Validity of clawback contribution data and scope of annulment for specific medication errors under OUG 77/2011

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, anularea Notificării nr. x/30.10.2014 transmisă de pârâtă, prin care i-au fost comunicate datele necesare în vederea stabilirii, declarării şi achitării contribuţiei clawback aferente trimestrului III al anului 2014, precum şi anularea adresei privind răspunsul la contestaţia administrativă nr. P/1041/11.12.2014 (mai puţin în ceea ce priveşte menţiunea referitoare la codul CIM x).

2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3387 din 16 decembrie 2015, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, a anulat Notificarea nr. x/30.10.2014 emisă de Casa Naţională de asigurări de Sănătate şi, în parte, adresa nr. x/11.12.2014 privind răspunsul la contestaţia administrativă (mai puţin menţiunea referitoare la codul CIM x).

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în esenţă că, prin Notificarea nr. x/30.10.2014 trimisă de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate către reclamanta SC A. SRL, s-au comunicat acesteia datele necesare calculării taxei clawback prevăzute de O.U.G. nr. 77/2011 aferentă trimestrului III 2014, şi anume valoarea "p" de 20,92% şi consumul de medicamente suportat din FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii aferent vânzărilor pentru medicamentele menţionate în anexă.

Împotriva notificării, reclamanta a formulat contestaţie administrativă, ce a fost admisă parţial prin adresa nr. x/11.12.2014, doar în ceea ce priveşte medicamentele având codul CIM x.

A considerat instanţa de fond ca fiind neîntemeiate susţinerile reclamantei privind nemotivarea în fapt şi în drept a notificării, distincţia între noţiunea de valoare consumului de medicamente şi cea de consum de medicamente care ar rezulta din interpretarea prevederilor art. 3 şi art. 5 din O.U.G. nr. 77/2011, faptul că s-ar fi avut în vedere în mod greşit valoarea de decontare a medicamentelor, iar nu valoarea vânzărilor fiecărui plătitor, greşita includere a taxei pe valoarea adăugată, încălcarea art. 14 din Convenţie, a art. 1 din Protocolul nr. 1, art. 63 şi art. 34 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

În schimb, curtea de apel a apreciat ca fiind întemeiate criticile privind existenţa unor erori în calculul datelor comunicate de pârâtă, aspect confirmat chiar de cuprinsul adresei privind răspunsul la contestaţia administrativă nr. P/1041/11.12.2014 emisă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

A constatat că, prin această adresă, se anulează sumele privind codul CIM x având în vedere precizările reclamantei referitoare la faptul că ultimele loturi ale acestui produs puse pe piaţă şi-au încetat valabilitatea încă din luna septembrie 2013, ceea ce confirmă susţinerea reclamantei privind existenţa unor erori în datele raportate de farmacii, spitale etc. către casele teritoriale de sănătate şi ulterior de acestea către CNAS.

De asemenea, referitor la codul CIM x, în cuprinsul adresei se recunoaşte că dintr-o eroare a furnizorului de servicii medicale a fost selectat eronat acest cod, deşi corect era codul CIM x, însă pârâta nu ia nicio măsură de anulare sau modificare a datelor comunicate prin Notificarea x/30.10.2014, ci arată că a dispus doar atenţionarea furnizorului de servicii medicale, astfel încât raportările ulterioare să conţină date corecte.

În aceste condiţii, instanţa de fond a reţinut că nu există dovezi că sumele incluse în notificarea contestată corespund cu datele reale privind valoarea consumului de medicamente aferent vânzărilor reclamantei, astfel că se impune anularea actelor contestate.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 3387 din 16 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs doar pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

În esenţă, recurenta pârâtă a susţinut, referitor la motivarea instanţei privind existenţa unor erori în calculul datelor comunicate de CNAS, că în O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii s-a stabilit, începând cu 01.10.2011, obligaţia tuturor deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă de a plăti o contribuţie trimestrială în funcţie de procentul de creştere a consumului de medicamente aplicat la consumul individual al fiecăruia dintre aceştia.

Potrivit dispoziţiilor art. 5, alin. (4) şi (5) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora consumul total trimestrial de medicamente (CTt) suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, se calculează pe baza datelor raportate de casele de asigurări de sănătate şi centralizate de la farmaciile cu circuit deschis, unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă.

Casele de asigurări de sănătate raportează consumul centralizat către CNAS în baza raportărilor făcute de farmaciile cu circuit deschis, unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă care utilizează medicamente suportate din bugetul FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Baza de calcul a contribuţiei trimestriale se stabileşte potrivit O.U.G. nr. 77/2011, în funcţie de raportările furnizorilor de servicii medicale (farmacii, unităţi sanitare cu paturi şi centre de dializă) către casele de asigurări de sănătate.

