EU funds recovery upheld; suspension of administrative execution denied for lack of urgent illegality and imminent damage

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Obiectul iniţial al cererii de chemare în judecată l-a format suspendarea executării, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, a actului administrativ reprezentat de Procesul-verbal OIPOSDRU-MECS nr. OI/6452/SJCSN din 8 iulie 2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, însoţit de Scrisoarea OIPOSDRU-MECS de notificare a debitului către beneficiar nr. OI/6453/SJCSN din 8 iulie 2015, înregistrată la ICMPP sub nr. x din 31 iulie 2015, prin care OIPOSDRU-MEN a stabilit în sarcina ICMPP un debit de recuperat în valoare de 214.518,16 RON, pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi.

Ulterior, acţiunea a fost modificată, solicitându-se suspendarea executării, până la soluţionarea definitivă pe fond a cauzei, a actului administrativ reprezentat de Procesul-verbal OIPOSDRU-MECS nr. OI/9569/SJCSN din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, însoţit de Scrisoarea OIPOSDRU-MECS de notificare a debitului către beneficiar nr. OI/9571/SJCSN din 1 octombrie 2015, înregistrată la ICMPP sub nr. x din 12 octombrie 2015, prin care OIPOSDRU-MEN a stabilit în sarcina ICMPP un debit de recuperat în valoare de 55.719,58 RON, pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, întrucât sunt întrunite cele două condiţii stabilite de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, un caz bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.

Prin urmare, instanţa a rămas învestită cu cererea de suspendare a executării actului administrativ indicat în cererea modificatoare, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, ICMPP contestând creanţa bugetară rezultată din nereguli în valoare de 55.719,58 RON - contribuţie din fonduri UE, reprezentând cheltuieli de cazare şi transport, taxe de participare şi asigurări medicale de călătorie ale postdoctorandelor B., C. şi D., efectuate în perioada 1 septembrie 2010 - 31 martie 2013, incluse în Cererile de rambursare nr. x şi 3, dispuse de OIPOSDRU-MECS pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, prin Procesul-verbal nr. x din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 3119 din 23 noiembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea modificată.

A dispus restituirea cauţiunii în cuantum de 500 RON, achitate conform Recipisei de consemnare a cauţiunii nr. x/1 din 9 septembrie 2015, către reclamant, după rămânerea definitivă a hotărârii.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni", criticând hotărârea atacată pentru motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., susţinând că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea şi greşita aplicare a normelor de drept material precum şi că hotărârea nu cuprinde motivele proprii ale instanţei de judecată pe care aceasta s-a întemeiat sau conţine motive contradictorii.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate şi obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În cadrul criticilor, în esenţă, recurentul a criticat hotărârea instanţei de fond, susţinând următoarele:

- Pct. 1 Instanţa de fond a omis să analizeze punctul 2A din acţiunea introductivă, în cuprinsul considerentelor, la filele x din hotărâre, instanţa în mod greşit a reţinut că aspectele invocate de reclamantă la pct. 2A - dosar - vizează însuşi fondul litigiului, iar nu simpla aparenţă de nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită, prin urmare aceste motive nu au putut fi analizate în prezentul litigiu. Or, arată recurenta, instanţa de fond era obligată să cerceteze în amănunt îndeplinirea condiţiilor existenţei unui caz bine justificat conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, condiţie care este îndeplinită, instanţa având obligaţia de a "pipăi fondul" cauzei (fără să cerceteze în detaliu fondul pricinii) şi de a se pronunţa cu privire la măsura în care motivele de nelegalitate prezentate de reclamant sunt sau nu de natură să producă o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ dedus judecăţii.

- Pct. 2. Cu privire la pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu postdoranda B., în mod greşit instanţa de fond (în cadrul considerentelor hotărârii atacate pag. 7 - 8) a reţinut, referitor la cheltuielile stabilite neeligibile prin procesul-verbal a cărui suspendare se solicită. cu privire la B., că Sentinţa civilă nr. 1745 din 17 iunie 2015 a reţinut doar situaţia postdoctoranzilor E., F., G., H., I., fără a face nici o referire în ceea ce o priveşte pe postdoctoranda B.. A mai reţinut instanţa de fond că situaţia postdoctorandei B. nu a făcut obiectul procesului-verbal contestat, nici al analizei instanţei în cuprinsul Sentinţei civile nr. x din 17 iunie 2015, partea pârâtă putând emite un nou act administrativ.

- Pct. 3. Cu privire la pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu evitarea conflictului de interese, recurenta a susţinut că în mod greşit instanţa de fond, în cadrul considerentelor la pag. 8 - 10, a reţinut că aspectele invocate de reclamantă pentru lămurirea situaţiei de fapt, cuprinse în cererea modificatoare la pct. 2A, vizează în realitate însuşi fondul litigiului, iar nu simpla aparenţă de nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită, întrucât presupun nu doar o simplă analiză a aparenţei dreptului, ci una profundă, a dispoziţiilor legale incidente şi a mijloacelor de probă, motivele invocate neputând fi analizate în prezentul litigiu.

De asemenea, a susţinut recurentul că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că referitor la existenţa conflictului de interese trebuie analizate toate dispoziţiile normative invocate de pârât în actul contestat printre care contractul de finanţare E1858/AZ (31 martie 210, Ordinul MMFES/MFP nr. 3/185/2008, Regulamentul nr. 1605/2002

- Pct. 3 A. Cu privire la greşita analiză a instanţei de fond referitoare la existenţa/inexistenţa conflictului de interese, recurentul a arătat că punctul 2 A subpct. 1 - 6 din acţiunea ICMPP se referea la faptul că în Anexa la Procesul-verbal nr. x din 27 mai 2010, întocmit în urma susţinerii concursului de ocupare a posturilor de postdoctorand în cadrul proiectului "Fondul Social European-Program de burse postdoctorale A.", se preciza că înainte de examinarea candidatului nr. 38, respectiv dna D., fiica academicianului J., acesta a părăsit sala de examinare şi, prin urmare nu a acordat nici o notă candidatei, iar la examinarea candidatei C. - soţia lui K., acesta, de asemenea nu a acordat nici o notă candidatei.

