EAFRD subsidy: Insufficient motivation of artificial conditions violation based on CJEU objective/subjective element requirement
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the first-instance decision, and remanded the case for rehearing, effectively allowing the appellant to prevail at this procedural stage. The dispute concerned the annulment of an administrative inspection report and a subsequent decision confirming budgetary claims, issued by a rural investment agency against a farmer who was accused of creating artificial conditions to access non-reimbursable funds under the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) measure 312. The decisive legal basis was the finding that the lower court failed to adequately motivate its judgment regarding the existence of "artificial conditions," violating procedural law by not separately analyzing the required objective and subjective elements as defined by the Court of Justice of the European Union in Case C-434/12 and under Regulation (EU) No. 65/2011, thereby rendering the judicial review impossible and necessitating a retrial to properly examine the parties' arguments.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (7) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ; EAFRD subsidy: Insufficient motivation of artificial conditions violation based on CJEU objective/subjective element requirement: The dispute concerned the annulment of an administrative inspection report and a subsequent decision confirming budgetary claims, issued by a rural investment agency against a farmer who was accused of creating artificial conditions to access non-reimbursable funds under the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) measure 312. The decisive legal basis was the finding that the lower court failed to adequately motivate its judgment regarding the existence of "artificial conditions," violating procedural law by not separately analyzing the required objective and subjective elements as defined by the Court of Justice of the European Union in Case C-434/12 and under Regulation (EU) No. 65/2011, thereby rendering the judicial review impossible and necessitating a retrial to properly examine the parties' arguments.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvides the legal basis for the court's power to quash the lower court's decision and remit the case for judgment in the specific context of administrative and fiscal jurisdiction.
Procedural rule governing the cassation appeal's outcome, specifically the quashing of the judgment and the remittal of the case to the court of first instance for retrial.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.07.2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fosta Agenţie de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 4 Sud-Vest Oltenia (fost Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 4 Sud-Vest Oltenia), anularea şi suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/24.02.2015.
La data de 11.09.2015, reclamanta a formulat precizare a acţiunii prin care a arătat că solicită şi anularea şi suspendarea Deciziei nr. 16049/30.04.2015 de soluţionare a contestaţiei înregistrate la AFIR sub nr. x/01.04.2015.
Prin încheierea de şedinţă din 24 septembrie 2015, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de suspendare a executării actelor contestate.
Prin Sentinţa nr. 453 din 13 noiembrie 2015, Curtea de Apel Craiova a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 4 Sud Vest Oltenia şi a respins cererea reclamantului formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată prin întâmpinare de pârâtă.
A respins acţiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, având ca obiect anularea procesului-verbal de constatare nr. x/24.02.2015 şi a Deciziei nr. 16049/30.04.2015, ca nefondată.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi, într-o primă teză, trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, sau, într-o a doua ipoteză, reţinându-se cauza spre rejudecare, admiterea cererii de chemare şi anularea Deciziei nr. 16049/30.04.2015 şi a Procesului-verbal nr. x/24.02.2015.
A susţinut recurenta-reclamantă că instanţa de judecată s-a rezumat la a face aprecieri cu caracter general şi la a relua, fără efectuarea unei analize, argumentele formulate prin întâmpinare.
Problematica referitoare la crearea condiţiilor artificiale nu a fost explicitată şi nici analizată, nu s-au arătat motivele pentru care a fost respinsă acţiunea şi nici nu au fost analizate susţinerile sale.
Singura referire la noţiunea de condiţii artificiale este în sensul că sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Regulamentul CE 2988/1995, citându-se definiţia condiţiilor artificiale dată de acest text de lege, fără, însă, a se efectua o analiză a aplicabilităţii în cauză şi, nicidecum, o analiză în conformitate cu Cauza C-434/12 Slancheva sila EOOD.
Astfel, în ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, nu analizează, efectiv, argumentele prezentate în susţinerea acţiunii şi nu motivează de ce s-a reţinut existenţa condiţiilor artificiale.
Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a apreciat recurenta că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv O.U.G. nr. 66/2011, în condiţiile în care acest act normativ este în vigoare din 30.06.2011, iar contractul de finanţare a fost semnat la data de 02.05.2011.
În continuarea motivelor de recurs, recurenta-reclamantă a expus susţinerile sale referitoare la situaţia de fapt şi la aspectele pe care le consideră a fi relevante.
3. Apărările intimatei-reclamante.
Intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţilor Rurale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind, în esenţă, că instanţa de fond a analizat toate aspectele referitoare la existenţa încălcărilor contractuale, precum şi la existenţa condiţiilor artificiale.
II. Soluţia instanţei de recurs
1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 23 noiembrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin încheierea din 22 martie 2018, Completul de filtru a constatat, în funcţie de conţinutul Raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte cerinţele de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, l-a admis în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond.
2. Cu privire la fondul recursului
Înalta Curte apreciază că motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. este întemeiat, prin prisma faptului că soluţia pronunţată de instanţa de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază când constată existenţa condiţiilor artificiale, din perspectiva jurisprudenţei în materie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat "(1) Hotărârea va cuprinde: (...) b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;".
Motivarea hotărârii judecătoreşti, care trebuie realizată într-o manieră clară şi coerentă, este indispensabilă pentru exercitarea controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară şi constituie o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător.
Respectarea acestei dispoziţii procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligaţiei ce revine instanţei de a garanta părţilor exerciţiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În acest sens, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa" (Cauza Albina împotriva României, Cauza Gheorghe împotriva României).
Or, în cauza dedusă judecăţii, se constată că instanţa de fond, la argumentarea concluziei că reclamanta a creat condiţii artificiale de accesare a fondurilor nerambursabile prin Măsura 312, nu a analizat elementul obiectiv şi cel subiectiv, pe care le implică condiţiile care contravin obiectivelor schemei de ajutor, conform jurisprudenţei constante a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ci s-a rezumat să prezinte susţinerile formulate de pârâtă în dovedirea neregulii reţinute prin procesul-verbal de constatare.
În legătură cu acest aspect, Înalta Curte reţine că, în condiţiile în care sintagma "crearea de condiţii artificiale" nu este prevăzută explicit ca reprezentând o neregulă sau abatere în cuprinsul contractului de finanţare, se impune interpretarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, act normativ aplicabil în speţă, prin raportare la cele statuate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunţată în Cauza nr. C-434/12 - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, în sensul că:
"1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.
Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.
Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.
2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare."
În condiţiile arătate, se constată că nemotivarea hotărârii sub aspectul de esenţă invocat echivalează cu necercetarea fondului cauzei şi determină imposibilitatea instanţei de recurs să exercite controlul judiciar asupra sentinţei atacate.
În raport de această împrejurare, nu se mai impune analizarea celorlaltor critici formulate de recurentă în cadrul motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În fond după casare, instanţa de trimitere urmează să examineze toate susţinerile şi argumentele invocate de reclamantă prin acţiune, respectiv de pârâtă prin întâmpinare.
3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 teza I din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de A. împotriva Sentinţei nr. 453 din 13 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - GV