Un alt motiv de recurs virează reţinerea instanţei potrivit căreia "afirmaţia pârâtei, în sensul ca A. nu este întreprindere autonomă şi, respectiv, că ar permite o influenţă dominantă din partea conducerii sau asociatului societăţii SC C. SRL, este lipsită de orice fundament faptic" pe care o apreciază ca fiind netemeinică şi nelegală întrucât, instanţa de fond nu a analizat toate documentele depuse la dosarul cauzei, întrucât dintr-o simplă analiză a cererii de finanţare - Declaraţia din Anexa 4.1 se putea observa că, încă de la momentul depunerii cererii de finanţare acesta şi-a completat şi însuşit Declaraţia din cadrul Anexei 4.1, prin care acesta a declarat că este întreprindere autonomă - condiţie de eligibilitate pentru a putea fi încheiat contractul de finanţare.

Se mai apreciază că instanţa de fond a reţinut în mod netemeinic şi nelegal faptul că "este nerelevant faptul că persoanele angajate proveneau de la o societate cu care solicitantul avea relaţii de afaceri", având în vedere că prin proiectul depus de beneficiar, la obiectivul propus prin implementarea proiectului beneficiarul şi-a propus crearea, iar nu preluarea, a 5 noi locuri de muncă în mediul rural, iar activitatea ce va fi realizata va fi una de prestări servicii agricole, contribuind astfel la diversificarea activităţilor de acest gen în mediul rural, la promovarea ocupării forţei de muncă, precum şi la consolidarea potenţialului uman, factori de natura a creste atractivitatea investiţiilor în mediul rural.

Din datele comunicate rezultă că toţi angajaţii lui A. sunt transferaţi sau au lucrat anterior la SC C. SRL şi la SC E. SRL. (SC E. SRL are ca asociat unic pe domnul D., soţul doamnei A.).

Din informaţiile existente pe ONRC se remarcă faptul că în anul 2011 SC C. SRL a avut un număr mediu de 37 angajaţi iar în 2012 numărul a scăzut la 32 angajaţi.

Urmare a aceleiaşi analize echipa de control a constatat că din cele 7 locuri de muncă create de SC E. SRL, la data de 6 ianuarie 2014, 5 erau ocupate de persoane provenind de la A..

Pe cale de consecinţa, nu au fost create 5 noi locuri de muncă aşa cum beneficiarul s-a angajat prin Cererea de finanţare, ci s-a procedat la încheierea unor contracte de munca cu persoane ale căror relaţii de munca cu societatea administrată de socrul titularului de proiect, respectiv SC C. SRL, au încetat.

Rularea angajaţilor între societăţi este reţinută de instanţa de fond, situaţie necontestată de beneficiara, deşi angajarea de personal de la societăţile deţinute de membrii B. reprezintă un indiciu al legăturilor dintre aceste societăţi (SC C. SRL, SC E. SRL şi A.).

În acest sens rezultă că în speţă a fost încălcat criteriul de selecţie S.2 Proiectele care prin activitatea propusa creează mai mult de un loc de munca la 25.000 Euro investiţi în funcţie de tipul solicitantului, în sensul că beneficiarul nu a creat cele 5 noi locuri de muncă aşa cum s-a angajat prin cererea de finanţare şi pentru care a primit 10 puncte, în vederea acordării sprijinului financiar prin Program FEADR, beneficiara avea obligativitatea de a respecta acest criteriu pe toată durata contractuală.

În ceea ce priveşte reţinerea instanţei de fond în sensul că "faptul că între persoanele care au constituit cele două forme de întreprindere există relaţii de afinitate, fiind soţ/soţie, este un simplu indicator care, în lipsa unor elemente reale obiective, din care să rezulte că una dintre aceste companii, fără a fi preocupată de propria rentabilitate, a fost creată doar pentru a susţine interesele financiare ale celeilalte, nu constituie o încălcare a regulii ajutorului de minimis" este apreciată de recurentă ca fiind netemeinică şi nelegală, instanţa de fond interpretând în mod eronat prevederile Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 şi ale Ordinului M.A.D.R. nr. 567/2008.