Prin urmare, în Decizia nr. 37/1779 din 28 mai 2010, care conţine lista candidaţilor admişi în urma susţinerii concursului de ocupare de ocupare a posturilor de postdoctoranzi în cadrul proiectului, nu este rezultatul voinţei academicianului J. şi a lui K., în sensul admiterii celor două candidate, ci este rezultatul celorlalţi membri ai comisiei, semnătura deciziei de către cei doi membri ai comisiei reprezentând doar punerea în aplicare a voinţei membrilor comisiei de examinare referitoare la toţi candidaţii la concurs.

De asemenea, plata burselor postodoctorale a celor două candidate s-a efectuat în baza rapoartelor lunare de activitate care au fost aprobate de către tutorele fiecăreia, iar cheltuielile efectuate cu materiale consumabile acestor burse au fost aprobate de către managerul de proiect, cei doi membri ai comisiei neinfluenţând în vreun fel aceste aspecte.

Astfel, instanţa de fond greşit a reţinut că la nivelul aparenţei actul administrativ nu este lovit de nelegalitate.

- Pct. 3B. Cu privire la art. 11 din Contractul de finanţare x, recurentul a susţinut că instanţa de fond la pag. 9 din considerente a reţinut greşit că, referitor la introducerea art. 11 privind conflictul de interese şi incompatibilităţi, o atare situaţie nu poate constitui un motiv de vădită nelegalitate, în condiţiile în care partea reclamantă avea obligaţia respectării dispoziţiilor normative cu forţa juridică superioară regăsite la art. 52 din Regulamentul CE nr. 1605/2002. Or, a susţinut recurenta că la data de 31 martie 2010 a fost încheiat Contractul de Finanţare x, care nu cuprindea art. 11 sau vreo altă prevedere referitoare la conflictul de interese sau incompatibilităţi, iar în perioada 24 - 26 mai 2010 a avut loc împrejurarea faţă de care OIPOSDRU-MECS a constatat, prin Adresa nr. x din 16 iunie 2015 privind proiectul procesului-verbal de constatare, pretinsa încălcare a normelor referitoare la conflictul de interese, respectiv concursul de ocupare a posturilor de postdoctorant, şi la data de 28 ianuarie 2011 s-a procedat la modificarea Contractului de finanţare prin emiterea notificării OIPOSDRU-MECTS nr. 173/C din 28 ianuarie 2011. Or, aplicarea retroactivă a prevederilor art. 11 din Contractul de Finanţare este evidentă, având în vedere că OIPOSDRU-MECS intenţionează să aplice prevederi introduse în Contractul de finanţare la data de 28 ianuarie 2011 pentru pretinse nereguli săvârşite în perioada 24 - 26 mai 2010.

- Pct. 3C. Cu privire la Regulamentul CE nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, recurentul a solicitat să se observe care este obiectul şi care sunt limitele de aplicare ale acestui Regulament, susţinând că acesta nu reglementează activităţi de cercetare, modalităţi de acordare a burselor, în general, sau a burselor postdoctorale în special, la fel cum nu priveşte criterii de individualizare a conflictelor de interes în astfel de situaţii. Regulamentul nr. 1605/2002 a fost menţionat în Contractul de finanţare nr. x din 31 martie 2010 fără a avea rol de izvor legal de drepturi şi obligaţii în sarcina beneficiarului contractului de finanţare, respectiv recurentul ICMPP, ci indică acel cadru legal în care instituţia statului român, respectiv MEN-OIPOSDRU, prin delegarea de la MMFPS-AMPOSDRU, gestionează finanţări din fondurile europene.

Din art. 34 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 din 23 decembrie 2002 (de stabilire a nomelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002) rezultă că dispoziţiile Regulamentului cu privire la răspundere se aplică doar persoanelor cu statut de funcţionar public, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.

Aşadar, a susţinut recurentul că Regulamentul CE nr. 1605/2002 este aplicabil doar intimatului-pârât - în calitate de gestionar al fondurilor structurale delegat de Comisia Europeană, nu şi recurentului-reclamant - în calitate de beneficiar al fondurilor structurale.

A mai solicitat să se reţină că nici unul dintre cei doi membri ai comisiei de concurs, respectiv dl. Acad. J. şi dl. K., nu are vreo calitate dintre cele enumerate în art. 52 alin. (1) din Regulamentul nr. 1605/2002. respectiv actor financiar sau orice altă persoană implicată în execuţia, gestionarea, auditarea sau controlul bugetului. În înţelesul acestui Regulament, noţiunea de buget se referă la bugetul general al Comunităţilor Europene. Nu există nicio prevedere legală sau convenţională care să aibă ca efect includerea celor doi membri ai comisiei de concurs în categoria descrisă prin art. 52 alin. (1) din Regulamentul nr. 1605/2002, la fel cum nu există nicio prevedere legală sau convenţională care să impună, prin asemănare, celor doi membri ai comisiei de concurs respectarea obligaţiilor reglementate prin art. 52 din acelaşi Regulament.

Salariaţii ICMPP nu au calitatea de funcţionari publici, aşa cum este definită noţiunea în art. 2 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, astfel încât instanţa de fond a greşit prin faptul că nu a studiat în ansamblu toate dispoziţiile legale invocate în cauză, ci s-a limitat doar la citirea unui singur articol în Regulamentul CE nr. 1605/2002, încălcând astfel principiile de interpretare sistematică a legislaţiei.

În concluzie, a susţinut recurentul - reclamant că în mod greşit instanţa de fond a apreciat incidente disp. art. 52 din Regulamentul CE nr. 1605/2002 în ceea ce îl priveşte.