Aceste instituţii transmit în format centralizat consumul de medicamente validat de acestea, pe baza raportărilor furnizorilor de servicii medicale.

Astfel, acest mecanism este unul care are la bază raportări însuşite şi asumate pentru corectitudinea lor de către furnizorii de servicii medicale, validate de casele de asigurări de sănătate şi transmise CNAS, iar aceste date au fost transmise reclamantei-intimate.

În aplicarea prevederilor legale. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic, fiecărui deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă respectiv reprezentant legal al acestuia. consumul centralizat la nivel naţional pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, aferente medicamentelor din lista depusă la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă pentru care se datorează contribuţia trimestrială.

Astfel, atribuţiile exclusive ale instituţiei recurente sunt acelea de a transmite procentul "p" şi consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, conform art. 3 alin. (3) coroborat cu art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

Singurele elemente necesare verificării modalităţii de calcul al taxei sunt cele referitoare la consumul de medicamente pe fiecare canal de eliberare (farmacii, unităţi sanitare cu paturi şi centre de dializă), date ce au fost puse atât la dispoziţia reclamantei, cât şi la dosarul instanţei.

Medicamentele prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 se utilizează (consumă) prin canalele de eliberare (circuit deschis, circuit închis) şi se raportează lunar de către acestea, constituind trimestrial datele din sistemul de asigurări sociale de sănătate.

În mod greşit instanţa de fond a dispus anularea actelor administrative contestate având în vedere doar precizările reclamantei în sensul că ultimele loturi ale acestui produs puse pe piaţă şi-au încetat valabilitatea încă din septembrie 2013, întrucât CNAS nu are competenta legală de a urmări trasabilitatea medicamentelor pe tot lanţul, de la fabricaţie şi/sau distribuţie până la nivel de farmacie comunitară, farmacie de spital, drogherie, singura autoritate competentă care deţine şi de Ia care se pot solicita aceste informaţii, în temeiul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările ulterioare, este Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

De asemenea, art. 729 din Legea 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, deţinătorul de autorizaţie de punere pe piaţă trebuie să anunţe Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar, fie permanent; o astfel de notificare trebuie să fie făcută cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului, cu excepţia situaţiilor excepţionale.

Pe de altă parte, deşi reclamanta cunoaşte vânzările sale de medicamente (potrivit evidenţelor contabile proprii), nu are cum să cunoască momentul în care acel medicament este vândut sau utilizat de furnizorii de servicii medicale şi medicamente, existând un decalaj de timp între momentul vânzării unui medicament de către DAPP şi decontarea acelui medicament din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.

În accepţiunea O.U.G. nr. 77/2011, vânzările realizate de către reclamantă nu au relevanţă în stabilirea, calcularea şi declararea contribuţiei trimestriale, legiuitorul reglementând expres că la calculul contribuţiei trimestriale se au în vedere datele aferente valorii consumului din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv medicamentele eliberate asiguraţilor.

Ceea ce contează în stabilirea elementelor ce stau la baza contribuţiei trimestriale este data consumului de medicamente (data eliberării efective către consumatorul final - pacient), iar nu data comercializării lor în lanţul de distribuţie (distribuitori en gros, farmacii de circuit deschis şi/sau farmacii cu circuit închis).

Totodată, medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, medicamentele cu şi fără contribuţie personală folosite în tratamentul ambulatoriu, pe bază de prescripţie medicală, astfel cum sunt prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 eliberate prin canalele de eliberare respectiv farmacii, unităţi sanitare şi centre de dializă şi raportate lunar de către acestea, pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile şi achiziţia curentă sau doar din achiziţia curentă, astfel încât datele de consum (eliberare) nu sunt superpozabile integral datelor de vânzări.

O.U.G. nr. 77/2011 prevede obligaţia canalelor de eliberare de a raporta lunar doar date legate de consumul de medicamente prevăzute la art. 1, nu şi date despre trasabilitatea acestora (achiziţie, stocuri etc).

Reclamanta datorează contribuţia trimestrială pentru medicamentele asumate prin propriile declaraţii depuse în baza art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările ulterioare, referitoare la lista medicamentelor pentru care datorează contribuţia trimestrială.

