Public works audit challenge: validity of contractor-funded site supervision expenses and subcontracting restrictions under national public investment and procurement frameworks

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2014, reclamanta SC A. SA a chemat în judecată pe pârâta Curtea de Conturi a României, solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună:

1. Anularea Deciziei nr. 19/11.04.2014 emisă de pârâta Curtea de Conturi.

2. Anularea Încheierii nr. 62/18.06.2014 emisă de pârâtă.

3. Suspendarea executării deciziei, încheierii şi raportului de control nr. x/11.03.2014.

Prin încheierea de şedinţă din data de 30.05.2012, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 12/2011, în privinţa măsurilor de la pct. 2 - 8, 10 - 12, 15, 17, 19 şi 20.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 1950 din 30 iunie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea în parte, formulată de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi, Departamentul IV şi a anulat în parte Decizia nr. 19/11.04.2014 emisă de Curtea de Conturi, în ceea ce priveşte:

- constatarea de la pct. 1 şi, în consecinţă, măsura de la pct. II.2;

- constatarea de la pct. 2, în ceea ce priveşte alocarea sumelor de la bugetul de stat pentru un alt obiectiv decât mina Barza, respectiv Muzeul Aurului din Brad şi, pe cale de consecinţă, partea din măsurile de la pct. II.3, care vizează strict acest aspect;

- constatarea de la pct. 9 şi, în consecinţă, măsura de la pct. I.1.

A menţinut în parte Decizia nr. 19/11.04.2014 emisă de Curtea de Conturi, în ceea ce priveşte:

- restul constatărilor de la pct. 2, în ceea ce priveşte interdicţia de subcontractare de către SC B. SA, amenajările interioare şi serviciile neprevăzute aferente lucrărilor cu sistemele electronice de securitate şi, pe cale de consecinţă, măsurile de la pct. II.3, care vizează strict aceste aspecte;

- constatarea de la pct. 3 şi măsura aferentă de la pct. II.4;

- constatarea de la pct. 4 şi măsura aferentă de la pct. II.5;

- constatarea de la pct. 5 şi măsura aferentă de la pct. II.6;

- constatarea de la pct. 6 şi măsura aferentă de la pct. II.7;

- constatările de la pct. 7 şi 8 şi măsura aferentă de la pct. II.8.

A anulat în parte Încheierea nr. 62/18.06.2014 emisă de pârâta Curtea de Conturi, în aceeaşi măsură în care a fost anulată şi Decizia nr. 19/11.04.2014 emisă de Curtea de Conturi.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond au formulat recurs reclamanta SC A. SA şi pârâta Curtea de Conturi a României ambele invocând ca temei de drept al cererii de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

2.2. Analiza cererii de recurs

2.1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Recursul reclamantei SC A. SA

Vizează anularea în parte a Încheierii nr. 62/18.06.2014 şi a Deciziei nr. 19/11.04.2014 emisă de pârâtă în examinarea contestaţiei împotriva constatărilor din Raportul de Control al Curţii de Conturi - Departamentul IV nr. 789/11.03.2014:

- anularea constatării de la pct. 2 şi măsurile de la pct. .II 3 în ceea ce priveşte interdicţia de subcontractare;

- anularea constatării de la pct. 3 şi măsurile de la pct. .II 4 în ceea ce priveşte dirigenţia de şantier, dotări;

- anularea constatării de la pct. 5.1 şi măsurile de la pct. .II 6 în ceea ce priveşte expertizarea tehnico economica efectuată de SC C. SRL;

- anularea constatării de la pct. 5.2, măsura de la pct. II.6 (consultanţă în domeniul fiscal efectuata de SC D. SRL)

1. Cât priveşte constatarea de la pct. 3 şi măsura aferentă pct. II 4, instanţa de fond a reţinut faptul că prin încheierea de şedinţă din data de 30.05.2012, pronunţată în Dosarul nr. x/2011, rămasă definitivă şi irevocabilă, instanţa a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 12/2011, ca urmare măsurile atacate de la pct. 2 - 8, 10 - 12, 15, 17, 19 şi 20 şi-au pierdut temporar forţa obligatorie şi executorie, astfel încât reclamanta nu mai avea obligaţia de a le duce la îndeplinire şi, pe cale de consecinţă, nici nu i se mai putea imputa acest lucru.

Recurenta-reclamantă a criticat soluţia de menţinere a măsurilor dispuse la pct. II.4 din Decizia nr. 19/2014, apreciind că instanţa de fond a interpretat eronat dispoziţiile Ordinului ME nr. 172/2003, întrucât cele reţinute în considerentele hotărârii, respectiv faptul că firma de dirigenţie nu a solicitat dotări "sunt absolut eronate deoarece acestea nu trebuiau solicitate de ei, fiind prevăzute în mod imperativ de legiuitor ca o responsabilitate a antreprenorului."

De asemenea, se susţine că instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile OME nr. 172/2003, pentru că a înlăturat susţinerile reclamantei privind adoptarea modelului de deviz utilizat în contractele de tip FIDIC.

Recurenta-reclamantă mai susţine în esenţă nelegalitatea soluţiei pronunţate în raport de faptul că "instanţa de fond nu a înţeles din probatoriu administrat în cauză, că la data intrării în vigoare a H.G. nr. 28/2008, nu era demarată procedura pentru realizarea studiului de fezabilitate (aceasta fiind chiar finalizată la acea dată) ".

Însă, instanţa de fond în mod corect a constatat, analizând probele administrate că nu există nicio dovadă în sensul că la data intrării în vigoare a H.G. nr. 28/2008, respectiv 22.01.2008, societatea demarase o procedură de achiziţie publică pentru realizarea studiului de fezabilitate (pentru lucrarea de închidere şi ecologizare la Mina Borşa, Iaz D2, jud. Maramureş) în care să fi fost folosit un model mai vechi de deviz general.

