Agricultural subsidy clawback upheld after retroactive lease annulment barred unduly received SAPS funds.

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 08 iulie 2015, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a solicitat anularea Deciziei nr. 170c/05.01.2015 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a Deciziei nr. x/03.09.2014 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava, precum şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.09.2014 întocmit de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Prin încheierea de şedinţă din data de 14 octombrie 2015, instanţa de fond a dispus introducerea în cauză a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava, în calitate de pârâtă.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 232 din 02 decembrie 2015, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava, a anulat Decizia nr. x/03.09.2014, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava, precum şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.09.2014 şi Decizia nr. 170c/05.01.2015, ambele emise de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

3. Cererile de recurs declarate în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 232 din 02 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, au formulat recurs pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava.

3.1. Pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat (aşa cum s-a reţinut şi prin raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor), solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei, în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată, în esenţă, pentru următoarele motive:

În faţa instanţei de fond, a solicitat suspendarea judecării cauzei, potrivit art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ca urmare a începerii urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de corupţie în Dosarul nr. x/2013, instrumentat de D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, apreciind că documentele care fac obiectul cercetării penale au generat prezentul litigiu.

În mod greşit a reţinut prima instanţă că, în cauză, contractul de închiriere trebuie anulat sau reziliat printr-o hotărâre judecătorească şi nu pe cale incidentală, printr-un act administrativ de control.

Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă, conform art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 125/2006, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor, să depună cerere de solicitare a plăţilor la termen şi să îndeplinească o serie de condiţii generale, printre care să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care au depus cerere.

Intimata-reclamantă a încheiat cu Consiliul Local Broşteni, Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010, având ca obiect închirierea suprafeţei de 1.771,10 ha, păşuni şi izlazuri. În baza acestui contract, intimata-reclamantă a solicitat şi obţinut sprijin financiar în campaniile 2010 - 2013.

Cu ocazia cercetărilor derulate de organele penale s-a identificat un dosar înregistrat pe rolul instanţelor de judecată, prin care a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta Instituţia Prefectului Suceava, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Broşteni, şi a fost anulată Hotărârea Consiliului Local nr. 11/21.04.2010. Prin urmare, intimata-reclamantă nu a dovedit un criteriu esenţial de eligibilitate prevăzut în Măsura 214, pct. 1 - "Plăţi de agro-mediu" a Axei prioritare 2 din PNDR 2007 - 2013.

Referitor la nulitatea deciziilor administrative pentru nemotivare, recurenta-pârâtă consideră că actele administrative contestate fac trimitere în mod corect la actele normative incidente în materie, fiind indicate şi motivele în fapt ale măsurilor dispuse.

În ceea ce priveşte validitatea contractului de închiriere, arată că Hotărârea nr. 11/21.04.2010 a Consiliului Local Broşteni a fost anulată prin Decizia nr. 1716/16.05.2011, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, iar desfiinţarea actului juridic iniţial atrage şi anularea actului juridic subsecvent, în speţă, Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010. În cauză nu se aplică excepţia subdobânditorului de bună-credinţă, astfel încât anularea hotărârii consiliului local produce efecte retroactive, instanţa de fond reţinând în mod eronat că rezilierea contractului de închiriere trebuie pronunţată prin hotărâre judecătorească.

Faţă de aceste aspecte, s-a procedat la reinstrumentarea cererii de sprijin aferentă campaniei 2012, potrivit art. 73 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 796/2004, constatându-se că intimata-reclamantă a primit sprijin financiar necuvenit.

3.2. Pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat (aşa cum s-a reţinut şi prin raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor), solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei, în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată.

Criticile formulate sunt, practic, identice cu cele formulate de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, expuse la pct. 3.1, motiv pentru care, nu se mai impune prezentarea acestora.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata-reclamantă A. a solicitat respingerea recursurilor declarate de pârâte, ca nefondate, reiterând, în principal, apărările formulate cu ocazia soluţionării litigiului în primă instanţă.

4.2. Prin întâmpinarea depusă la dosar faţă de recursul formulat de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava, recurenta-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a precizat că susţine recursul formulat de această pârâtă.

5. Procedura de soluţionare a recursului

5.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 01 noiembrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 25 aprilie 2018, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului, că cererile de recurs îndeplinesc condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă, a declarat recursurile formulate ca fiind admisibile în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursurilor.

6. În etapa procesuală a recursului, petentul B. a formulat cerere de intervenţie, calificată de către Înalta Curte ca fiind o cerere de intervenţie principală, prin încheierea de şedinţă din 26 septembrie 2018.