Cu privire la acest aspect, recurenta susţine că SC E. SRL, având ca asociat unic pe domnul D., soţul doamnei A., este beneficiar al măsurii 312, acesta depunând Cererea de finanţare x care a stat la baza accesării de fonduri nerambursabile.

Ca urmare a semnării Contractului de finanţare nr. x din 15 octombrie 2012 pentru proiectul "Dotarea cu utilaje agricole a SC E. SRL", a încasat suma de 561.416,13 RON (echivalentul a 125.869,59 Euro), cu titlu de finanţare nerambursabilă.

În consecinţă, prin crearea celor două microîntreprinderi A. şi SC E. SRL şi accesarea prin intermediul lor a 109.502,31 Euro în primul caz şi 125.869,59 Euro în cel de al doilea caz, deci un total de 235.371,90 Euro, s-a depăşit astfel suma maxim admisă conform regulii de minimis, de 200.000 Euro.

Aşadar, instanţa de fond nu a interpretat în mod temeinic şi legal prevederile legale mai sus menţionate, întrucât între aceşti beneficiari există evidente legături, legături care converg către aceeaşi persoană.

Un aspect ce nu este analizat de instanţa de fond vizează obligaţia A.F.I.R. de a proceda la recuperarea sumelor acordate beneficiarilor ce nu respecta obligaţiile contractuale asumate

Aşa cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 4 din Regulamentul CE nr. 2988/1995, regula este că orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat, însă excepţia de la regulă, prevăzută de art. 5 din acelaşi regulament coroborat cu art. 17 alin. (4) Anexa - I Prevederi Generale ("în cazul înregistrării unei neregularităţi rezultate din culpa Beneficiarului, acesta are obligaţia să restituie integral valoarea finanţării primite din partea Autorităţii Contractante în termen de 15 zile de la data confirmării de primire a notificării. ") din contractul de finanţare, este că în cazul abaterilor intenţionate sau săvârşite din neglijenţă sancţiunea este retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordat.

Se susţine că, în speţă avem de-a face cu un pact comisoriu de gradul IV inserat în mod expres în contract, modul de redactare al acestei prevederi fiind fără echivoc în sensul forţei sale juridice de pact comisoriu expres, astfel că instanţa trebuie doar să constate că a operat rezilierea de plin drept a contractului.

În concluzie, încălcarea prevederilor legale sau contractuale reprezintă o neregulă care atrage sancţiunea recuperării întregului sprijin financiar acordat prin încheierea contractului de finanţare. În speţa de faţă, situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal de constatare, reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenţionat care a afectat întregul contract de finanţare. Toate aceste constatări sunt considerate astfel fapte intenţionate prin care s-a încercat fraudarea bugetului comunităţii europene.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., fiind comunicată recurentului.

Apreciază intimata că instanţa de fond, în mod corect, a reţinut că din administrarea probatoriului în cauză şi analizând premisele avute în vedere de pârâtă, nu se poate forma convingerea că s-a urmărit eludarea reglementărilor naţionale şi europene, pentru a facilita achiziţionarea de utilaje care să fie folosite în activitatea firmei SC C. SRL.

Am fi putut vorbi de vinovăţie, sau crearea de condiţii artificiale din partea intimatei, de exemplu, dacă după obţinerea finanţării nu ar fi cumpărat utilajele menţionate în proiect sau dacă odată cumpărate le-ar fi închiriat (sau le-ar fi dat într-un alt mod) altor societăţi care să presteze servicii în mod direct cu aceste utilaje în interes propriu sau pentru terţi. Ori din acest punct de vedere, cu ocazia controlului realizat de pârâtă, s-a stabilit că utilajele există şi că reclamanta a derulat activitatea menţionată în memoriul justificativ, fiind emise facturi pentru absolut toate lucrările realizate cu aceste utilaje, conform cantităţii de ore lucrate contorizate de aceste utilaje.

Este relevant de observat din cuprinsul contractelor de finanţare, depuse de pârâtă că C. SRL are activitatea de creştere de animale în cadrul unei ferme proprii, iar E. SRL are activitate în domeniul agriculturii pentru cultivarea terenurilor agricole.