De asemenea, instanţa de fond a înlăturat susţinerile reclamantei referitor la adoptarea modelului de deviz utilizat în contractele de tip FIDIC deoarece facilităţile vizate de acele contracte sunt destinate inginerului antreprenorului (constructorului) şi nu dirigintelui de şantier.

Aceleaşi aprecieri sunt valabile şi pentru contractul nr. x/06.07.2012, dirigenţia de şantier nefiind asigurată de antreprenor, ci de către autoritatea contractantă, în baza unui contract de prestări servicii separat încheiat cu firma SC E. SRL.

În cauză sunt incidente dispoziţiile H.G. nr. 28/2008 care în Anexa a la prevede Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiectiv de investiţii şi lucrări de intervenţii, potrivit căreia, la Cap. 5 Alte cheltuieli, pct. 5.1., în organizare de şantier se cuprind cheltuielile necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj cum ar fi:

"(...) cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajării la construcţii existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundaţii pentru macarale, reţele electrice de iluminat şi forţă, căi de acces - auto şi căi ferate - branşamente/racorduri la utilităţi, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu şi altele asemenea " .

"taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, feroviare, navale sau aeriene, contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contract temporar cu furnizorul de energie electrică, cu unităţi de salubrizare, taxe depozit ecologic, taxe locale; chirii pentru ocuparea temporară a domeniului public, costul energiei electrice şi al apei consumate în incinta organizării de Şantier pe durata de execuţie a lucrărilor, costul transportului muncitorilor nelocalnici şi/sau cazarea acestora, paza şantierului, asigurarea pompierului autorizat etc".

"Cheltuieli diverse şi neprevăzute, Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevăzute la capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 3 şi 4 ale devizului general, în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor ".

În acest caz, în situaţiile de lucrări întocmite de constructori (în baza Contractelor nr. x/08.09.2011 şi nr. x/06.07.2012), la capitolul intitulat "articole preliminare" au fost incluse cheltuieli pentru dirigenţii de şantier respectiv: asigurarea de birouri, întreţinerea birourilor, dezafectarea birourilor, furnizarea unei camere foto, cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea a două autovehicule, contravaloarea convorbirilor telefonice etc.) şi nu cheltuieli necesare constructorului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii.

Invocarea faptului că antreprenorul s-a obligat să asigure aceste condiţii corespunzătoare pentru derularea activităţii asistenţei tehnice, nu are susţinere legală, astfel de cheltuieli pentru dirigenţii de şantier respectiv: asigurarea de birouri, întreţinerea birourilor, dezafectarea birourilor, furnizarea unei camere foto, cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea a două autovehicule, contravaloarea convorbirilor telefonice etc), nu au fost solicitate de diriginţii de şantier printr-un contract încheiat cu constructorul.

Din Raportul de control rezultă că pentru dirigenţia de şantier, SC A. SA a încheiat contracte direct cu firmele care au asigurat această activitate, respectiv, în cazul contractului de, lucrări nr. x/06.07.2012, dirigenţia de şantier a fost asigurată de SC E. SRL, în baza contractului de prestări servicii nr. x/16.03.2009, la valoarea Re 580.217 RON (inclusiv TVA), iar în cazul contractului de lucrări nr. x/08.09.2011, dirigenţia de şantier a fost asigurată de SC F. SRL, în baza contractului de prestări servicii nr. x/05.02.2009, la valoarea de 221.493 RON (inclusiv TVA).

Procedând astfel, situaţiile de lucrări emise în baza acestor contracte (acceptate la plata de către SC A.) nu au respectat conţinutul şi structura stabilită prin OMDLPL nr. 863/2008 pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi m Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 -formularul F3 - lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări (prezentat în anexa la acest ordin), respectiv în situaţiile de lucrări, conform acestor prevederi, se includ:

- cheltuieli directe constituite din: cheltuieli cu consumurile de materiale şi utilaje, manopera muncitorilor direct productivi şi cheltuieli de transport aferente materialelor, prefabricatelor, confecţiilor, utilajelor, precum şi valoarea transporturilor tehnologice;

- cheltuieli indirecte reprezentând cheltuieli proprii ale executantului, necesare pentru executarea lucrărilor de investiţii/intervenţii, calculate prin aplicarea cotei negociate asupra totalului cheltuielilor directe rezultate;

- profit calculat prin aplicarea cotei negociate asupra cheltuielilor indirecte.

Obligativitatea întocmirii situaţiilor de lucrări în această structură este reglementată prin "Instrucţiunile" date în aplicarea H.G. nr. 28/2008, aprobate prin OMDLPL nr. 863/2008, la art. 1 s-a prevăzut: "Formularele F1 - F5, completate cu preţuri unitare şi valori, devin formulare pentru devizul ofertei şi vor fi utilizate pentru întocmirea situaţiilor de lucrări executate, în vederea decontării".

Curtea de Conturi a României a constatat, în cazul contractelor nr. x/08. 09.2011 şi nr. x/06.07.2012, că au fost acceptate la plată situaţii de lucrări întocmite de constructori, într-o altă structură decât cea prevăzută de lege, pentru decontarea lucrărilor finanţate din fonduri publice, în sensul că au fost incluse şi acceptate la plată, cheltuieli fără bază legală înscrise la capitolul intitulat "articole preliminare " şi constând în dotări şi cheltuieli pentru dirigenţia de şantier şi nu cheltuieli necesare constructorului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii.

În cazul contractelor nr. x/08.09.2011 şi nr. x/06.07.2012, analizate de auditorii publici externi, recurenta - reclamantă susţine aplicarea OMEC nr. 172/2003, în sensul că a încheiat aceste contracte având la bază,forma contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor" aprobată prin acest ordin, fără a avea în vedere faptul că sunt finanţate din fonduri de la buget (prin Ministerul Economiei), situaţie ce impune aplicarea prevederilor H.G. nr. 28/2008.