Instanţa de fond în mod greşit a motivat că CNAS nu a luat măsura de anulare a datelor comunicare prin Notificarea nr. x/30.10.2014, deşi în cuprinsul adresei nr. x/11.12.2014 a recunoscut că din eroare a fost selectat codul CIM x, dar codul corect era x, întrucât dispoziţiile art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare sunt clare, în sensul că "(4) în cazul soluţionării contestaţiilor până la termenul de plată prevăzut la art. 5 alin. (8), se vor plăti contribuţiile aferente noilor sume comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar în cazul depăşirii acestui termen, se vor face regularizări la următoarele termene de plată."

Medicamentele aferente trimestrului III 2014 au fost decontate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de către casele de asigurări de sănătate către farmacii şi ulterior de acestea către distribuitori şi producători.

În acest sens, recurenta precizează că, în conformitate cu art. 144 alin. (9) din Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015, aprobat prin H.G. nr. 400/2014, se efectuează decontarea medicamentelor în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data verificării prescripţiilor medicale eliberate asiguraţilor şi acordării vizei "bun de plată" facturilor care le însoţesc, de către casa de asigurări de sănătate.

Astfel, pentru trim. III 2014 din bugetul FNUASS a fost decontată în totalitate farmaciilor de către casele de asigurări de sănătate contravaloarea medicamentelor eliberate de către acestea.

Or, atât timp cât reclamanta, Ia momentul la care a încasat aceste sume nu a contestat în niciun mod consumul de medicamente, înseamnă că l-a acceptat, iar în măsura în care contestă acest consum, înseamnă că înţelege să conteste şi sumele de care a beneficiat iniţial din bugetul FNUASS şi într-o atare situaţie are obligaţia legală a restituirii lor.

II. Procedura în faţa instanţei de recurs

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi reiterând principalele susţineri din acţiunea introductivă.

Prin încheierea de şedinţă din 29.05.2018, pronunţată în condiţiile art. 493 din C. proc. civ., recursul a fost admis în principiu.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat în limitele şi pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Intimata reclamantă a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ Notificarea nr. X din 30.10.2014 şi adresa nr. x/11.12.2014, emise de recurenta pârâtă CNAS, acţiunea sa fiind admisă, iar actele administrative anulate în întregime.

Recurenta critică pentru nelegalitate soluţia instanţei de fond, din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. raportat la prevederile O.U.G. nr. 77/2011.

Criticile sunt întemeiate doar în ceea ce priveşte admiterea integrală a acţiunii, în condiţiile în care motivarea sentinţei nu susţine o asemenea soluţie.

Astfel, se constată că - deşi din cuprinsul hotărârii recurate reiese că judecătorul fondului a reţinut ca fiind întemeiate doar criticile privind existenţa unor erori în calculul datelor comunicate de pârâtă (referitoare la medicamentele cu codul CIM x şi, respectiv, x), înlăturându-le motivat pe toate celelalte - acesta a anulat integral notificarea, iar adresa de răspuns la contestaţie a anulat-o în parte, menţinând doar referirea la anularea datelor privind medicamentul cu codul CIM x.

Înalta Curte mai reţine faptul că, în ceea ce priveşte motivarea instanţei de fond pe celelalte critici de nelegalitate formulate prin acţiune (privind nemotivarea notificării, distincţia între valoarea consumului de medicamente şi consumul de medicamente, faptul că s-ar fi avut în vedere în mod greşit valoarea de decontare a medicamentelor, iar nu valoarea vânzărilor fiecărui plătitor, greşita includere a taxei pe valoarea adăugată etc.), intimata reclamantă nu a declarat recurs incident împotriva considerentelor sentinţei.

În acest context, instanţa de recurs reţine că, în conformitate cu prevederile art. 5 din O.U.G. nr. 77/2011:

"(3) Stabilirea, calculul şi declararea contribuţiei se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la art. 4 alin. (3), pe baza informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Contribuţia trimestrială se declară de către plătitori la organul fiscal competent, până la termenul de plată al acesteia prevăzut la alin. (8).

(4) Farmaciile cu circuit deschis, unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 raportează consumul de medicamente care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, după cum urmează:

a) farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

b) unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1 raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente pe baza formularelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în termen de 30 de zile.

(5) Unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1, după aprobarea bugetului propriu, raportează caselor de asigurări de sănătate bugetul anual aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Pentru anul 2011, raportarea se face în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(6) Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate până la data de 20 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia, pe baza unei machete de raportare aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

(7) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.

(8) Contribuţia prevăzută la art. 3 se virează trimestrial, până la data de 25 a celei de-a doua luni următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuţia".