Pentru serviciile prestate de intimată acestor societăţi cu utilajele cumpărate prin finanţare, nu a practicat preţuri preferenţiale, nu a acordat disconturi, ci dimpotrivă a facturat lucrările realizate la preţuri cel puţin egale cu preţurile aplicate altor clienţi, a încasat integral contravaloarea serviciilor prestate, toate operaţiunile fiind înregistrate în evidenţa contabilă a intimatei.

În ceea ce priveşte relaţiile de rudenie dintre asociaţii societăţilor cu care intimata a avut relaţii comerciale, aceste aspecte au fost avute în vedere de instanţa de fond la soluţionarea cauzei, iar raportat şi la "influenţa dominantă" din partea conducerii societăţii C., instanţa de fond a concluzionat că aceste afirmaţii sunt lipsite de "orice fundament faptic".

Se mai precizează că recurenta nu face trimitere la niciun text de lege care interzice relaţiile comerciale dintre societăţi aparţinând unor persoane aflate în grad de rudenie sau afinitate ci încearcă să creeze o suspiciune în sensul că a existat o "coordonare deliberată" între reprezentanţii celor trei societăţi cu scopul de a beneficia de fonduri nerambursabile, aspecte care nu au fost susţinute prin niciun mijloc de probă administrat în cauză.

Un alt motiv de casare face referire la reţinerile instanţei de fond referitoare la faptul că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a considera că A. face parte din categoria "întreprinderilor legale". Recurenta aduce ca argument prevederile art. 4 (lit. c) din Legea nr. 346/2004, însă aceste apărări au fost expuse şi în faţa instanţei de fond şi raportat la prevederile legale invocate, s-a concluzionat, în mod corect, că d-na A. nu este asociat în cadrul societăţii SC C. SRL, astfel că "raţionamentul recurentei are la bază premise eronate".

O altă critică adusă sentinţei atacate se referă la prestarea de către intimată în mod constant de servicii către SC C. SRL, considerând că acest aspect duce la concluzia că beneficiara nu a respectat declaraţia privind autonomia societăţii, datorita influenţei dominante pe care ar fi exercitat-o asociatul societăţii SC C. SRL.

Un aspect criticat este şi faptul că în opinia recurentei nu a fost respectat criteriul pentru crearea a 5 noi locuri de muncă, considerând că angajaţii au fost preluaţi de la alte societăţi cu care intimata avea relaţii comerciale.

Astfel, în ceea ce priveşte nerespectarea criteriului de selecţie S.2 în sensul că beneficiarul nu a creat cele cinci noi locuri de muncă, afirmaţia este neîntemeiată având în vedere că s-a angajat personal calificat, nefiind relevant locul de muncă anterior. De remarcat este şi faptul că s-au creat şase locuri de muncă.

Locurile de muncă au fost create şi menţinute până în prezent. Faptul că, reprezentanta intimatei locuieşte la aceeaşi adresă cu reprezentanţii celorlalte societăţi nu era un lucru ascuns recurentei - a se observa că toate cererile de finanţare au fost depuse la acelaşi birou şi verificate de aceleaşi persoane, anterior aprobării finanţării.

În ceea ce priveşte încălcarea "regulii de minimis" recurenta face din nou referire la relaţiile de rudenie dintre reprezentanţii a două societăţi care au încheiat contracte de finanţare.

În acest sens, instanţa de fond a arătat că prin probatoriul administrat nu se arată motivele pentru care cele două societăţi, respectiv A. şi SC E. SRL ar fi considerate una şi aceeaşi persoană. Nici măcar nu au avut relaţii comerciale, juridice sau de orice altă natură pentru a se putea crea prezumpţia încălcării prevederilor legale avute în vedere.

Relaţiile de rudenie dintre reprezentanţii societăţilor, nu duc la concluzia că a fost încălcată regula de minimis atâta timp cât vorbim despre două entităţi juridice distincte.

Se mai reţine în motivarea recursului faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra posibilităţii de recuperare a sumelor acordate beneficiarilor care nu au respectat obligaţiile contractuale.