Această formă de contract are la bază procedurile FIDIC, condiţie impusă doar la contractele de lucrări pentru obiectivele miniere cuprinse în Proiectul finanţat în baza Acordului de împrumut încheiat între România (Ministerul Economiei şi Comerţului) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 44,5 milioane dolari SUA, semnat la Bucureşti la 13 octombrie 1999, aprobat prin O.G. nr. 11/2000.

Recurenta - reclamantă, SC A. SA, avea obligaţia să aplice prevederile H.G. nr. 28/2008, în raport de dispoziţiile art. 4 potrivit cărora "(...) Prevederile prezentei hotărâri se aplică pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi, precum şi lucrărilor de intervenţii la construcţii existente, finanţate, total sau parţial, din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi la art. 1 alin. (2) din legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare ".

De altfel, SC A. SA solicită, aplicarea OMEC nr. 172/2003, fiind emis cu totul în baza unui alt act normativ, respectiv în baza O.G. nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2000.

Faptul că documentaţiile tehnico-economice (PIA şi PT) sunt întocmite în baza contravine, prevederilor Ordinului nr. 172/2003, aplicarea acestui ordin după intrarea în vigoarea a H.G. nr. 28/2008, art. 1 din acest act normativ: "Se aprobă conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice".

În concluzie, fără a se respecta prevederile H.G. nr. 28/2008, cu modificările şi completările ulterioare, SC A. SA, numai în baza a 2 contracte, a acceptat la plată, dotări şi cheltuieli, peste cele necesare constructorului, fapt ce a condus la efectuarea de plăţi în sumă de 200.956 RON, din fonduri alocate de la bugetul de stat, pentru cheltuieli fără bază legală.

2. Cât priveşte constatarea de la pct. 5 şi măsura aferentă de la pct. II 6 care vizau plăţile efectuate în cazul celor două tipuri de contracte de consultanţă încheiate de societate (pentru elaborarea şi expertizarea documentaţiilor tehnico - economice pentru lucrări de 'închidere şi ecologizare şi în domeniul fiscal, financiar şi contabil), instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu a dovedit necesitatea încheierii acestor contracte de consultanţă, în raport de probele administrate şi atribuţiile societăţii stabilite prin H.G. nr. 312/2002 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale de Conservare şi închidere a Minelor "A." SA, 'astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. 1158/2004;

Recurenta-reclamantă critică soluţia de menţinere a măsurilor dispuse la pct. II.6 din Decizia nr. 19/2014, apreciind că instanţa de fond "face o gravă confuzie când reţine situaţia unui contract încheiat pe baza cererii de ofertă, adică în conformitate cu art. 124 din O.U.G. nr. 34/2006 (...) în cadrul procedurii cumpărare directă este suficientă factura şi procesul-verbal de recepţie a serviciilor, nu era necesară nota justificativă (...) La finalul contractului, a fost analizat în data de 21.01.2015 modul de îndeplinire a contractului şi s-a întocmit un proces-verbal prin care s-a consemnat faptul că activităţile cuprinse (...) au fost îndeplinite de prestator (...) ".

Analizând situaţia se constată că Raportul de control nr. x/11.03.2014, auditorii publici externi au consemnat, 1 faptul că, deşi SC A. SA avea angajat personal specializat în domeniul expertizării documentaţiilor tehnico-economice pentru lucrări de închidere şi ecologizare «obiectivelor miniere şi în domeniul financiar-contabil, cu atribuţii corespunzătoare stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (actualizat) şi Statutul entităţii, în perioada 2011-2013, au fost efectuate cheltuieli ineficiente în sumă de 163.432 RON, cu achiziţia de Servicii de consultanţă de specialitate în domeniul elaborării şi expertizării unor documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de închidere şi ecologizare a afectivelor miniere şi servicii de consultanţă financiară, fiscală şi reglementări contabile, după cum urmează:

SC A. SA, pentru achiziţia de servicii de consultanţă de specialitate în domeniul elaborării şi expertizării unor documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de închidere şi ecologizare a obiectivelor miniere aprobate la închidere prin hotărâri de Guvern, a încheiat cu SC C. SRL următoarele contracte de prestări servicii, în valoare totală de 159.200 RON, fără TVA:

- contractul de prestări servicii nr. x/02.08.2010, atribuit în urma aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, la valoarea de 56.400 RON/an, la care se adaugă TVA în valoare de 13.536 RON, valoarea totală a contractului fiind de 69.936 RON, iar durata acestuia fiind de 12 luni;

- contractul de prestări servicii nr. x/01.08.2011, atribuit prin achiziţie directă la valoarea de 56.400 RON/an, la care se adaugă TVA în valoare de 13.536 RON, valoarea totală a contractului fiind de 69.936 RON, iar durata acestuia fiind de 12 luni;

- contractul de prestări servicii nr. x/01.08.2012, atribuit în urma aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare la valoarea de 56.400 RON/an, la care se adaugă TVA în valoare de 13.536 RON, valoarea totală a contractului fiind de 69.936 RON, iar durata acestuia fiind de 12 luni.

Potrivit caietelor de sarcini (care au stat la baza acestor contracte), obligaţiile prestatorului includeau activităţi specifice de analiză şi verificare a documentaţiilor întocmite pentru lucrări de închidere şi ecologizare a obiectivelor miniere, printre care:

- analiza proiectului, în totalitate sau pe părţi componente, respectiv: soluţiile tehnice adoptate, modul de întocmire a devizelor pe obiect şi a devizului general (respectarea legislaţiei, structura, etc), problemele de mediu, programele aferente;

- verificarea prin sondaj a corelării unor cantităţi din devizul pe obiect cu detaliile grafice prezentate;

- verificarea valorii obiectelor din devizul general în cazul lucrărilor suplimentare asigurate din renunţări;

- verificarea documentaţiilor faţă de încadrarea în fondurile alocate prin hotărâri de Guvern, etc.