Înalta Curte a respins cererea de intervenţie principală, ca inadmisibilă, prin încheierea de şedinţă din 07 noiembrie 2018.

La termenul de judecată din 07 noiembrie 2018, intimata-reclamantă, prin avocat, a formulat oral cerere de suspendare a judecării recursurilor, întemeiată pe dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

II. Soluţia instanţei de recurs

II.1. Examinând cererea de suspendare a judecării recursurilor, formulată de recurenta-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava şi de intimata-reclamantă A., în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte reţine că această cerere este neîntemeiată, pentru motivele arătate în continuare.

Prin ordonanţele emise la 16.09.2014 şi 30.09.2014, în Dosarul nr. x/2013 înregistrat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva preşedintelui A., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 48 C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 244 alin. (1) C. pen., rap. la art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., cu referire la modalitatea de obţinere a sprijinului financiar în anul 2012, pentru terenul ce a format obiectul Contractului de închiriere nr. x/07.05.2010.

Prin adresa emisă la 04.10.2018, înregistrată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sub nr. x/08.10.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava a comunicat că la data de 22.09.2015, s-a dispus prin ordonanţă, disjungerea materialului referitor la A. din Dosarul nr. x/2013, formându-se Dosarul nr. x/2015, care la data de 15.05.2017, a fost reunit la Dosarul nr. x/2015, aflat în lucru pe rolul unităţii, în faza finală a urmăririi penale.

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, acordă posibilitatea instanţei de judecată să decidă asupra oportunităţii suspendării judecării cauzei, în vederea unei bune administrări a actului de justiţie, însă, în speţă, nu este incidentă ipoteza prevăzută de acest text de lege pentru suspendarea facultativă a judecării recursurilor, întrucât soluţia care urmează a se pronunţa în dosarul penal nu are nicio înrâurire asupra dezlegării prezentului litigiu, în care problema de drept în discuţie o constituie verificarea legalităţii actelor administrative întocmite în procedura de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011.

În consecinţă, cererea de suspendare a judecării recursurilor este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

II.2. Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de pârâte sunt fondate.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Cu titlu preliminar, se constată că, deşi au invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., republicat, recurentele-pârâte au expus critici care se încadrează în ipoteza reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, motiv pentru care, sentinţa atacată va fi analizată numai din perspectiva acestui motiv de casare.

Totodată, deşi la dosar au fost înregistrate două cereri de recurs distincte, având în vedere criticile identice formulate de recurente, care se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, instanţa de control judiciar va trata în mod unitar aceste critici.

Înalta Curte va înlătura susţinerile recurentelor-pârâte vizând nelegalitatea soluţiei pronunţate de prima instanţă, în sensul respingerii cererii de suspendare a judecării cauzei, formulată de pârâte, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat.

În acord cu judecătorul fondului, instanţa de control judiciar constată că, în raport cu temeiul de drept invocat în susţinerea cererii în discuţie, suspendarea judecăţii este facultativă, iar mai mult, în faţa primei instanţe, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 şi a precizat că stăruie în continuarea judecării pricinii, astfel că, în mod corect judecătorul fondului a dat prevalenţă reglementării speciale instituite de legea contenciosului administrativ, care impunea respingerea cererii de suspendare.

În ceea ce priveşte soluţia pronunţată de prima instanţă asupra cererii în anulare a actelor administrative contestate, criticile formulate de recurentele-pârâte sunt întemeiate.

Intimata-reclamantă A. a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ, Decizia nr. 170 c/05.01.2015, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.09.2014, întocmit de aceeaşi autoritate publică pârâtă şi Decizia nr. x/03.09.2014, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava.

În prealabil, prezentând, pe scurt, contextul factual care a condus la emiterea actelor administrative atacate, instanţa de control judiciar constată că între Consiliul Local Broşteni, în calitate de administrator şi A. Broşteni, în calitate de chiriaş, a fost încheiat Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010, având ca obiect închirierea suprafeţei de 1771,1 ha, păşuni şi izlazuri, pe o durată de 5 ani începând cu data semnării contractului.

Contractul menţionat a fost încheiat în temeiul Hotărârii nr. 11/21.04.2010 adoptată de Consiliul Local Broşteni, prin care s-a hotărât că în anul 2010, suprafeţele de păşune vor fi închiriate pe o perioadă de 5 ani crescătorilor de animale sau asociaţiilor crescătorilor de animale, care deţin cel mai mare număr de animale şi care pot asigura încărcătura UVM/ha, conform Ordinului MAPDR/MAI nr. 541/210/2009.