Astfel, la fila x din sentinţa atacată, instanţa de fond concluzionează în sensul că "nu se poate reţine existenţa unei nereguli în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1938/2006, care să implice recuperarea totală a avantajului sau rezilierea contractului de finanţare în temeiul pactului comisoriu cuprins în Anexa IV Instrucţiuni de piaţă pentru beneficiari".

Se face referire la texte legale, respectiv Contractul de finanţare art. 1, art. 3, art. 8, 11, 13, 14, 17 precum şi la Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2988/95 Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006, Regulamentul (UE) nr. 65/2011 precum şi Legea nr. 346 din 14 iulie 2004.

Din lectura textelor legale amintite de recurentă reiese clar că aspectele referitoare la obligaţiile contractuale, respectiv aspecte legate de nemodificarea proiectului sau destinaţia obiectivelor finanţate, au fost respectate de către intimată.

Având în vedere că, intimata a respectat toate obligaţiile pe care şi le-a asumat prin contract, consideră că actele administrative atacate sunt şi netemeinice, întrucât prin nici o probă nu a demonstrat existenţa vinovăţiei în comiterea faptelor imputate reclamantei. Toate aspectele legate de grade de rudenie între reprezentanţii unor persoane juridice, angajarea unor persoane care provin de la alte societăţi comerciale, contractarea împrumuturilor şi a creditelor pentru susţinerea activităţii nu constituie încălcări ale vreunei obligaţii contractuale şi nici încălcări ale actelor normative naţionale şi europene incidente în speţă.

5. Procedura de soluţionare a recursului. Examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 11 iunie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Un prim aspect de nelegalitate invocat de recurentă se referă la modalitatea în care instanţa de fond a raportat circumstanţele prezentei speţe la considerentele cauzei C-434/12 CJUE din cauza Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven, privind crearea de condiţii artificiale pentru obţinerea unei măsuri de ajutor financiar din partea Uniunii.

În legătură cu această critică, Înalta Curte va porni de la considerente de ordin teoretic, reamintind că în legătură cu existenţa condiţiilor artificiale, prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011, au fost interpretate în cauza nr. C 434/12 aflată pe rolul CJUE Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia.

În această cauză, CJUE a stabilit că: în cazul în care, din punct de vedere formal, un proiect de investiţii îndeplineşte criteriile de eligibilitate necesare pentru acordarea ajutorului, atunci proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune:

• pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condiţiile pentru obţinerea plaţilor au fost create în mod artificial;

• pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea plaţilor.

În continuare, Curtea a precizat că revine instanţei naţionale sarcina de a stabili existenţa acestor două elemente, care trebuie dovedite în conformitate cu normele dreptului naţional, în măsura în care nu se aduce atingere eficacităţii dreptului Uniunii .

Concluzionând în hotărârea CJUE se stabileşte că "Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare"

Raportat la cele două elemente, COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a emis Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect Crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii, cuprinsul căreia se statuează:"în ceea ce priveşte elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanţării FEADR nu pot fi îndeplinite. Pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare. Adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condiţiilor create în vederea obţinerii de finanţare FEADR, sunt legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţia respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna şi situaţia în care mai mulţi investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice şi prezintă legături geografice, economice, funcţionale, legale sau legături de ordin personal."

Verificând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, dar şi a considerentelor teoretice expuse mai sus, se observă că, situaţia de fapt expusă în actul de constatare, nu a fost în mod concret contestată de intimată, iar convingerile instanţei de fond s-au bazat pe analiza împrejurărilor de fapt descrise în actul de control.

Astfel, concret, s-a reţinut că intimata-reclamantă a prestat servicii preponderent către SC C. SRL (aproximativ 63% din total valoare facturată), fără a menţiona în memoriul justificativ depus la cererea de finanţare că această societate ar fi un potenţial client.

SC C. SRL are ca administrator pe D. senior, socrul reprezentantei reclamantei, iar soţul reprezentantei reclamantei este asociat unic la SC E. SRL, care de asemenea a accesat fonduri nerambursabile în cadrul Măsurii 312.