În baza acestor contracte, în perioada supusă controlului (2011 - 2013), SC A. SA a decontat facturile emise lunar de SC C. SRL, în valoare totală 112.800 RON, fără TVA, respectiv 4.700 RON/lună, fără TVA.

Trebuie menţionat că, deşi a fost atribuit pentru o perioadă de 12 luni, contractul de prestări servicii nr. x/01.08.2012 s-a derulat doar până la sfârşitul anului 2012.

Auditorii publici externi au constatat următoarele: Activităţile care au făcut obiectul celor 3 contracte erau stabilite în sarcina angajaţilor SC A. SA, după cum urmează:

- în baza prevederilor H.G. nr. 1158/2004, pentru modificarea şi completarea hotărârii Guvernului nr. 313/2002 privind înfiinţarea SC A. SA, potrivit cărora, pentru realizarea obiectului său de activitate, SC A. SA verifică documentaţiile tehnico - economice pentru lucrările din cadrul programului anual şi le propune spre avizare Consiliului tehnico - economic al Ministerului Economiei;

- în baza prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului tehnico-economic al SC A. SA, aprobat prin Decizia directorului general nr. 253/21.11.2008, conform cărora, membrii Consiliului (director tehnic, director producţie, director economic, şef serviciu programe, proiecte-avizări, şef serviciu mărire producţie, şef serviciu monitorizare post-închidere şi alţi şefi), aveau ca atribuţii: analizarea din punct de vedere tehnico-economic a documentaţiilor, avizarea acestora din punct de vedere al necesităţii, oportunităţii şi sub aspect tehnico - economic, prezentarea de concluzii şi formularea de recomandări.

Aceste documentaţii cuprind, studiile şi documentaţiile tehnico - economice studii de prefezabilitate, fezabilitate, proiecte tehnice şi detalii de execuţie) aferente Programului anual de conservare, închidere, reconstrucţie ecologică şi activităţi postînchidere" la obiectivele aprobate prin hotărâri ale Guvernului României, a căror finanţare se realizează din surse bugetare, precum şi documentaţiile privind modificarea mor soluţii tehnice prevăzute în proiecte.

În baza Fişelor de post pentru angajaţii implicaţi direct în gestionarea "Programului anual de conservare, închidere, reconstrucţie ecologică şi activităţi postînchidere ", care prevedeau următoarele atribuţii:

- directorul tehnic "analizează şi formulează observaţii asupra studiilor de prefezabilitate, de fezabilitate şi a proiectelor analizează documentele tehnico -economice elaborate pentru conservare, închiderea minelor, sintetizează observaţiile specialiştilor din cadrul SC A. SA şi prezintă conducerii societăţii comerciale propunerile de avizare, însuşire şi aprobare, după caz şi răspunde de încadrarea devizelor generale în valorile aprobate prin ordin al ministrului şi în valoarea contractată, respectând documentaţiile aprobate"

- directorul producţie analizează documentele tehnico-economice elaborate pentru conservare, închiderea minelor, monitorizare, sintetizează observaţiile specialiştilor din cadrul SC A. SA;

- şeful serviciului programe, proiecte, avizări întreprinde demersurile necesare şi verifică conform prevederilor legale actualizarea anuală sau ori de câte ori este nevoie, tuturor devizelor generale pentru lucrările cuprinse în Programul anual acordă asistenţă tehnică de specialitate celorlalte servicii implicate/interesate, la solicitarea acestora, în vederea elaborării programului anual " evaluează, ori de câte ori se solicită, modul de prestare a serviciilor de proiectare şi verifică în teren conformitatea dintre proiect şi lucrările executate şi analizează şi formulează observaţii asupra studiilor de prefezabilitate, de fezabilitate şi a proiectelor (...);

Conform informaţiilor verificate pe site-ul Ministerului de Finanţe, rezultă că SC C. SRL, a fost înfiinţată la data de 23.03.2010 (cu aproape 5 luni înaintea semnării primului contract respectiv, contractul de servicii nr. x/02.08.2010); "Serviciile contractate cu SC C. SRL, au fost prestate de G., angajat la SC A. SA, în perioada 02.06.2008 - 23.02.2009, în cadrul Serviciului programe, proiecte, avizări, în funcţia de inginer responsabil proiecte.

O serie de proiecte tehnice sau alte documentaţii elaborate de către operatorii economici implicaţi în activitatea de închidere a minelor, au fost întocmite, avizate şi aprobate de către angajaţii SC A. SA (inclusiv şefi servicii, directori şi director general) ulterior acestea fiind verificate şi semnate de către G., angajat al SC C. SRL.

SC A. SA, pentru achiziţia de servicii de consultanţă financiară, şi reglementări contabile, a încheiat cu SC D. SRL, contractul de servicii nr. x/16.10.2012, atribuit prin achiziţie directă la valoarea de 19.000 sare se adaugă TVA în valoare de 4.560 RON, valoarea totală a contractului fiind de iar durata acestuia fiind de 2 luni şi jumătate, respectiv până la data de 31.12.2012.

La baza semnării acestui contract a stat adresa nr. x/15.10.2012, în cuprinsul se regăsesc principalele domenii pentru care s-a solicitat:

- consultanţă, printre care: consultanţă în domeniul reglementărilor contabile;

- consultanţă în probleme fiscale (TVA, impozit pe profit, impozit pe venit, impozite şi taxe locale, amenzi şi penalităţi, asigurări sociale, asigurări de sănătate şi alte taxe datorate de beneficiar);

- consultanţă privind modul de calcul şi vărsarea taxelor şi impozitelor, etc.