În anul 2012, intimata-reclamantă A. a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava cerere unică de plată pe suprafaţă pentru campania 2012, înregistrată sub nr. x/08.05.2012, prin care a solicitat subvenţie pe schemele de plată SAPS, ZMD şi C. - pachetele 1 şi 2, pentru suprafaţa de 810,23 ha păşune pe raza judeţului Suceava.

În dovedirea dreptului de folosinţă şi utilizare asupra terenului pentru care a solicitat sprijin financiar, intimata-reclamantă a depus la dosarul administrativ mai multe documente, printre care Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010 şi Hotărârea nr. 11/21.04.2010 a Consiliului Local Broşteni.

În urma reinstrumentării cererii de plată depuse de A. - campania 2012 în vederea individualizării sumei plătite necuvenit, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava a emis Decizia nr. x, de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă - campania 2012, prin care s-a dispus excluderea de la plată a reclamantei urmare a supradeclarării suprafeţelor şi s-au stabilit în sarcina A. sancţiuni multianuale în cuantum de 1.175.295,12 RON.

Intimata-reclamantă A. a formulat contestaţie administrativă împotriva Deciziei nr. x/03.09.2014, care a fost respinsă, ca nefondată, prin Decizia nr. 452/30.10.2014, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava.

Urmare a adresei emise de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava la data de 26.06.2014, referitoare la dosarul penal nr. x/2013, prin care s-a solicitat verificarea acordării sprijinului financiar acordat mai multor fermieri de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava, a fost emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.09.2014, prin care s-a stabilit în sarcina intimatei-reclamante o creanţă bugetară în cuantum de 1.131.207,35 RON.

La emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor s-a reţinut că Hotărârea nr. 11/21.04.2010 adoptată de Consiliul Local Broşteni, a fost anulată prin Sentinţa nr. 5482/10.12.2010, pronunţată de Tribunalul Suceava, irevocabilă prin Decizia nr. 1716/16.05.2011 a Curţii de Apel Suceava, iar desfiinţarea actului juridic primar, în cazul de faţă, Hotărârea nr. 11/21.04.2010 a Consiliului Local Broşteni, atrage şi anularea actului juridic subsecvent, respectiv Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010, în temeiul dispoziţiilor art. 1254 alin. (2) din Noul C. civ.

Împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.09.2014, intimata-reclamantă a formulat contestaţie administrativă, care a fost respinsă prin Decizia nr. 170c/05.01.2015, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Contrar punctului de vedere exprimat de către autorităţile pârâte la emiterea actelor administrative contestate, instanţa de fond a apreciat că între părţile contractante, Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010 îşi menţine efectele până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, prin care s-a declarat nulitatea acestuia.

Prima instanţă a reţinut că până la data anulării contractului de închiriere (prin Sentinţa civilă nr. 2565/22.05.2014, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2013, definitivă prin Decizia civilă nr. 398/28.01.2015 a Curţii de Apel Suceava), reclamanta a beneficiat de folosinţa terenului pentru care s-a adresat pârâtei Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava cu cerere unică de plată înregistrată sub nr. x/08.05.2012, şi cum între părţile contractante respectivul contract şi-a produs efectele, cu atât mai mult, acest contract a avut efecte şi în raport cu pârâtele.

Instanţa de control judiciar nu împărtăşeşte opinia exprimată de judecătorul fondului în ceea ce priveşte problema de drept supusă dezlegării în prezenta cauză, ce vizează efectele anulării actului juridic iniţial, cu care reclamanta a dovedit, alături de contractul de închiriere, dreptul de folosinţă asupra terenului, în vederea acordării subvenţiilor în cadrul unor scheme de sprijin.

Este necontestat că, în speţă, se aplică dispoziţiile vechiul C. civ., în vigoare la data încheierii Contractului de închiriere nr. x/07.05.2010, şi că, deşi acest C. civ. nu conţine reglementări exprese referitoare la efectele nulităţii, doctrina şi jurisprudenţa au consacrat, pe cale de interpretare, principiul retroactivităţii efectelor nulităţii, precum şi excepţiile de la acest principiu, între care aceea referitoare la menţinerea, până la data anulării, a efectelor produse de un contract cu executare succesivă, această situaţie constituind şi excepţie de la principiul restabilirii situaţiei anterioare.