Intimata-reclamanta a prezentat ca dovadă a cofinanţării, înainte de încheierea contractului de finanţare, extrasul de cont din data de 8 martie 2011, emis de F., conform căruia ar fi încasat de la SC C. SRL suma de 206.406 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr. x din 8 martie 2011, rezultând astfel că reclamanta ar fi fost susţinută financiar de către SC C. SRL în vederea implementării proiectului şi obţinerii ajutorului financiar nerambursabil.

Se menţionează că aceeaşi modalitate de asigurare a cofinanţării a fost utilizată şi de SC E. SRL.

La data de 20 aprilie 2010, SC C. SRL şi-a autorizat la ORC activitatea având codul CAEN 4399 - Alte lucrări speciale de construcţii şi codul CAEN 4211- lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor, a căror derulare presupune dotarea cu utilaje specifice, ca cele achiziţionate de A. prin proiectul pentru care a obţinut finanţare nerambursabilă.

Existenţa mişcărilor de personal între cele 3 societăţi cum ar fi faptul că în perioada ianuarie - iunie 2012 un număr de 4 din cei 6 angajaţi ai intimatei-reclamante proveneau de la SC C. SRL iar la data de 6 ianuarie 2014 un număr de 5 din cei 7 angajaţi ai SC E. SRL proveneau de la reclamantă.

Din analiza acestor elemente, prima instanţă a reţinut că nici în individualitatea lor şi nici corelate unele cu altele, nu sunt apte să formeze convingerea instanţei, să creeze prezumţia, în sensul că A., împreună cu societăţile C. SRL şi E. SRL, prin prisma legăturilor de rudenie care există între persoanele fizice care au constituit aceste entităţi, au urmărit eludarea reglementărilor naţionale şi europene, pentru a facilita achiziţionarea de utilaje care să fie folosite în activitatea desfăşurată de SC C. SRL.

În dezacord cu opinia instanţei de fond, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite elementele pe baza cărora se poate stabili că în cauză au fost create condiţii artificiale pentru accesarea finanţării.

Astfel, potrivit primului dintre aceste elemente, respectiv elementul obiectiv, este necesar să se identifice împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, rezultând astfel că este obligaţia Autorităţii să demonstreze că, în fapt, beneficiarul proiectului supus controlului nu poate atinge obiectivul măsurii accesate.

Or, în speţă, la obiectivul propus prin implementarea proiectului beneficiara şi-a propus crearea a 8 noi locuri de muncă, iar activitatea ce va fi realizata va fi una de prestări servicii agricole, contribuind astfel la diversificarea activităţilor de acest gen în mediul rural, la promovarea ocupării forţei de munca, precum şi la consolidarea potenţialului uman, factori de natura a creste atractivitatea investiţiilor în mediul rural.

În plus, obiectivul general al măsurii 312 este "dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii locurilor de munca şi a veniturilor adiţionale" iar obiectivul specific ale Măsurii 312 este "crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurala prestate de către microîntreprindere".

Din analiza situaţiei de fapt constatate, rezultă evident că societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală.

Aşadar există pe de o parte conexiuni între persoanele care coordonează cele două societăţi şi, pe de altă parte, o strânsă legătură între activitatea desfăşurată de reclamantă şi activitatea SC C. SRL care conduc la concluzia că, deşi din punct de vedere formal este vorba de două societăţi distincte, în fapt ele funcţionează ca o singură entitate ce urmăreşte un obiectiv comun.

Prin urmare, nu poate fi confirmată ipoteza instanţei de fond, în senul că nu s-a stabilit că A. contribuie exclusiv la operaţiunile economice ale societăţii C. SRL, fără a desfăşura o activitate economică rentabilă, profitabilă.

Aceasta întrucât, din coroborarea tuturor elementelor reţinute în procesul-verbal şi a probelor administrate, s-a constatat faptul că cele trei societăţi operează într-un grup de societăţi, controlat de membrii B., fiind create condiţii artificiale de eligibilitate şi selecţie în vederea obţinerii finanţării nerambursabile în cadrul măsurii 312, cele două societăţi fiind înfiinţate artificial în scopul depăşirii intensităţii sprijinului financiar.

Mai mult, elementele pentru stabilirea creării de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării pot fi grupate în trei categorii: Indicatori externi/fizici, Indicatori de structură/juridici, indicatori de afaceri/contabili, care au fost analizaţi individual de către recurenta pârâtă, iar instanţa de fond nu a statuat cu privire la incidenţa acestora în raport de situaţia de fapt reţinută.

În concret, prima instanţă a concluzionat doar că "indicatorii fizici, funcţionali - legali, de afacere/contabili/financiari care au fundamentat concluziile experţilor, în lipsa unor controale faptice care să confirme că reclamanta ar fi permis societăţii C. să folosească utilajele achiziţionate în interes propriu sau să presteze activităţi către terţi fără a plăti chirie, sunt insuficiente pentru a reţine aplicabilitatea art. 4 alin. 8 din Regulamentul Comisiei UE nr. 65/2011."

Însă, din ansamblul probatoriilor aflate la dosarul cauzei, instanţa de control judiciar apreciază că lipsa unor controale faptice nu putea să conducă prima instanţă la concluzia inexistenţei indicatorilor de fraudă, în condiţiile în care argumentele prezentate de recurenta pârâtă nu au fost combătute.

Astfel, la capitolul indicatorii externi, fizici s-a stabilit faptul că SC C. SRL are ca obiect principal de activitate 0124 - Cultivarea fructelor seminţoase şi sâmburoase, iar ca obiect secundar de activitate 4211 - Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor; 4391 - Lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii; 4399 - Alte lucrări speciale de construcţii şi are ca asociat unic pe domnul D.

Mai mult, din documentele analizate rezultă că doamna A. şi domnul D. locuiesc la aceiaşi adresă, adică Municipiul Reghin, judeţul Mureş, iar din Adresa nr. x din 27 octombrie 2014 emisă de Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş şi înregistrată la CRFIR 7 Centru la nr. 43938 din 30 octombrie 2014 rezultă că domnul D. este socrul doamnei A..

Totodată, prin adresa nr. 41/CCCMMRM din 11 septembrie 2014 Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş a comunicat mişcarea angajaţilor pentru trei societăţi care au ca asociaţi membrii aceleiaşi familii: A., SC E. SRL şi SC C. SRL. Din datele comunicate rezultă că toţi angajaţii lui A. sunt transferaţi sau au lucrat anterior la SC C. SRL şi la SC E. SRL. (SC E. SRL are ca asociat unic pe domnul D., soţul doamnei A.).

La capitolul indicatori funcţionali - legali s-a stabilit că SC C. SRL are ca administrator şi asociat unic pe domnul D., socru doamnei A. şi tatăl domnului D.

Domnul D., soţul doamnei A., este asociat unic al SC E. SRL, care de asemenea a accesat fonduri nerambursabile în cadrul Măsurii 312.

S-a mai stabilit că în data de 20 aprilie 2010 (cu 3 luni înainte de înfiinţarea A.), SC C. SRL s-a autorizat pentru activităţile autorizate aferente codului CAEN 4399 şi codului CAEN 4211, activităţi ce presupun dotarea cu utilaje specifice ca cele achiziţionate de A. 1.1. prin proiectul pentru care a obţinut finanţare nerambursabilă.

Totodată, recurenta pârâtă a mai consemnat că indicatorul funcţional- legal este demonstrat şi prin existenţa mişcărilor de personal între cele 3 societăţi cum ar fi faptul că în perioada ianuarie- iunie 2012, 4 din cei 6 angajaţi ai contestatarului proveneau de la SC C. SRL, iar la data de 06 ianuarie 2014, 5 din cei 7 angajaţi ai SC E. SRL proveneau de la A. 1.1.

Şi indicatorul de afacere/contabil/financiar a fost dovedit în cauză prin existenţa împrejurării că A. 1.1. a prestat servicii preponderent către SC C. SRL (aproximativ 63% din total valoare facturată).

Potrivit extrasului de cont de la înfiinţarea firmei până la 30 septembrie 2014 eliberat de F., se confirmă asigurarea sumei necesare cofinanţării proiectului - 206.460,00 RON în data de 8 martie 2011, de către SC C. SRL.