- Pct. 3. D. Cu privire la Modulul Action Web, recurentul a susţinut că în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate (pag. 9) prima instanţa în mod greşit a reţinut că partea reclamantă indică o posibilă atitudine oscilantă a autorităţii pârâte care a validat iniţial grupul ţintă, susţinere care nu conduce la concluzia unui act de constatare şi sancţionare nelegal în condiţiile în care dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2001 permit un control ex post al gestionarii fondurilor europene. În data de 8 iulie 2014, ICMPP a constatat din modulul "action web" faptul că OIPOSDRU-MECS a validat integral grupul ţintă al proiectului format din 40 de cercetători postdoctoranzi, adică inclusiv postdoctoranzii menţionaţi. Aşadar, însuşi OIPOSDRU-MECS, prin propria acţiune de aprobare integrală a grupului ţintă al proiectului, a admis faptul că nu există vreo neregulă.

- Pct. 3. E. Cu privire la principiul proporţionalităţii, instanţa de fond greşit a reţinut "caracterul disproporţionat al corecţiei financiare aplicate reprezintă un element care nu ţine de nelegalitatea vădită a actului, ci de analiza pe fond a aspectelor susţinute la acest capitol". Or, recurentul a susţinut că în dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 este consacrat principiul proporţionalităţii.

A arătat recurentul că este evidentă ignorarea principiilor de bază reglementate de O.U.G. nr. 66/2011 şi conduita abuzivă a pârâtului, deoarece este încălcat principiul proporţionalităţii reglementat prin art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit căruia "principiul proporţionalităţii - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv."

- Pct. 4. Cu privire la aplicarea retroactivă a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, raportat la Decizia nr. 66/2015 a Curţii Constituţionale în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate (pag. 9 - 10) prima instanţă greşit a reţinut că nu poate fi invocat ca temei acest argument în condiţiile în care din analiza actului administrativ contestat, în capitolul referitor la «temeiul de drept» s-au invocat în primul rând prevederile Regulamentului CE nr. 1605/2002 direct aplicabil în ordinea juridică internă. Prin urmare, rămâne fără efect invocarea Deciziei Curţii Constituţionale câtă vreme prevalează împotriva oricărei norme contrare interne dispoziţiile regulamentului în vigoare la data depunerii cererii de finanţare respectiv a încheierii contractului de finanţare.

A mai susţinut recurentul că în cadrul proiectului "Fondul Social European -Program de burse postdoctorale A.", concursul de ocupare a posturilor de postdoctorand a avut loc în perioada 24 - 25 mai 2010, aşa cum rezultă din Procesul-verbal nr. x din 27 mai 2010, aşadar anterior datei de 18 septembrie 2011, când a devenit aplicabilă O.U.G. nr. 66 din 26 iunie 2011.

Contractele de cercetare postdoctorală ale doamnelor B., C. şi D. au fost semnate de ICMPP în data de 1 iunie 2010 iar O.U.G. nr. 66 din 26 iunie 2011 a devenit aplicabilă abia în data de 18 septembrie 2011.

OIPOSDRU-MECS a aplicat dispoziţiile acestui act normativ din septembrie 2011 în mod retroactiv, pentru o situaţie care a avut loc în perioada mai - iunie 2010, dată la care nu existau aceste reglementări, încălcând astfel principiul neretroactivităţii legii în timp.

La data desfăşurării concursului era în vigoare O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător.

Având în vedere argumentele invocate prin care recurentul a susţinut că Regulamentul european nu este aplicabil în prezenta speţă, şi deoarece intimata şi-a întemeiat Procesul-verbal retroactiv şi pe art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 declarat neconstituţional, atunci este foarte clar că actul administrativ emis de pârâtă prezintă vădite aspecte de nelegalitate.

- Pct. 5. Cu privire la termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate (pag. 9 - 10) prima instanţă în mod greşit a reţinut că:

"Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 privind termenul de 90 de zile de efectuare a verificărilor şi de emitere a procesului-verbal de constatare a neregulile la nivel de aparenţă, Curtea reţine (...) termenul de 90 de zile este stipulat de legiuitor ca regulă, el putând fi prelungit cu alte 90 de zile în condiţiile prevăzute de legiuitor; (...) legiuitorul nu a prevăzut expres nici o sancţiune pentru depăşirea termenului de 90 de zile. În lipsa unei sancţiuni procedurale exprese, instanţa nu poate constata eventuala decădere a organului de control din dreptul de a constata şi sancţiona abaterile."

A susţinut recurentul că, potrivit art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este de 90 de zile. Prin urmare, în termen de 10 zile lucrătoare din momentul emiterii suspiciunii de neregulă nr. OI/6434/SJCSN din 19 august 2014, OIPOSDRU-MECS trebuia să transmită structurilor de control, în scopul investigării, în termen de 10 zile lucrătoare, toate constatările cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare, iar în termen de alte 10 zile, structurile de control aveau obligaţia să înceapă activitatea de constatare a neregulilor, lucru care nu s-a întâmplat în fapt, întrucât OIPOSDRU-MECS a emis Adresa OIPOSDRU - nr. OI/5619/SJCSN din 16 iunie 2015 privind Proiectul procesului-verbal de constatare, cu depăşirea termenului legal maxim de 180 zile pentru efectuarea verificării.

- Pct. 6. Cu privire la îndeplinirea condiţiei producerii unei pagube iminente, recurentul a arătat că în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate prima instanţă în mod greşit a reţinut că nu se poate vorbi despre un prejudiciu în condiţiile în care nu s-a răsturnat prezumţia de legalitate a actului administrativ contestat în litigiu, prejudiciul presupunând, per se, un act administrativ vădit nelegal, ceea ce nu este cazul în litigiu."

În plus, a mai susţinut recurentul că în mod greşit a mai apreciat instanţa de fond că nu poate fi reţinută o pagubă bugetară proprie, iminentă, în condiţiile în care la capitolul sursele de finanţare ale proiectului indicate în actul de constatare (la dosar) contribuţia majoritară a aparţinut bugetului Uniunii Europene, doar 15% reprezentând sursa de finanţare a bugetului propriu al beneficiarului.