Intimata reclamantă a susţinut prin acţiunea introductivă şi, ulterior, prin întâmpinarea depusă în faza recursului, că în cazul medicamentului cod CIM x - A. 0,5 mg/ml, a avut pe perioada 2013 - iunie 2014 importuri totale pentru 25.389 unităţi, iar valorile însumate comunicate de CNAS pentru cele patru trimestre ale anului 2013, precum şi pentru trimestrele I şi II ale anului 2014 se ridică la nu mai puţin de 48.261 unităţi, ceea ce înseamnă că i se impune o contribuţie clawback raportată la o cantitate de medicamente ce o depăşeşte cu mult pe aceea pusă în realitate pe piaţă.

De asemenea, a susţinut că în listă apar menţionate şi medicamente care nu au fost puse pe piaţă de A. în ultimii doi ani (medicamentele cod CIM x). În plus, niciunul dintre aceste medicamente nu figurează în declaraţia trimestrială privind medicamentele pentru care se datorează contribuţia, înregistrată la CNAS sub nr. x/11.04.2014.

Instanţa de recurs nu poate primi susţinerea recurentei pârâte în sensul că, în ceea ce priveşte cele două coduri CIM mai sus menţionate, intimata reclamantă avea la îndemână soluţia prevăzută expres de art. 6 din O.U.G. nr. 77/2011, respectiv aceea a regularizării la termenul de plată aferent trimestrului următor.

Astfel, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 6 din actul normativ incident, "(1) Datele comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) pot fi contestate de persoanele prevăzute la art. 1 în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor.

(2) Contestaţiile se depun la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi se soluţionează prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora.

(3) Depunerea contestaţiilor nu suspendă obligaţia de plată a contribuţiei prevăzute la art. 3.

(4) În cazul soluţionării contestaţiilor până la termenul de plată prevăzut la art. 5 alin. (8), se vor plăti contribuţiile aferente noilor sume comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar în cazul depăşirii acestui termen se vor face regularizări la termenele de plată aferente trimestrului următor.

(5) Ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), contestatarul se poate adresa instanţei de contencios administrativ potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare."

Este adevărat că, prin adresa nr. x/11.12.2014, de răspuns la contestaţia administrativă, se anulează sumele privind codul CIM x având în vedere precizările intimatei reclamante referitoare la faptul ca ultimele loturi ale acestui produs puse pe piaţă şi-au încetat valabilitatea încă din luna septembrie 2013.

Însă, în cuprinsul aceleiaşi adrese, referitor la codul CIM x, deşi recurenta pârâtă recunoaşte că dintr-o eroare a furnizorului de servicii medicale a fost selectat acest cod CIM, în loc de x, aceasta nu a luat nicio măsură de anulare sau de modificare a datelor comunicate prin Notificarea x/30.10.2014, precizând doar că a dispus atenţionarea furnizorului de servicii medicale în ceea ce priveşte înregistrarea medicamentului în codul CIM corect "astfel încât raportările ulterioare să conţină date corecte".

Or, atâta vreme cât recurenta pârâtă nu a comunicat cu adresa nr. x/11.12.2014 [emisă peste termenul de plată prevăzut la art. 5 alin. (8) din O.U.G. nr. 77/2011] noile sume care să nu mai cuprindă erorile invocate şi în raport cu care să se realizeze eventuala regularizare, critica sa întemeiată pe art. 6 alin. (4) din ordonanţă nu poate fi primită.

De altfel, din cuprinsul sentinţei nr. 3366 din 3 noiembrie 2016 (pronunţată în dosar nr. x/2015), depusă la dosar de intimata reclamantă, reiese că şi în trimestrul următor (trimestrul IV anul 2014) aceste erori s-au perpetuat, cel puţin în ceea ce priveşte medicamentele cu cod CIM x.

Prin urmare, soluţia pronunţată de prima instanţă (examinată de Înalta Curte în limitele în care a fost recurată) este doar în parte temeinică şi legală, respectiv pentru anularea datelor referitoare la medicamentele cu codurile CIM x şi x, nejustificându-se anularea integrală a notificării.

IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Faţă de împrejurările de fapt expuse, în baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, va casa sentinţa recurată şi, în consecinţă, admiţând doar în parte acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, va proceda la anularea în parte a Notificării nr. X din 30.10.2014 şi a adresei nr. x/11.12.2014 emise de pârâtă, în ceea ce priveşte menţiunile referitoare la codurile CIM x şi x. Va respinge în rest acţiunea reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei nr. 3387 din 16 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată.

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Anulează în parte Notificarea nr. x/30.10.2014 şi adresa nr. x/11.12.2014 emise de pârâtă, în ceea ce priveşte menţiunile referitoare la codurile CIM x şi x.

Respinge în rest acţiunea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi. 31 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV