Inadmissibility of cassation against final appeal decision rejecting penal revision on preclusion grounds

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 121 din data de 21 august 2018 pronunţată de Judecătoria Răcari a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., ca inadmisibilă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, prin cererea formulată, A. a solicitat revizuirea Dosarelor penale nr. x/2006 şi y/2012 ale Judecătoriei Răcari, apreciind că s-au descoperit fapte sau împrejurări noi care nu a fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârilor pronunţate în cauză. Aceste fapte şi împrejurări noi sunt probate, în opinia revizuentului, cu înscrisurile ataşate cererii de revizuire, respectiv referate de anchetă socială nr. 4451 din 18.09.2005, nr. 7277 din 09.07.2010, nr. 5800 din 20.07.2008, nr. 1120 din 22.02.2011 emise de Primăria Conţeşti, adrese Primăria Conţeşti.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 453, alin. (1) lit. a), b), d), e) şi alin. (4) C. proc. pen.

Analizând actele dosarului, instanţa de fond a constatat că faptele şi mijloacele de probă invocate de revizuent au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire, care a fost judecată definitiv şi respinsă (prin Sentinţa penală nr. 419 din 14.07.2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Răcari, definitivă prin Decizia penală nr. 1155 din 26.10.2017 a Curţii de Apel Ploieşti).

Prin urmare, Judecătoria Răcari a apreciat că există un impediment procedural pentru a admite în principiu cererea de revizuire şi a continua judecata căii extraordinare de atac. Ca atare, instanţa a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, în raport de dispoziţiile art. 459 alin. (3) lit. d) C. proc. pen.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel revizuentul A. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 1139 din 20 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. a fost respins apelul formulat de revizuentul A. împotriva Sentinţei penale nr. 121/21.08.2018, pronunţată de Judecătoria Răcari, ca inadmisibil.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat apelantul revizuent la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Ploieşti a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 121 din 21.08.2018, Judecătoria Răcari a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a hotărârilor pronunţate în dosarele nr. x/2006 şi nr. y/2012, formulată de revizuentul A..

Analizând actele dosarului, s-a constatat că, anterior, revizuentul A. a mai formulat o cerere de revizuire împotriva aceloraşi hotărâri pronunţate în dosarele nr. x/2006 şi nr. y/2012 ale Judecătoriei Răcari şi pentru aceleaşi motive, respectiv pentru faptul că funcţionarii publici din cadrul Primăriei Conteşti au întocmit o anchetă socială neconformă cu realitatea cu privire la imobilul proprietatea revizuentului situat în jud. Dâmboviţa.

Cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2007 (anul corect este 2007, iar nu 2006 cum a indicat revizuentul) a fost soluţionată prin Sentinţa penală nr. 214 din 01.11.2007 pronunţată de Judecătoria Răcari, definitivă prin Decizia penală nr. 287 din 12.09.2008 a Tribunalului Dâmboviţa, prin care, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. anterior, a fost respinsă ca tardivă plângerea formulată de revizuent împotriva soluţiei dispuse de procuror la data de 29.01.2007 în Dosarul nr. x/2006.

În Dosarul nr. x/2012 s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 5 din 17.01.2013 prin care Judecătoria Răcari a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinţei penale nr. 214 din 01.11.2007 pronunţată în Dosarul nr. x/2007.

Prin Sentinţa penală nr. 419 din 14.07.2017 pronunţată de Judecătoria Răcari, definitivă prin Decizia penală nr. 1155 din 26.10.2017 a Curţii de Apel Ploieşti, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată anterior de către revizuentul A. împotriva aceloraşi hotărâri pronunţate în dosarele nr. x/2006 şi nr. y/2012 de Judecătoria Răcari şi pentru aceleaşi motive.

Conform art. 408 alin. (1) C. proc. pen., sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform art. 459 alin. (7) C. proc. pen., sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.

Curtea de Apel Ploieşti a constatat că hotărârile supuse revizuirii au fost pronunţate în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) teza I C. proc. pen. anterior, acestea fiind definitive în raport cu prevederile alin. (10) al aceluiaşi articol.

Aşadar, curtea de apel a constatat că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 408 alin. (1) C. proc. pen.

Prin urmare, faţă de aspectele învederate, a fost respins apelul formulat de către revizuentul A. ca inadmisibil.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat o nouă cale de atac, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 18 martie 2019.

În memoriul depus la dosar, A. a arătat, în esenţă, că instanţa de apel care a pronunţat Decizia nr. 1139 din 20 noiembrie 2018 nu a ţinut seama de actele noi depuse la dosar, respectiv referatele de anchetă socială nr. 4277 din 09.07.2010, nr. 5800 din 20.07.2008 şi nr. 1120 din 22.02.2011, precum şi actul nr. 5152 din 25.01.2006.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prezenta cale de atac este inadmisibilă, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Procesul penal se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale, iar hotărârile judecătoreşti vor fi supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.

Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţie, precum şi exigenţelor determinate de art. 13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, şi din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual. Inadmisibilitatea operează automat şi inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.

Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale speţei, Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea căii de atac formulate de A. împotriva Deciziei penale nr. 1139 din 20 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat împotriva unei hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă o cerere de revizuire.

Decizia atacată este, însă, definitivă, A. învestind Înalta Curte cu soluţionarea unei căi de atac neprevăzută de legea procesual penală.

Aşadar, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de A. împotriva Deciziei penale nr. 1139 din 20 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., A. va fi obligat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 1139 din 20 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

Obligă contestatorul A. la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09 aprilie 2019.

Procesat de GGC - GV