Pe perioada derulării contractului, SC A. SA, în baza facturii nr. x, cu OP nr. x/14.11.2012, a decontat suma de 11.780 RON, iar în baza facturii nr. x/20.12.2012, cu OP nr. x/22.01.2013, a decontat suma de 11.780 RON.

Echipei de control i-au fost prezentate un număr de 9 Buletine informative (ianuarie - septembrie 2012), în care sunt prezentate noutăţile legislative financiare, contabile, publicate în Monitorul Oficial, în luna anterioară redactării Buletinului, o sinteză a informaţiilor prevăzute în actele normative publicate. aceste Buletine informative sunt prezentate multe informaţii cu caracter fiscal general, care nu au legătură cu specificul activităţii desfăşurate în cadrul SC A. SA, cum ar fi Buletinul lunii ianuarie 2012, în care sunt inserate modificările apărute în urma publicării în Monitorul Oficial nr. 938/30.12.2011, a O.U.G. nr. 125/2011: "reintroducerea unor servicii de informatică la activităţi independente impozabile pe bază de norme de venit", "praguri valorice Intrastat 2012", "modificare Convenţie evitare dublă impunere dintre România şi Elveţia", "modificare instrucţiuni completare document administrativ în format electronic (e-DA) privind mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize".

Astfel de informaţii (furnizate în urma derulării contractului de consultanţă), puteau fi obţinute prin intermediul unor mijloace electronice de comunicare respectiv, programe informatice de legislaţie, site-uri de profil existente pe piaţă, fie ale unor entităţi acreditate (ANAF, MFP, etc.), fie ale unor entităţi ce au ca parteneri persoane cu înaltă calificare în domeniul fiscal sau contabil (www.x.ro, www.x.ro, www.x.ro, etc), etc.

Mai mult, faptul că informaţiile furnizate de aceste site-uri de specialitate sunt în mare parte gratuite.

O serie de buletine lunare informative care cuprind nu numai noutăţi legislative, ci şi o serie de speţe tratate şi comentate fundamentat de specialişti în domeniu, speţe cu care se confruntă societăţile comerciale vizavi de aplicarea cadrului legal în vigoare, pot fi obţinute în baza unui abonament anual, la preţuri mult inferioare (1.000 - 1.500 RON), celor decontate în baza contractului de prestări servicii nr. x/16.10.2012;

Angajaţii SC A. SA, de profesie economişti, au participat în perioada 2011 - 2012 la numeroase cursuri de perfecţionare, care au avut ca tematică: "Noutăţi în reglementările legislative în domeniul economic

În Decizia nr. 19/11.04.2014, prin măsura dispusă la pct. nr. II 6 pentru abaterea consemnată la pct. nr. 5 din aceeaşi Decizie, s-au dispus conducerii SC A. SA, următoarele:

Conducerea A." SA va dispune măsuri şi va urmări "angajarea de servicii de consultanţă în domeniul elaborării şi expertizării documentaţiilor tehnico-economice şi în domeniul financiar-contabil cu respectarea principiilor unei bune gestiuni financiare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 119/1999.

Totodată, se vor dispune măsuri pentru extinderea verificărilor, asupra tuturor contractelor de servicii/de consultanţă, derulate în perioada 2011 - 2012, în vederea identificării şi a altor cazuri de servicii achiziţionate pentru activităţi, pentru care, entitatea avea angajat personal specializat cu atribuţii corespunzătoare stabilite prin ROF şi Fişa postului, precum şi de servicii angajate în condiţii de neeconomicitate, a stabilirii întinderii unui eventual prejudiciu produs ca urmare a plăţilor efectuate pentru astfel de servicii (inclusiv pentru cele consemnate în Raportul de control), înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate) în condiţiile legii, precum şi corectarea rezultatelor contabile înregistrate, determinarea eventualelor diferenţe cuvenite bugetului de stat şi virarea acestora pe destinaţiile legale inclusiv accesoriile aferente (pentru înlăturarea abaterilor prezentate la pct. 5 din Decizie)"

Susţinerile recurentei-reclamante privind nelegalitatea măsurii dispuse trebuie analizate în raport de următoarele prevederi legale:

- art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de actualizată cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 1 şi art. 10 alin. (4) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv;

- pct. 3.3. din Anexa la OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.

3. Cât priveşte constatările de la pct. 2 "restul constatărilor" în ceea ce priveşte interdicţia de subcontractare de către SC B. SA amenajările interioare şi serviciile neprevăzute aferente lucrărilor cu sistemele electronice de securitate, şi pe cale de consecinţă măsurile de pct. II 3 care vizează aceste aspecte, recursul se referă la "interdicţia de subcontractare" cu referire la Muzeul Aurului din Brad, apreciindu-se că instanţa de fond nu a făcut distincţie între contractantul de servicii şi contractul de lucrări.

Prin măsura II.3 s-a stabilit că instanta de fond a reţinut în primul rând că dirigenţia de şantier nu era asigurată de antreprenor, ci de autoritatea contractantă în baza unor contracte încheiate separat cu o altă firmă, iar aceasta nu solicitase dotările şi facilităţile respective; în al doilea rând reclamanta a interpretat greşit actele normative incidente în cauză, respectiv OMEC nr. 172/2003 privind aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacere a mediului/conservare şi cele ale H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;

Instanţa de fond a menţinut în parte măsurile dispuse la pct. II.3 din Decizia nr. 19/2014, constatând că sunt legale constatările Curţii de Conturi în ceea ce priveşte subcontractările, amenajările interioare - mobilier - pal melaminat şi realizarea sistemelor electronice de securitate -servicii neprevăzute în caietul de sarcini, pentru considerentele dezvoltate în cele ce succed.