Prima instanţă în mod greşit a condiţionat cazul temeinic justificat de paguba iminentă, când cele două constituie condiţii distincte prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. De asemenea, în mod greşit a apreciat instanţa de fond că nu se poate reţine un prejudiciu întrucât nu s-a răsturnat prezumţia de legalitate a actului administrativ contestat în litigiu. Din acest punct de vedere, sentinţa civilă provoacă o gravă vătămare recurentului-reclamant.

A mai susţinut recurentul că executarea sumei de aprox. 12.700 Euro ar pune ICMPP în situaţia de a nu mai putea plăti salariile angajaţilor şi utilităţile (curent, apă, gaz, telefon), fapt ce ar conduce la sistarea activităţii sale ca instituţie publică din domeniul cercetării şi la imposibilitatea îndeplinirii Planului de cercetare stabilit de Academia Română.

Executarea sumei arătate asupra bugetului ICMPP ar echivala cu o deturnare în proporţie de 50% a sumelor alocate liniei bugetare Bunuri şi servicii, adică dublul bugetului alocat pentru utilităţile ICMPP pentru trimestrul III al anului 2015, fapt ce ar conduce la sistarea activităţii sale.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-reclamant Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de pârât.

5. Procedura de soluţionare a recursului. Examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 06 noiembrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin Încheierea din data de 19 februarie 2018, completul de filtru a respins excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" prin întâmpinare, şi a constatat că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, în consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ. şi a fixat termen pentru judecarea lui pe fond.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recurentul -reclamant a invocat cazurile de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ. susţinând că hotărârea nu cuprinde motivele proprii ale instanţei de judecată, pe care aceasta s-a întemeiat, sau conţine motive contradictorii, hotărârea atacată este pronunţată cu încălcarea şi greşita aplicare a normelor de drept material.

A. Cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În cadrul acestui caz de casare (pct. 1 din motivele de recurs), recurentul a arătat că instanţa de fond a omis să analizeze punctul 2 A din acţiunea introductivă.

Înalta Curte constată că instanţa de fond a analizat întocmai solicitările reclamantului şi a răspuns fundamentat cererii formulate. De asemenea, nu se identifică nici existenţa unor motive străine de natura cauzei sau omisiunea analizării unor cereri.

Prin cererea modificatoare la pct. 2 A, reclamantul a criticat pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu evitarea conflictului de interese, invocând practic inexistenţa conflictului de interese în ceea ce le priveşte pe candidatele D. (fiica lui J.) şi C. (soţia lui K.), întrucât J. cât şi K. au făcut parte din comisia de examinare a candidaţilor înscrişi pentru admitere la bursele postdoctorale.

Instanţa de recurs constată că instanţa de fond (la pagina 8-9 din considerentele hotărârii) a reţinut că aspectele invocate de reclamant pentru lămurirea situaţiei de fapt, cuprinse în cererea modificatoare la pct. 2A, vizează însuşi fondul litigiului, iar nu simpla aparenţă de nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită, întrucât presupun nu doar o simplă analiză a aparenţei dreptului, ci una aprofundată, a dispoziţiilor legale incidente şi a mijloacelor de probă. Prin urmare, a reţinut instanţa de fond că motivele invocate nu pot fi analizate în prezentul litigiu.

Instanţa de fond a făcut trimitere la Sentinţa nr. 1860/2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2014, potrivit căreia instanţa s-a pronunţat cu privire la conflictul de interese existent între cele două candidate D. şi C. şi cei doi membri ai comisiei de examinare, respectiv J. şi K., obiectul acestui litigiu vizând anularea altor acte administrative.

Înalta Curte reţine că aprecierea recurentului în sensul că este necesară şi utilă intrarea în chestiuni de drept material care ţin de fondul cauzei, respectiv pipăirea fondului cauzei, pentru a putea arăta faptul că există o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, nu atrage, de plano, admiterea unei astfel de cereri.

Chiar prin critica în sensul că era utilă şi necesară intrarea în chestiuni de drept material care ţin de fondul cauzei, recurentul contrazice conţinutul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, care vizează existenţa unor situaţii de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Potrivit disp. art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi motivele pentru care s-au respins cererile părţilor.

În cadrul unui cereri de suspendare a executării, instanţa nu poate intra în analiza pe fond a cauzei, ci analizează doar actul administrativ dintr-o perspectivă a aparenţei, a indiciilor existenţei unor elemente ce ar putea conduce la îndoiala legalităţii actului contestat.

Aceste dispoziţii nu permit instanţei care a fost învestită cu analizarea unei cereri în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004 să examineze pe fond împrejurările de fapt şi de drept care au condus la emiterea actului administrativ a cărui suspendare se solicită, această analiză depăşind cadrul procesual în contextul căruia instanţa a fost învestită prin cererea reclamantului.

Instanţa de fond a analizat, în concret, ambele condiţii impuse de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, cazul bine justificat şi paguba iminentă.

În concluzie, se reţine că motivarea hotărârii atacate permite instanţei de control judiciar să verifice aplicarea legii la situaţia de fapt, instanţa de fond analizând întocmai cererea supusă analizei, considerentele hotărârii fac posibilă examinarea legalităţii soluţiei pronunţate, prin urmare susţinerile recurentului-reclamant în contextul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu sunt fondate.

B. În ceea ce priveşte motivul prevăzut la art. 488 pct. 8 C. proc. civ., acesta poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

În analiza acestui caz de casare, se reţine că prin cererea de recurs se invocă greşita interpretare a instanţei de fond în analizarea tuturor solicitărilor reclamantei în cererea formulată, respectiv: - pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu postdoctoranda B. (pct. 2 din motivele de recurs); - pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu evitarea conflictului de interese (pct. 3 din motivele de recurs); - inexistenţa conflictului de interese (pct. 3A din motivele de recurs); - greşita aplicare a dispoziţiilor art. 11 din Contractul de finanţare x (pct. 3B din motivele de recurs); - greşita aplicare a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Regulamentului CE nr. 1605/2002 (pct. 3C din motivele de recurs); - greşita interpretare a modulului Action Web (pct. 3D din motivele de recurs); - principiul proporţionalităţii (pct. 3E din motivele de recurs); - aplicarea retroactivă a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 (pct. 4 din motivele de recurs); - încălcarea dispoziţiilor legale ce stabilesc termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011 (pct. 5 din motivele de recurs); - greşita reţinere a instanţei de fond referitor la neîndeplinirea condiţiei producerii unei pagube iminente (pct. 6 din motivele de recurs).

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., având în vedere situaţiile în care instanţa recurge la dispoziţiile legale ce sunt de natură să ducă la soluţionarea cauzei, dar le încalcă.

Considerentele hotărârii privesc întocmai problemele juridice invocate în analiza condiţiilor emiterii actului contestat, recurentul-reclamant nefiind de acord cu modalitatea în care prima instanţă a realizat interpretarea dispoziţiilor legale incidente în prezenta cauză.

Înalta Curte constată că motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu este întemeiat, instanţa de fond realizând o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material incidente în cauză.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente odată cu sesizarea în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate cere instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond".

În cadrul cererii de suspendare, instanţa este limitată la a cerceta, după verificarea condiţiei de admisibilitate, dacă sunt îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.

Astfel, în cadrul cererii de suspendare, instanţa nu va cerceta îndeplinirea condiţiilor de legalitate şi oportunitate ale actului administrativ, această obligaţie revenindu-i instanţei de fond învestită cu soluţionarea acţiunii în anularea actului administrativ.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect că judecata cererii de suspendare nu presupune prejudecarea fondului litigiului, instanţa având numai posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenţei dreptului.

a). Conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazul bine justificat presupune împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Conform legislaţiei naţionale, condiţia existenţei unui caz bine justificat este îndeplinită în situaţia în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.

Prin urmare, pentru a interveni suspendarea judiciară a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate.

Condiţia existenţei cazului "bine justificat", lăsată de legiuitor la aprecierea judecătorului, sub aspectul conţinutului său, presupune ca asupra legalităţii actului administrativ să existe o puternică îndoială, iar aceasta să fie evidentă fără a se intra în cercetarea pe fond a actului.

Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a reţinut în mod judicios suficiente argumente care să conducă la concluzia că nu există îndoieli serioase în ceea ce priveşte legalitatea actului administrativ a cărui suspendare s-a solicitat.

Cu privire la situaţia de fapt, instanţa de control judiciar reţine următoarele:

Contractul de finanţare x, înregistrat sub nr. x din 31 martie 2010, a fost încheiat între Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" (denumită în continuare AMPOSDRU, în calitate de ordonator de credite), şi Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" Iaşi (denumită în continuare ICMPP, în calitate de beneficiar), sub titlul proiect "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", ca urmare a aprobării, în data de 15 ianuarie 2010, a Cererii de finanţare nerambursabilă nr. 55216 din 16 septembrie 2009, în valoare de 16.085.406,80 RON. .

Baza legală pentru acordarea finanţării nerambursabile, inserată în contractul de finanţare care face obiectul cauzei prezente, a avut în vedere următoarele acte normative: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, aprobat prin Decizia CE nr. 5811 din 22 noiembrie 2007, denumit în continuare POSDRU; Regulamentul CE nr. 1083/2006 pentru stabilirea prevederilor generale pentru Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul CE nr. 1081/2006 privind Fondul Social European (FSE), cu modificările ulterioare; Regulamentul CE nr. 1828/2006 pentru stabilirea regulilor de implementare a Regulamentului CE nr. 1083/2006 pentru stabilirea prevederilor generale pentru Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi a Regulamentului CE nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională, cu modificările ulterioare; Regulamentul CE nr. 1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, cu modificările ulterioare;

Regulamentul CE nr. 2342/2002 privind stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului financiar CE nr. 1605/2002 cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, cu modificările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale; Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcţii privind implementarea Programului Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul comun MMFES/MEF nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţare prin Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013" Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, cu modificările ulterioare;

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a Instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 31/2010 privind aprobarea Manualului de identitate vizuală pentru instrumentele structurale 2007 - 2013 în România.

Prin acţiunea modificată, reclamantul a solicitat suspendarea executării, până la soluţionarea definitivă pe fond a cauzei, a actului administrativ, respectiv a Procesului-verbal OIPOSDRU-MECT nr. OI/9569/SJCSN din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, însoţit de Scrisoarea OIPOSDRU-MECT de notificare a debitului către beneficiar nr. OI/9571/SJCSN din 1 octombrie 2015, înregistrate la ICMPP sub nr. x din 12 octombrie 2015, prin care OIPOSDRU-MECT a stabilit în sarcina ICMPP un debit de recuperat în valoare de 55.719,58 RON, pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi .

În fapt, ICMPP a contestat creanţa bugetară stabilită ca fiind rezultată din nereguli în valoare de 55.719,58 RON - contribuţie din fonduri UE, reprezentând cheltuieli de cazare şi transport, taxe de participare şi asigurări medicale de călătorie ale postdoctorandelor B., C. şi D., efectuate în perioada 1 septembrie 2010 - 31 martie 2013, incluse în Cererile de rambursare nr. x şi 3, creanţă bugetară stabilită de OIPOSDRU-MECT pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, prin Procesul-verbal nr. x din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă.

Temeiul de drept care a stat la baza încheierii procesului-verbal OIPOSDRU-MECT nr. OI/9569/SJCSN din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare în suma de 55.719,58 RON, pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, încheiat la data de 29 septembrie 2015, a avut ca bază legală următoarele acte normative: Contractul de finanţare x, înregistrat la AMPOSDRU cu nr. E 1858/AZ din 31 martie 2010, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul comun al Ministrului Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse şi a Ministrului Finanţelor Publice nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013" Ghidul solicitantului Condiţii specifice cererii de propuneri de proiecte nr. 89 "Programe postdoctorale" Hotărârea Guvernului nr. 567 din 15 iunie 2005, privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat; Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002; Ordinul comun MMFPS/MFP nr. 1.117/2.170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013; Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare (art. 52, alin. (1) şi (2); Sentinţa civilă nr. 1745 din 17 iunie 2015.

Concluziile activităţii de verificare stabilite prin procesul-verbal contestat au constat în faptul că postdoctoranda B. a fost inclusă în grupul ţintă al proiectului x fără respectarea prevederilor Ghidului solicitantului, Condiţii specifice cererii de proiecte nr. x "Programe postdoctorale, şi art. 4 din Contractul de finanţare x/S/55216 şi s-a impus recuperarea cheltuielilor realizate în proiect aferente acesteia.

De asemenea, s-a reţinut că postdoctorandele C. şi D., care au fost incluse necorespunzător în grupul ţintă al proiectului, nu au respectat principiului evitării conflictului de interese respectiv art. 52, alin. (1) şi (2) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002, aşa cum reiese din procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă înregistrat la OIPOSDRU-MEN cu nr. 9781/SJCSN din 28 octombrie 2013, şi s-a dispus recuperarea cheltuielile rambursate în cadrul proiectului cu aceste persoane.

Suma totală ce s-a impus a fi recuperată prin titlul de creanţă este de 65.552,44 RON, reprezentând sume rambursate în cadrul proiectului pentru persoane incluse în mod eronat în grupul ţintă al proiectului x, din care 55.719,58 RON reprezentând contribuţie fonduri UE (100%) şi suma de 9.832,86 RON reprezentând contribuţie eligibilă beneficiar (15,00%) .

Raportat la criticile invocate de recurent în motivele de recurs (respectiv pct. 2, pct. 3, pct. 3A, pct. 3B, pct. 3C, pct. 3D, pct. 3 D, pct. 4, pct. 5, pct. 6), la nivelul analizei prin prisma dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, se reţin următoarele:

Pct. 2. Înalta Curte constată corectă interpretarea instanţei de fond referitoare la nivelul de aparenţă a legalităţii actului contestat cu privire la critica vizând neregula constatată cu privire la B. de participare în cadrul programului de burse postdoctorale.

Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă a susţinut că postdoctoranda candidată B. a obţinut titlul ştiinţific de doctor prin Ordinul ministrului învăţământului nr. 3755 din data de 18 mai 1998. Contractul de finanţare a fost încheiat pentru candidaţii cercetători care au obţinut titlul ştiinţific de doctor începând cu data de 1 ianuarie 1999, iar conform Ghidului Solicitantului - Condiţii Specifice, modificat prin Corrigendumul nr. 4 pct. 3.2.2. Grupul ţintă "... grupul ţintă cuprinde următoarele categorii: Cercetătorii post-doctorat, Sprijinul financiar va fi direcţionat exclusiv către cercetătorii care au obţinut titlul ştiinţific de doctor începând cu 1 ianuarie 1999".

Instanţa de fond a făcut trimitere la Sentinţa civilă nr. 1745 din 17 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x din 2015, din care rezultă faptul că B. nu a făcut obiectul actului administrativ anulat prin sentinţa civilă menţionată. Actul administrativ anulat prin sentinţă nu o vizează pe postdoctoranda B.. Astfel, a fost emis un nou titlu de creanţă pentru cheltuielile stabilite neeligibile pentru B., respectiv procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru obiectivul convergenţă nr. OI/9571/SJCSN din 1 octombrie 2015, care face obiectul prezentei cauze.

Pct. 3. Cu privire la critica recurentului care vizează pretinsa neregulă constatată de OIPOSDRU-MECS în legătură cu evitarea conflictului de interese, Înalta Curte constată că nici aceasta nu este întemeiată.

În considerentele hotărârii atacate, instanţa de fond a reţinut că pârâta nu a menţionat (în actul atacat) că angajaţii reclamantei ar fi funcţionari publici. De asemenea, pârâta nu a reţinut incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 188/1999, Legii nr. 161/2003 şi a Legii nr. 7/2004 în actul administrativ atacat, aşa cum pretinde recurentul în cererea de recurs.

Totodată, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reţinut în hotărârea atacată că, faţă de art. 52 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1605/2002, la nivelul aparenţei legalităţii actului contestat nu există elemente care să conducă le împrejurarea că aceste dispoziţii nu ar fi aplicabile.

Printre alte acte normative, Regulamentul CE nr. 1605/2002, Ordinul nr. 3/2008 şi Regulamentul CE nr. 2342/2002 au constituit baza legală pentru acordarea finanţării nerambursabile a încheierii contractului de finanţare POSDRU nr. 89/1.5/S/55216 şi înregistrat sub nr. x din 31 martie 2010, fiind menţionat la capitolul "baza legală pentru acordarea finanţării nerambursabile" .

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1605/2002:

"Tuturor actorilor financiari le este interzis să ia măsuri de execuţie bugetară care pot genera un conflict între propriile lor interese şi cele ale Comunităţilor. Dacă survine un astfel de caz, actorul în cauză trebuie să se abţină de la astfel de măsuri şi să se prezinte situaţia autorităţii competente" potrivit art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 3/2008, în cazul acordării de finanţări nerambursabile, cheltuielile eligibile trebuie să îndeplinească şi criteriile definite la art. 172a din Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţii Europene; potrivit art. 172a alin. (1) lit. e) din Regulamentul CE nr. 2342/2002, "sunt costuri eligibile suportate efectiv de beneficiarul unei subvenţii, cele care respectă cerinţele legislaţiei fiscale şi sociale aplicabile."

Astfel, Înalta Curte reţine că nici această critică, la nivelul unei analize aparente, fără a examina fondul cauzei, nu poate conduce la constatarea nelegalităţii actului atacat.

Pct. 3A. Referitor la critica recurentului privind greşita reţinere a instanţei de fond în analizarea existenţei/inexistenţei conflictului de interese, Înalta Curte constată că instanţa de fond a menţionat Sentinţa civilă nr. 1860/2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2014, având ca obiect anularea unor alte acte administrative (care nu fac obiectul cauzei de faţă) ca urmare a stabilirii unor corecţii financiare. În esenţă, în hotărârea menţionată s-a reţinut că lipsa domnilor J. şi K. din sala de examinare nu este de natură să elimine conflictul de interese dintre aceştia şi doamnele D. şi C.