În dezacord cu judecătorul fondului, Înalta Curte reţine însă, că anularea Contractului de închiriere nr. x/07.05.2010 (prin Sentinţa civilă nr. 2565/22.05.2014, pronunţată de Tribunalul Suceava, definitivă prin Decizia civilă nr. 398/28.01.2015 a Curţii de Apel Suceava), dovedeşte primirea de către intimata-reclamantă a unui sprijin financiar necuvenit, iar recuperarea de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a sumelor achitate anterior, nu aduce atingere principiului neretroactivităţii efectelor nulităţii în cazul contractului în discuţie, întrucât acest principiu vizează numai părţile raportului juridic născut din contractul anulat, iar nu şi efectele produse în raport cu terţii.

Cum autorităţile publice pârâte sunt terţi în raport cu respectivul contract de închiriere, iar justificarea menţinerii până la data anulării a efectelor produse de un contract cu executare succesivă constă în imposibilitatea obiectivă de restabilire a situaţiei anterioare între părţile contractante, nu se poate susţine că în raport cu terţii menţionaţi, contractul în cauză şi-ar produs efectele şi nu poate fi desfiinţat cu efect retroactiv.

Prin urmare, esenţial în recuperarea sprijinului financiar acordat necuvenit este anularea contractului de închiriere cu care intimata-reclamanta a dovedit dreptul de folosinţă asupra terenului pentru care a solicitat sprijin financiar, împrejurare în care, în acord cu susţinerile recurentelor-pârâte, nu se poate aprecia că intimata-reclamantă îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006, pentru a beneficia de acordarea subvenţiilor aferente campaniei 2012.

În completarea argumentelor prezentate anterior, este de reţinut faptul că la data depunerii cererii unice de plată de către intimata-reclamantă, Hotărârea nr. 11/21.04.2010 a Consiliului Local Broşteni, în baza căreia a fost încheiat contractul de închiriere, era deja anulată (prin Sentinţa civilă nr. 5482/10.12.2010, pronunţată de Tribunalul Suceava, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1716/16.05.2011 a Curţii de Apel Suceava), în motivarea hotărârilor judecătoreşti reţinându-se că la atribuirea contractului de închiriere nu au fost respectate dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006.

În condiţiile în care acest litigiu privind modul de închiriere a suprafeţelor pentru păşunat era cunoscut de către reprezentantul A. reclamante, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local Broşteni, la data de 08.05.2012, intimata-reclamantă a depus cerere unică de plată pe suprafaţă pentru campania 2012, în vederea recuperării acestor sume fiind emise actele administrative contestate în speţă.

Rezultă astfel că intimata-reclamantă nu a dat dovadă de bună-credinţă la momentul depunerii cererii unice de plată, când a susţinut că îndeplineşte toate condiţiile pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă, conform art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 125/2006, întrucât la acea dată, hotărârea consiliului local, în temeiul căreia a fost încheiat contractul de închiriere, era anulată prin hotărâre judecătorească, fapt de natură a crea o suspiciune de nelegalitate şi asupra contractului în discuţie, care ulterior, aşa cum s-a reţinut, a fost anulat prin hotărâre judecătorească.

În ceea ce priveşte apărările intimatei-reclamante vizând nemotivarea în fapt a Deciziei nr. x/03.09.2014, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava, instanţa de control judiciar apreciază ca acestea sunt neîntemeiate, constatând că decizia menţionată cuprinde temeiurile de fapt în considerarea cărora au fost aplicate sancţiuni multianuale în sarcina A., aspect ce rezultă din conţinutul tabelelor întocmite pentru fiecare dintre schemele de plată, completate cu menţiuni în sensul că excluderea de la plată şi stabilirea sancţiunilor multianuale se datorează supradeclarării suprafeţelor, fiind indicată şi diferenţa procentuală calculată între suprafaţa solicitată în cerere şi suprafaţa determinată la controlul administrativ pe teren, corespunzător fiecărei scheme de plată.

Concluzionând cu privire la aspectele analizate, întrucât sunt întemeiate constatările recurentelor-pârâte în sensul primirii de către asociaţia reclamantă a sprijinului financiar necuvenit în campania 2012, se reţine că sunt legale şi temeinice actele administrative contestate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerente expuse, reţinând incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursurilor declarate de pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava, casarea sentinţei civile atacate şi, rejudecând cauza, va respinge acţiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de suspendare a judecării recursurilor, ca neîntemeiată.

Admite recursurile declarate de pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Suceava împotriva Sentinţei civile nr. 232 din 2 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă recurată şi, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - GV