În Raportul de control, s-a consemnat că, pentru reabilitarea Muzeului Aurului din prad au fost încheiate 2 contracte:

a) contractul de lucrări nr. x/21.11.2007, în care au fost incluse şi lucrări pentru "reabilitare clădire Muzeul Aurului Brad" în valoare de 686.234,80 RON, fără TVA. Acest contract a fost modificat prin 14 acte adiţionale, în sensul suplimentarii lucrărilor pentru "reabilitare clădire Muzeul Aurului Brad" şi renunţării la alte categorii de lucrări prevăzute în devizul iniţial.

SC A. SA, în baza contractului nr. x/21.11.2007, a acceptat la plată şi plicit a decontat lucrări în valoare de 2.949.820 Iei (cu TVA şi taxe incluse).

b) contractul nr. x/13.03.2012 încheiat cu SC B. SA, având ca obiect execuţia unor lucrări suplimentare la obiectivul de investiţii "reabilitare clădire Muzeul Aurului Brad", la valoarea de 232.351,41 RON, la care se adaugă TVA în valoare de 55.764,34 RON, valoarea totală a contractului fiind 288.115,75 RON, lucrările urmând a fi finalizate în 4 luni de zile.

În baza acestui contract, au fost convenite a se realiza următoarele lucrări: completări constructive muzeu; evaluare informatizare exponate; personal deservire, pază, încălzire încăperi; sistem antiefracţie, antiincediu.

Şi acest contract a fost modificat prin actele adiţionale nr. x/19.07.2012 şi ar. 2/10.08.2012, prin care a fost prelungit termenul de execuţie al lucrărilor.

SC A. SA, în baza contractului nr. x/13.03.2012, a acceptat la plată şi f implicit a decontat lucrări în valoare de 258.730 RON (cu TVA şi taxe incluse).

În fapt, lucrările de reabilitare a clădirii muzeului au fost începute în anul 2008, conform Procesului-verbal de predare a amplasamentului din 14.04.2008 şi Ordinului de începere a lucrărilor din data de 14.05.2008.

La începutul anului 2010, lucrările de reabilitare a clădirii muzeului au fost întrerupte datorită litigiului dintre CN N. SA şi lichidatorul judiciar al H. SA (firma I. SRL Timişoara).

După clarificarea situaţiei juridice, în luna iunie 2011, clădirea a revenit în proprietatea CN N. SA. Odată cu finalizarea lucrărilor, angajate în baza contractului de lucrări nr. x/21.11.2007 şi nr. 15/13.03.2012, prin Protocolul nr. 502/04.12.2012, s-a realizat predarea - primirea amplasamentului clădirii Muzeul Aurului Brad, de la constructorul - SC B. SA la CN N. SA, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 96 din H.G. nr. 925/2006, acte normative în vigoare la data respectivă, întrucât Curtea de Conturi a României nu a contestat realitatea lucrărilor executate, ci a constatat nerespectarea obligaţiilor asumate prin contract, de către executantul lucrărilor, referitoare la subcontractarea lucrărilor şi la preţul materialelor puse în operă.

Instanţa de recurs însă apreciază eronată interpretarea dată sus menţionatelor prevederi contractuale.

În general executarea unor lucrări industriale presupune un cumul de operaţiuni specializate. În cele mai multe cazuri o singură firmă nu poate executa cu mâna de lucru proprie lucrări specializate, aceasta fiind de resorturi unor entităţi diferite de serviciul prestat.

De altfel, dispoziţiile incidente ale O.U.G. nr. 34/2006 respectiv art. 4 cu referire la contractul de lucrări şi art. 6 cu referire la contractul de servicii relevă că cele trei contracte nu sunt contracte de subcontractare a lucrărilor, ci contracte de prestări servicii ale unor servicii cuprinse în contractul de lucrări întrucât prin semnarea acestor contracte, cei trei prestatori s-au obligat să efectueze contra cost, pentru SC B. şi nu pentru recurentă, serviciile care fac obiectul fiecărui contract preţul pentru serviciile prestate a fost stabilit prin negocierea între cele două părţi, faţă de care recurenta este un terţ. Acest aspect nu implică SC A. SA în măsura în care unicul răspunzător pe toată perioada de garanţie pentru lucrarea executată în faţa SC A. SA este operatorul B. cu care a fost încheiat contractul nr. x/2007, adiţional ca preţ şi obiect prin 14 acte adiţionale.

În concluzie, nu era prevăzută nicio obligaţie a antreprenorului de a fi anunţaţi/nominalizaţi/declaraţi prestatorii de servicii.

Documentaţia de atribuire prevede expres că doar subcontractorii de lucrări urmau să fie declaraţi prin nominalizare, fiind necesar acordul expres al beneficiarului.

Auditorii Curţii de Conturi şi-au fundamentat această interpretare cu referire la faptul că s-au decontat lucrări de amenajare la preţuri mai mari decât preţul pieţei, însă pe baza unor estimări proprii, în realitate serviciile cuprinse în cadrul contractului de lucrări nr. x/2007 s-au încadrat în preţul contractului atribuit în urma unei proceduri de achiziţie publică operatorului B.

- mobilierul, aşa cum se observă şi din fotografiile anexate, este unul special pentru a adăposti aceste exponate unice în lume, montat la faţa locului şi nu este un mobilier care se poate cumpăra "la liber" din orice depozit de materiale de construcţii;

- prin corpul mobilierului sunt inserate dispozitive antiefracţie şi sisteme de iluminare, balamalele uşilor acestor corpuri de mobilier sunt speciale pentru acest tip de vitrine, geamurile şi policioarele sunt îmbrăcate în folie antiefracţie (la solicitarea expresă a Poliţiei, aşa cum se observă şi din PV nr. 629/22.11.2011), iar pentru lipirea acestora au fost folosiţi adezivi speciali cu grad de rezistenţă ridicat;

- prin pardoseală sunt trecute toate cablurile electrice care alimentează aceste vitrine după finalizarea montării mobilierului şi a sistemelor de alarmare, atât responsabilitatea calitativă şi financiară (Garanţia de bună execuţie) cât şi aspectul final al muzeului a fost dat de antreprenorul general al întregii lucrări contractate - SC B. SA, lucru confirmat şi prin PVRTL nr. 159474/18.12.2012. - anexa 4 la motivele de recurs.