Stabilirea existenţei/inexistenţei conflictului de interese vizează fondul cauzei.

Faţă de împrejurarea că Ghidul solicitantului şi Manualul beneficiarului din octombrie 2009 (invocate de către recurent) nu ar fi prevăzut dispoziţii referitoare la conflictul de interese, este de observat că temeiul legal în baza căruia a fost întocmit contractul de finanţare cuprinde mai multe acte normative care au în vedere prevederi care fac referire la conflictul de interese acest, respectiv Regulamentul CE nr. 1605/2002, ceea ce conduce la împrejurarea că motivul invocat necesită o analiză aprofundată pe fondul cauzei, astfel că nici această critică, la nivel de aparenţă, nu poate conduce la concluzia că actul administrativ contestat este nelegal.

Pct. 3B. Înalta Curte nu poate primi nici critica recurentei potrivit căreia actul administrativ contestat este prezumat a fi nelegal prin prisma faptului că au fost aplicate retroactiv dispoziţiile art. 11 din Contractul de finanţare x din 31 martie 2010, care vizează "conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor".

Chiar dacă contractul iniţial de finanţare a fost încheiat la data de 31 martie 2010, art. 11 privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor a fost introdus la data de 28 ianuarie 2011, iar în perioada 24 - 26 mai 2010 a avut loc împrejurarea faţă de care OIPOSDRU-MECS a constatat, prin adresa nr. x/16 iunie 2015 (privind procesul-verbal de constatare), pretinsa încălcare a normelor referitoare la conflictul de interese, în procesul-verbal de constatare a neregulilor care face obiectul cauzei de faţă s-au menţionat la capitolul "concluziile activităţii de verificare" nerespectarea prevederilor Ghidului solicitantului - Condiţii specifice cererii de proiecte nr. x "Programe postdoctorale", nerespectarea art. 4 din Contractul de finanţare nr. x şi nerespectarea principiului evitării conflictului de interese, nerespectarea art. 52 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002.

Prin urmare, la capitolul "concluziile activităţii de verificare", POSDRU-MECS nu a făcut trimitere la disp. art. 11, care au fost introduse în Contractul de finanţare x prin Notificarea OIPOSDRU-MECTS (înregistrată sub nr. x din 28 ianuarie 2011) pentru modificarea contractului de finanţare strategic ca urmare a modificărilor legislative, înregistrată la ICMPP sub nr. x din 28 ianuarie 2011).

Prin urmare, nici această critică nu afectează, din perspectiva unei analize la nivel de aparenţă, legalitatea actului contestat.

Pct. 3 C. Referitor la criticile recurentului cu privire la aplicarea Regulamentului nr. 1605/2002, aparent, nu pot fi primite argumentele recurentului potrivit cărora doar Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (OIPOSDRU) este supusă acestui regulament, prin delegarea de la MMFPS-AMPOSDRU, deoarece dispune asupra unui fond aparţinând bugetului Comunităţilor Europene, respectiv Fondul Social European.

Regulamentul nr. 1605/2002 a fost menţionat în Contractul de finanţare la Capitolul "Baza legală pentru acordarea finanţării", iar din anexa 5 a contractului de finanţare rezultă că solicitantul finanţării, respectiv recurentul -reclamant, a declarat că este de acord şi că va respecta toţi termenii şi condiţiile prevăzute în Ghidul Solicitantului, precum şi în legislaţia naţională şi comunitară în vigoare, cu modificările şi completările ulterioare.

Pct. 3D. Referitor la critica recurentului privind analizarea modului ACTION WEB, nu poate fi primit în cererea de suspendare argumentul potrivit căruia la data de 8 iulie 2014 OIPOSDRU-MECS a validat grupul ţintă al proiectului format din toţi cei 40 de cercetători postdoctoranzi, împrejurare care ar conduce la concluzia că intimatul-pârât a admis faptul că nu există vreo neregulă în cadrul desfăşurării contractului de finanţare.

Validarea integrală a grupului ţintă de cercetători doctoranzi ai proiectului nu conduce de plano la concluzia că intimatul-pârât a admis că nu există vreo neregulă cu privire la situaţia unora dintre doctoranzii admişi pentru participarea la implementarea proiectului în cauză.

Astfel, nici această critică nu poate conduce la existenţa de indicii la nivel de aparenţă care să afecteze legalitatea actului atacat.

Pct. 3. E. Nu poate fi analizată, în contextul procedural de faţă al învestirii instanţei de control judiciar, critica recurentului cu privire la principiul proporţionalităţii prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanţă de urgenţă nr. 66/2011 potrivit căruia:

"orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

Această critică poate face obiectul exclusiv al analizării actului administrativ atacat, pe fondul cauzei, în condiţiile solicitării anulării acestuia, şi nu în cadrul soluţionării unei cereri de suspendare în contextul disp. art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Practica judiciară a Înaltei Curţi care vizează analizarea principiului proporţionalităţii din O.U.G. nr. 66/2001, raportat la creanţa bugetară stabilită prin actele administrative atacate, a constituit obiect al analizei pe fondul cauzelor în solicitarea anulării actelor administrative în discuţie şi nu în cauzele care au ca obiect suspendarea executării actelor administrative în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Apreciază Înalta Curte că aplicarea corecţiei şi, respectiv, natura juridică a corecţiei aplicate, ca expresie a principiului proporţionalităţii cuprinse în O.U.G. nr. 66/2011, nu poate fi analizată în acest context procesual cu care a fost învestită instanţa. Astfel, analiza acestei critici efectuată de instanţa de fond cu privire la acest aspect este corect realizată.

Pct. 4 Cu privire la critica recurentului referitoare la aplicarea retroactivă a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, se constată că instanţa de fond a reţinut, referitor la aplicarea retroactivă a O.U.G. nr. 66/2011, în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/2015, că nu poate fi invocat cu temei acest argument în condiţiile în care, din analiza actului administrativ contestat, capitolul referitor la "temeiul de drept", s-au invocat în primul rând prevederile Regulamentului CE nr. 1605/2002, direct aplicabil în ordinea juridică internă, astfel încât rămâne fără efect invocarea deciziei Curţii Constituţionale, câtă vreme prevalează împotriva oricărei norme contrare interne dispoziţiile regulamentului în vigoare la data depunerii cererii de finanţare, respectiv a încheierii contractului de finanţare.

Din conţinutul Deciziei nr. 66/2015 a Curţii Constituţionale rezultă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate l-au constituit prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) şi art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, precum şi cele ale punctului 2 subpunctul 2.3 din Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 intitulată "Corecţiile/Reducerile financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora în caz de nerespectare a reglementărilor privind achiziţiile, cu excepţia achiziţiilor derulate de beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013".

Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ privind anularea unei decizii şi a unei note de neconformitate prin care s-a aplicat sancţiunea prevăzută la punctul 2 subpunctul 2.3 din Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2014, pentru o neregulă comisă înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.

Intimata-pârâtă, prin întâmpinarea formulată în recurs, a arătat că O.U.G. nr. 66/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 461 din 30 iunie 2011, iar verificarea care a făcut obiectul reţinerii neregulilor s-a desfăşurat în intervalul 2 aprilie - 9 aprilie 2015 şi 29 iunie - 2 iulie 2015, astfel încât rezultă că la momentul intrării în vigoare a actului normativ nu se afla în desfăşurare vreo operaţiune de stabilire a creanţelor bugetare.

Din procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă înregistrat sub nr. x din 1 octombrie 2015 rezultă că la capitolul "baza legală a verificării" au fost menţionate prevederile O.U.G. nr. 66/2011 şi Contractul de finanţare x înregistrat la POSDRU cu nr. E 1858/AZ din 31 martie 2010.

Înalta Curte, verificând argumentul instanţei de fond potrivit căruia în actul administrativ atacat la capitolul "temeiul de drept" este invocat şi Regulamentul CE nr. 1605/2002, ale cărui prevederi sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, raportat la decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015, constată, într-adevăr, că, printre actele normative care au stat la baza încheierii procesului-verbal în discuţie, se regăseşte şi Regulamentul CE nr. 1605/2002 (împrejurare arătată deja în prezenta motivare în descrierea situaţiei de fapt, respectiv că temeiul legal instituit în actul atacat se regăseşte la dosar fond).

Faţă de această împrejurare, Înalta Curte reţine că aceasta este o chestiune care ţine de analizarea fondului cauzei, în cererea de anulare a actului administrativ atacat, şi nu în situaţia suspendării în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Pct. 5. Înalta Curte nu poate primi nici critica recurentului cu privire la faptul că actul administrativ atacat este aparent nelegal, având în vedere considerentul că Procesul-verbal contestat a fost emis cu încălcarea prevederilor legale ale art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011.

Instanţa de fond, în analizarea acestei critici invocată de reclamant în acţiunea modificatoare, a reţinut că termenul de 90 de zile, reglementat de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, este stipulat de legiuitor ca regulă, el putând fi prelungit cu alte 90 de zile în condiţiile prevăzute de legiuitor, o atare ipoteză a mai multor beneficiari verificaţi încrucişat. A mai reţinut instanţa de fond că legiuitorul nu a prevăzut expres nicio sancţiune pentru depăşirea termenului de 90 de zile. În lipsa unei sancţiuni procedurale exprese, instanţa nu poate constata eventuala decădere a organului de control din dreptul de a constata şi sancţiona abaterile.

Analizând această critică, se constată că şi aceasta vizează fondul cauzei, nefiind aptă a se analiza din perspectiva aparenţei legalităţii actului administrativ atacat.

Înalta Curte constată, pentru aceste motive, că instanţa de fond a realizat o analiză sumară a aspectelor invocate şi a apreciat în mod corect că nu există împrejurări legate de starea de fapt şi de drept din care să rezulte aparenţe de nelegalitate care să creeze o puternică îndoială asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ. Unele critici din motivele de recurs au antamat aspecte de fond, care nu pot fi reţinute, iar alte critici aduse de către recurent, unele dintre ele la nivel de simple afirmaţii, altele la nivel de argumente juridice, nu au fost de natură a crea o îndoială serioasă în ceea ce priveşte legalitatea actului contestat emis de intimatul-pârât, astfel încât condiţia cazului justificat nu este îndeplinită.

b). Instanţa de control judiciar constată că nici cerinţa pagubei iminente ce s-ar produce recurentului-reclamant în cazul executării imediate a actului atacat nu este îndeplinită în cauză (critica vizează pct. 6 din motivele de recurs).

Conform art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă reprezintă prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Recurentul-reclamant a justificat iminenţa producerii unei pagube determinate de valoarea considerabilă a obligaţiilor de plată impuse şi contestate, faptul că este previzibil prejudiciul material ce i se poate produce prin executarea de îndată a actului administrativ fiscal, în raport cu suma reţinută prin procesul-verbal OIPOSDRU-MECT nr. OI/9569/SJCSN din 1 octombrie 2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

Din procesul-verbal a cărui suspendare se solicită rezultă că suma de 55.719,58 RON este aferentă bugetului Uniunii Europene, sumă rambursată Institutului de Chimie Macromoleculară Petru Poni din aceste fonduri nerambursabile, astfel că nu se poate reţine, raportat la cuantumul sumei, un prejudiciu material viitor şi previzibil produs recurentei reclamante prin restituirea sumelor de bani cheltuite/primite de către Institut din fonduri europene.

Instanţa de recurs constată că nu este îndeplinită nici teza a II-a a disp art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, în ceea ce priveşte perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unui serviciu public sau unei autorităţi publice, nefiind probate elemente în acest sens.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" împotriva Sentinţei civile nr. 3119 din 23 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 mai 2018.

Procesat de GGC - LM