Mai mult, în documentele ataşate Cererii de finanţare depuse de SC E. SRL se află extrasul de cont din data de 26 mai 2011 din care rezultă că asigurarea fondurilor pentru cofinanţarea proiectului depus de SC E. SRL a fost făcută de SC C. SRL prin alimentarea contului cu suma de 310.000,00 RON, în data de 26 mai 2011.

Or, toate aceste elemente analizate separat nu pot avea o consecinţă juridică, însă coroborate cu întreaga situaţie de fapt generată de derularea contractului de finanţare, creează aparenţa faptului că recurenta nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală.

Din această perspectivă, nu pot fi primite apărările intimatei reclamante care a susţinut că s-ar fi putut vorbi, în cauză de vinovăţie sau de crearea de condiţii artificiale, doar dacă nu ar fi cumpărat utilajele menţionate în proiect sau dacă odată cumpărate le-ar fi închiriat (sau le-ar fi dat într-un alt mod) altor societăţi care să presteze servicii în mod direct cu aceste utilaje în interes propriu sau pentru terţi.

O asemenea abordare nu poate fi primită de vreme ce elementele creării de condiţii artificiale se analizează de la caz la caz în funcţie de incidenţa indicatorilor, aşa cum au fost dezvoltaţi mai sus.

A mai susţinut intimata că pentru serviciile prestate către C. SRL şi E. SRL nu a practicat preţuri preferenţiale, nu a acordat disconturi, ci dimpotrivă a facturat lucrările realizate la preţuri cel puţin egale cu preţurile aplicate altor clienţi, a încasat integral contravaloarea serviciilor prestate, toate operaţiunile fiind înregistrate în evidenţa contabilă a intimatei.

Însă, această împrejurare este lipsită de relevanţă şi nu este aptă să infirme raţionamentul de mai sus, în condiţiile în care s-a dovedit că au fost prestate servicii cu preponderenţă către societăţi afiliate care acţionau ca o structură unică.

În legătură cu aprecierea instanţei de fond, în sensul că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerinţele legale pentru a considera că solicitantul face parte din categoria întreprinderilor legate, apreciere criticată în recurs, se observă că A.F.I.R. nu s-a referit doar la calitatea exclusivă de asociat a dna. A. în cadrul SC C. SRL, ci s-a referit la situaţia analizată per ansamblu având în vedere că beneficiara are facturi, contracte de prestări de servicii încheiate numai cu societăţi ai căror administratori sunt membrii familiei, şi în baza cărora realizează prestaţii ce arată legătura şi totodată dependenţa beneficiarului faţă de acest agent economic, creându-se un avantaj economic nejustificat.

În concret, potrivit art. 44 lit. c) din Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective.

(2) Se prezumă ca nu există o influenţă dominantă dacă investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 42 nu sunt implicaţi direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le deţin în calitatea lor de acţionar sau asociat să fie prejudiciate.

(3)Sunt considerate întreprinderi legate şi întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 42.

(4)întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.

(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză.

Aşadar, prin raportarea textului de lege citat mai sus, la situaţia de fapt stabilită în cauză, este evident că tocmai datorită legăturilor de rudenie, comerciale, tranzacţii speciale, operaţiuni preferenţiale şi salariaţi comuni, între societăţile ai căror administratori sunt înrudiţi se consideră că întreprinderile sunt legate.

Cu privire la neîndeplinirea criteriului de selecţie S2 din cadrul prevederilor fişei tehnice a Măsurii 312 - proiecte prin care activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiţii, se constată că prin proiectul depus de beneficiar, la obiectivul propus prin implementarea proiectului beneficiarul şi-a propus crearea, iar nu preluarea, a 5 noi locuri de muncă în mediul rural.

Instanţa de fond a reţinut că nu a fost stabilită prin fişa tehnică a Măsurii condiţia restrictivă potrivit căreia respectivele persoane să nu fi avut anterior calitatea de angajat la potenţialii clienţi ai solicitantului, nu se poate impune asemenea condiţie nici cu ocazia controlului ex-post, fiind nerelevant că persoanele angajate proveneau de la o societate cu care solicitantul avea relaţii de afaceri.

Însă, această abordare nu poate fi confirmată, deoarece prin adresa nr. x din 11 septembrie 2014 Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş a comunicat mişcarea angajaţilor pentru trei societăţi care au ca asociaţi membrii aceleiaşi familii. A., SC E. SRL şi SC C. SRL.

Pe de altă parte, din datele comunicate rezultă că toţi angajaţii lui A. sunt transferaţi sau au lucrat anterior la SC C. SRL şi la SC E. SRL. (SC E. SRL are ca asociat unic pe domnul D., soţul doamnei A.).

Or, toate aceste împrejurări confirmă faptul că, în realitate, s-a procedat la o scindare a activităţii aceleiaşi societăţi, în vederea creării de condiţii artificiale pentru accesarea finanţării şi încălcarea regulii de minimis.

Este adevărat că prin fişa tehnică a Măsurii nu este prevăzută condiţia restrictivă potrivit căreia respectivele persoane să nu fi avut anterior calitatea de angajat la potenţialii clienţi ai solicitantului, însă, în contextul arătat mai sus, situaţia de fapt ce rezultă din probele administrate nu poate avea consecinţa abordată de instanţa de fond.

Tocmai, rularea angajaţilor între societăţi, necontestată de beneficiara, reprezintă un indiciu în plus al legăturilor dintre aceste societăţi (SC C. SRL, SC E. SRL şi A.).

Nu este mai puţin adevărat că, în perioada de valabilitate a contractului de finanţare, beneficiarul nu a respectat structura personalului şi nu a creat 5 noi locuri de muncă, cerinţă asumată prin cererea de finanţare, întrucât prin preluarea angajaţilor de la SC C. SRL şi SC E. SRL, beneficiarul nu a crescut numărul de locuri de muncă în spaţiul rural, nefiind atins obiectivul general al Măsurii 312.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte nu împărtăşeşte concluziile primei instanţe referitoare la neîncălcarea regulii de minimis, întrucât din toate considerentele expuse mai sus a rezultat că deşi, formal este vorba de două entităţi juridice distincte, totuşi, acestea au acţionat concertat, iar societatea intimată a fost creată în scopul eludării acestei reguli.

În acest sens, s-a constatat că SC E. SRL, având ca asociat unic pe domnul D., soţul doamnei A., este beneficiar al măsurii 312, acesta depunând Cererea de finanţare x care a stat la baza accesării de fonduri nerambursabile.

Ca urmare a semnării Contractului de finanţare nr. x din 15 octombrie 2012 pentru proiectul "Dotarea cu utilaje agricole a SC E. SRL", a încasat suma de 561.416,13 RON (echivalentul a 125.869,59 Euro), cu titlu de finanţare nerambursabilă.

În consecinţă, prin crearea celor două microîntreprinderi A. şi SC E. SRL şi accesarea prin intermediul lor a 109.502,31 Euro în primul caz şi 125.869,59 Euro în cel de al doilea caz, deci un total de 235.371,90 Euro, s-a depăşit astfel suma maxim admisă conform regulii de minimis, de 200.000 Euro.

În ce priveşte ultimul motiv de recurs, referitor la faptul că prima instanţă nu s-a pronunţat cu privire la obligaţia A.F.I.R. de a proceda la recuperarea sumelor acordate beneficiarilor ce nu respecta obligaţiile contractuale asumate, Înalta Curte constată că acesta nu este întemeiat, deoarece, în hotărârea atacată s-au făcut consideraţii privind textele de lege indicate de recurentă în susţinerea acestui argument.

Pe de altă parte însă, în raport de toate celelalte motive reţinute mai sus, se apreciază că recursul este fondat şi urmează a fi admis, având în vedere că actele administrative contestate sunt temeinic întocmite, nefiind incidente motivele de nelegalitate reţinute de instanţa de fond.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că prezentul recurs este fondat, motiv pentru care în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 544/2004 şi disp. art. 497 C. proc. civ., va dispune admiterea acestuia, cu consecinţa casării sentinţei atacate şi în rejudecare, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva Sentinţei nr. 148 din 18 decembrie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi în rejudecare, respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - LM