Apare ca neîntemeiată şi menţinerea constatării potrivit căreia a avut loc decontarea unor servicii neprevăzute în caietul de sarcini, respectiv a sistemelor electronice de securitate, în măsura în care au afirmat că au analizat actul adiţional nr. x/02.08.2011 la contractul nr. x/2007, iar în formularul CI. la pct. 2 sunt prevăzute aceste sisteme electronice de securitate (caiet de sarcini).

În raport de aceste aprecieri, aceasta critică a soluţiei instanţei de fond apare ca întemeiată.

Recursul pârâtei Curtea de Conturi se referă la greşita anulare în parte a Deciziei nr. 19/2014.

1. În ceea ce priveşte constatarea de la pct. 1 şi, în consecinţă, măsura de la pct. II 2, instanţa de fond a reţinut legalitatea plăţilor efectuate de reclamantă în cazul acordului-cadru de servicii nr. x/25.01.2010 încheiat între SC A. SA şi SA K. SRL, întrucât părţile au stabilit un preţ fix şi nu variabil, care nu era influenţat de cantităţile concrete de materiale folosite în cursul unei anumite luni, în condiţiile în care pârâta nu a pus în discuţie legalitatea contractului, ci numai modalitatea în care el a fost pus în executare de către părţi. Prin această modalitate de stabilire a preţului contractului, părţile şi-au împărţit teoretic riscurile, instanţa apreciind ca fiind un argument suplimentar confirmările primite prin punctele de vedere transmise de ANRMAP, la solicitările reclamantei, potrivit cărora decontare trebuie să se facă la preţul fix lunar stabilit în contract.

Recurenta critică soluţia susţinând că în ceea ce priveşte acordurile cadru cu SC K. SRL şi L. SA s-au inclus în deconturile stabilite articole la preţuri mai mari decât cele contractate ori servicii neprevăzute astfel că prin acceptarea lor la plată s-au efectuat plăţi nedatorate.

Aceste, în fapt, reiterări ale susţinerilor în fond, şi de altfel, iniţial şi de către auditori Curţii de Conturi, nu pot conduce la o altă concluzie, instanţa de recurs apreciind de asemenea că, preţul contractului s-a stabilit global, per serviciu realizat şi nu pe fiecare produs furnizat, adică un preţ lunar pentru întregul pachet de servicii de exploatare şi întreţinere realizat în cursul lunii respective.

Se observă ca părţile au stabilit un preţ fix şi nu variabil, care nu era deci influenţat de cantităţile concrete de materiale folosite în cursul unei anumite luni (var şi polielectrolit), de cantităţile de nămol extrase din staţia de epurare, de costul transportului nămolului, de preţul analizelor probelor de apă sau de cuantumul salariilor personalului angajat.

Singurul element variabil al preţului pe care părţile l-au convenit a fost actualizarea lunară cu inflaţia, astfel încât să se ţină pasul cu creşterile preţurilor la unele componente ale preţului.

Dacă o astfel de modalitate de stabilire a preţului contractului era potrivită sau nu în raport de obiectul concret al contractului reprezintă o chestiune distinctă, ce nu face obiectul prezentei analize, ţinând seama de faptul că pârâta nu a pus în discuţie legalitatea contractului, ci numai modalitatea în care el a fost pus în executare de către părţi.

De altfel ofertele financiare declarate câştigătoare ale celor doi contracandidaţi sunt relevante pentru această apreciere, intenţia acestora de a împărţi prin modalitatea de stabilire a preţului, riscurile potenţiale rezultate din servicii fiind neîndoielnică.

Mai mult nu trebuie omis pentru o autoritate publică şi faptul că aceasta a solicitat, în repetate rânduri, punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, primind de fiecare dată o confirmare a faptului că decontarea trebuie să se facă la preţul fix lunar stabilit în contract, fără ca autoritatea contractantă să poată solicita prestatorului să justifice modul în care a format preţul în fiecare lună, adică fără sa îi poată solicita să justifice cantităţile de materiale folosite, utilitatea lor etc.

2. Constatarea de la pct. 2 în ceea ce priveşte alocarea sumelor de la bugetul de stat pe un alt obiectiv decât mina Barza, respectiv Muzeul Aurului din Brad şi, pe cale de consecinţă, partea din măsurile de la pct. II 3 vizând acest aspect.

Instanţa de fond a reţinut că lucrările de reabilitare a clădirii Muzeului Aurului Brad au fost incluse în planul de închidere a minei Barza, jud. Hunedoara, fiind avute în vedere în toate documentele elaborate sau însuşite de Statul Român, fie prin intermediul Guvernului (la emiterea H.G. nr. 1008/2006), fie prin intermediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (la încheierea contractului de mandat nr. x/22.02.2012), astfel încât reclamanta avea nu doar dreptul, ci şi obligaţia contractuală de a efectua aceste lucrări.

Raportul de control, auditorii publici externi au consemnat, faptul că, prin Hotărârea Guvernului nr. 1008/02.08.2006 privind aprobarea închiderii definitive şi monitorizării factorilor de mediu postînchidere a unor mine şi cariere, etapa a IX-a, a fost aprobată închiderea definitivă şi monitorizarea factorilor de mediu post-închidere a unor mine şi cariere, printre care şi mina Barza, aflată în patrimoniul Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului "N." SA Deva (denumită în continuare CN N. SA).

SC A. SA, din sumele alocate de la bugetul de stat pentru lucrări de închidere şi ecologizare la Mina Barza din cadrul CN N. SA, a contractat execuţia de lucrări în valoare 6.892.727 RON, fără TVA, prin încheierea contractului de lucrări nr. x/21.11.2007, în care au fost incluse şi lucrări pentru "reabilitare clădire Muzeul Aurului Brad" în valoare de 686.234,80 RON, fără TVA.

Muzeul Aurului Brad este amplasat în intravilanul municipiului Brad, judeţul Hunedoara, pe strada x nr. 9, în zona de protecţie pentru "Ansamblul urban str. x din secolul XX", conform PUG al municipiului Brad.

Ulterior, contractul a fost modificat prin 14 acte adiţionale, având ca scop, în principal, suplimentarea lucrărilor pentru "reabilitare clădire Muzeul Aurului Brad" şi renunţarea la alte categorii de lucrări prevăzute în devizul iniţial.

Aceste aspecte vizează de altfel şi criticile din recurs.

SC M. SA a elaborat pentru Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului N. SA Deva, la data de 30.09.2005, Planul de Încetare a Activităţii (PIA) la Mina Barza, judeţul Hunedoara, evaluând toate lucrările necesare la suma de 17.890.296 RON.

În cuprinsul Planului de Încetare a Activităţii, la poziţia 4.1.04 este menţionată "Reabilitarea clădirii Muzeului Aurului Brad şi amenajarea punctului turistic în subteran", cu valoare totală estimată a lucrărilor de 5.621.910 RON.

Muzeul Aurului din Brad a fost inclus în planul de închidere a minei Barza, judeţul Hunedoara, fiind avut în vedere în toate documentele elaborate sau însuşite de Statul Român, fie prin intermediul Guvernului (la emiterea H.G. nr. 1008/2006), fie prin intermediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (la încheierea contractului de mandat nr. x/22.02.2012), astfel încât reclamanta avea nu doar dreptul, ci obligaţia contractuală de a efectua lucrările de reabilitare a muzeului.

Cum de altfel corect a subliniat şi instanţa de fond, chestiunile de formă expuse de recurentă, respectiv dacă Muzeul făcea sau nu parte din perimetrul Minei Barza, trebuiau să fie analizate anterior H.G. nr. 1009/2006 şi nu într-un Raport al Curţii de Conturi care ar trebui să se limiteze la probleme de legalitate şi nu de oportunitate.

3. Constatarea de la pct. 9 şi în consecinţă măsura de la pct. I.1

Instanţa de fond a reţinut faptul că prin încheierea de şedinţă din data de 30.05.2012, pronunţată în Dosarul nr. x/2011, rămasă definitivă şi irevocabilă, instanţa a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 12/2011, ca urmare măsurile atacate de la pct. 2 - 8, 10 - 12, 15, 17, 19 şi 20 şi-au pierdut temporar forţa obligatorie şi executorie, astfel încât reclamanta nu mai avea obligaţia de a le duce la îndeplinire şi, pe cale de consecinţă, nici nu i se mai putea imputa acest lucru.

În Raportul de control, auditorii publici externi au consemnat, faptul că, până la data suspendării (30.05.2012) respectiv până la data anulării (12.06.2013) nu au fost întreprinse măsuri pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi prin Deciziile nr. 12/2011 respectiv nr. 15/2012, conducerea SC A. SA, invocând faptul că a formulat la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Cererea de chemare în judecată nr. 3323/13.12.2011, în Dosarul nr. x/2011, prin care a solicitat anularea Încheierii nr. 110/22.11.2011, precum şi suspendarea termenului de executare a celor 20 de măsuri dispuse prin Decizia nr. 12/07.10.2011.

Curtea de Apel Bucureşti, la termenul din data de 30.05.2012, a hotărât suspendarea executării Deciziei nr. 12/07.10.2011 (pentru măsurile dispuse la pct. 2, 1, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 15, 17, 19 şi 20 din aceeaşi Decizie), iar la termenul din data de 12.06.2013, prin Sentinţa civilă nr. 1951, a hotărât anularea în parte a Încheierii nr. 110/22.11.2011 şi a Deciziei nr. 12/07.10.2011 respectiv a măsurilor de la pct. 2, 1, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 15, 17, 19 şi 20.

Împotriva Hotărârii Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Conturi a României a formulat recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, recurs admis prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1382/2013.

O interpretare precum cea a recurentei nu poate fi primită dat fiind caracterul executoriu al Încheierii şi respectiv Sentinţei de suspendare a Deciziei nr. 12/2011 a Curţii de Conturi, soluţie rămasă în executare faţă de soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de admitere a recursului Curţii de Conturi dar de casare cu trimitere spre rejudecare.

În concluzie recursul pârâtei Curtea de Conturi nu apare ca fiind fondat iar recursul reclamantei SC A. SA apare ca întemeiat doar în ceea ce priveşte constatările de la pct. 2, în ceea ce priveşte interdicţia de subcontractare către SC B. SA, amenajările interioare şi serviciile neprevăzute aferente lucrărilor cu sistemele electronice de securitate.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

În raport de motivele invocate, numai capătul de cerere de recurs al reclamantei vizând restul constatărilor de la pct. 2 în conformitate cu dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. apare ca întemeiat astfel că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. urmează a-l admite, restul motivelor invocate, atât de reclamantă cât şi de pârâta, neîncadrându-se în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmează a fi respinse în temeiul aceloraşi dispoziţii procedurale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SC A. SA împotriva Sentinţei civile nr. 1950 din 30 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată.

Anulează, în parte, Decizia nr. 19/11.04.2014 a Curţii de Conturi şi în ceea ce priveşte restul constatărilor de la pct. 2, cu privire la interdicţia de subcontractare de către SC B. SA, amenajările interioare şi serviciile neprevăzute aferente lucrărilor cu sistemele electronice de securitate şi, pe cale de consecinţă, măsurile de la pct. II.3, care vizează strict aceste aspecte.

Menţine în rest dispoziţiile sentinţei.

Respinge recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva Sentinţei civile nr. 1950 din 30 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV