Annulment of falsified medical document upheld; appeal against confirmation of forgery dismissed

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea din data de 11 decembrie 2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 5491 alin. (5) lit. b) C. proc. pen. s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus desfiinţarea totală a înscrisului, fişă consultaţii medicale tip A (B) pentru conducătorii de autovehicule nr. 1761/12.03.2010.

Pentru a se pronunţa în acest sens, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a reţinut că prin încheierea F/ C. pen. din 10 noiembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca nefondată, propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti de desfiinţare a fişei de consultaţii medicale nr. 1761 din 12 martie 2010, eliberată de A. - Cabinete Medicale Grupate, reţinând, în esenţă, prin raportare la Decizia nr. 166 din 17 martie 2015 a Curţii Constituţionale, că, în cadrul procedurii speciale reglementate de art. 5491 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară statuează asupra fondului cauzei pornind de la probatoriul administrat la urmărire penală în legătură cu caracterul fals al înscrisului a cărui desfiinţare se solicită, motiv pentru care la dosar trebuie să existe un minim de probe sau indicii din care să rezulte că actul este fals.

În aceste condiţii, s-a constatat că procurorul de caz nu a efectuat o anchetă efectivă sub aspectul modului în care a fost întocmită fişa de consultaţie medicală nr. 1761 din 12 martie 2010, respectiv dacă falsificarea acestui înscris s-a făcut prin contrafacerea scrierii, semnăturilor şi parafelor medicilor, împrejurări care, în opinia judecătorului fondului, nu pot fi suplinite în cadrul procedurii instituite de art. 5491 C. proc. pen., cu atât mai mult cu cât simplu fapt că A. - Cabinete Medicale Grupate nu a confirmat autenticitatea fişei de consultaţii nu este suficient pentru a dovedi caracterul fals al acesteia.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, criticând-o sub aspect de netemeinicie, întrucât la dosar există suficiente date din care rezultă caracterul fals al fişei de consultaţie medicală nr. 1761 din 12 martie 2010, în condiţiile în care, din dispoziţia judecătorului fondului, A. - Cabinete Medicale Grupate a depus o adresă care atestă faptul că nu a eliberat înscrisul în discuţie, iar în cazul în care s-ar fi apreciat că se impune administrarea altor probe care să dovedească că fişa medicală este contrafăcută, prima instanţă trebuia să se conformeze dispoziţiilor art. 5491 alin. (4) teza finală C. proc. pen.

Prin Încheierea nr. 140/15.02.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, împotriva Încheierii F/CP din 10 noiembrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017.

A desfiinţat încheierea atacată şi a trimis cauza, spre rejudecare, Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a constatat că instanţa de fond a procedat în mod eronat când a respins ca nefondată propunerea parchetului de desfiinţare a fişei medicale, fără a administra probe atât în susţinerea sesizării cât, şi în apărarea intimatului B., aşa încât, odată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, era necesară administrarea de probe, în vederea dezlegării problemei de fond, conform art. 5491 alin. (4) teza finală C. proc. pen.

S-a mai reţinut de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că o interpretare contrară ar echivala cu încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi a art. 8 C. proc. pen., dar şi a prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie, întrucât în eventualitatea pronunţării unor soluţii de desfiinţare a fişei de consultaţie medicală nr. 1761 din 12 martie 2010, ca urmare a rejudecării fondului cauzei în cadrul contestaţiei s-ar ajunge la încălcarea dreptului la apărare al intimatului B.

În data de 09.08.2018 a fost înregistrată sub nr. x/2017 cauza trimisă spre rejudecare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect desfiinţare înscrisuri [art. 315 lit. d) C. proc. pen.] privindu-l pe intimatul B.

Ca urmare a dispoziţiilor stabilite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea nr. 140 din 15.02.2018, Curtea a procedat la audierea medicilor C., D. E., F., E., G., care au declarat că nu le aparţin nici semnăturile de pe fişa medicală nr. x eliberată de Dispensarul - A. - Cabinete Medicale Grupate, dar nici parafele.

Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, judecătorul de cameră preliminară, a constatat următoarele:

Prin ordonanţa din 11.04.2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti pentru Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bucureşti împotriva ordonanţei nr. 888/P/2016 din data de 13.02.2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

S-a dispus infirmarea în parte, din oficiu, a soluţiei de clasare dispusă în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în sensul completării dispozitivului ordonanţei cu menţiunea sesizării judecătorului de cameră preliminară cu propunere de desfiinţare totală a înscrisului fişa medicală nr. 1761/12.03.2010.

S-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti în vederea desfiinţării înscrisului fişa medicală nr. 1761/13.03.2010.

Pentru a dispune astfel, procurorul general a reţinut că la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost înregistrat Dosarul nr. x/2016 în care prin ordonanţa din 13.02.2017, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen. s-a dispus clasarea cauzei privind sesizarea Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 C. pen., uz de fals prev. de art. 323 C. pen. şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 48 raportat la art. 320 C. pen.

Pentru a dispune astfel, procurorul a reţinut că răspunderea penală pentru faptele descrise în cuprinsul plângerii este prescrisă, termenul de prescripţie fiind de 5 ani, potrivit art. 154 lit. d) C. proc. pen.

Împotriva ordonanţei emisă în Dosarul nr. x/2016, Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti pentru Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bucureşti a formulat plângere prin care s-a solicitat completarea ordonanţei în sensul sesizării judecătorului de cameră preliminară cu privire la desfiinţarea fişei medicale nr. 1761/13.02.2010 ce a stat la baza eliberării permisului de conducere nr. B01268302.

Plângerea formulată de Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti pentru Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bucureşti a fost respinsă ca inadmisibilă de către procurorul general, întrucât aceasta nu are calitatea procesuală prevăzută de lege.

În schimb, s-a constatat de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti că nu s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunere de desfiinţare a fişei medicale nr. 1761/12.03.2010, în contextul în care la dosar există răspunsul A. - Cabinete Medicale Grupate, în sensul că acest înscris nu a fost eliberat de unitatea medicală.

Având în vedere cele mai sus reţinute dar şi declaraţiile martorilor C., D., E., F., E., G., medici în cadrul A. - Cabinete Medicale Grupate, care au susţinut că nu au semnat şi nu au parafat fişa medicală nr. x, Curtea a constatat caracterul fals al acesteia.

Împotriva încheierii din data de 11 decembrie 2018 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017 a formulat contestaţie B., invocând faptul că nu s-a respectat dreptul la apărare, cauza nu a fost lămurită sub toate aspectele, existând un dubiu cu privire la caracterul fals al înscrisului, precum şi faptul că încheierea contestată nu este motivată.

Examinând contestaţia de faţă prin prisma motivelor invocate şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge, pentru următoarele considerente:

Prealabil, Înalta Curte va identifica cadrul legislativ aplicabil în procedura pendinte:

Astfel, potrivit art. 5491 C. proc. pen.:

(1) În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare, însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunţarea hotărârii prin care plângerea fost respinsă.

(2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanţei, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.

(3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge propunerea şi dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;

b) admite propunerea şi dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desfiinţarea înscrisului.

(4) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestaţie. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.

(5) Contestaţia se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către completul competent potrivit legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată;

b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă propunerea potrivit alin. (3).

Sesizarea judecătorului de cameră preliminară de către procuror în cazul special reglementat de dispoziţiile art. 5491 din C. proc. pen., reprezintă o posibilitate legală, a unui organ abilitat de lege, de a verifica veridicitatea unui înscris, ca fiind real sau fals, cu consecinţe practice deosebite asupra asigurării funcţionării normale a circuitului civil şi stabilităţii raporturilor juridice.

Înalta Curte constată că, prin ordonanţa din 11.04.2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti pentru Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bucureşti împotriva ordonanţei nr. 888/P/2016 din data de 13.02.2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a dispus infirmarea în parte, din oficiu, a soluţiei de clasare dispusă în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în sensul completării dispozitivului ordonanţei cu menţiunea sesizării judecătorului de cameră preliminară cu propunere de desfiinţare totală a înscrisului fişa medicală nr. x şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti în vederea desfiinţării înscrisului fişa medicală nr. 1761/13.03.2010.

Se constată că prin ordonanţa din 13.02.2017 dispusă în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen. s-a dispus clasarea cauzei privind sesizarea Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 C. pen., uz de fals prev. de art. 323 C. pen. şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 48 raportat la art. 320 C. pen. reţinându-se că răspunderea penală pentru faptele descrise în cuprinsul plângerii este prescrisă, termenul de prescripţie fiind de 5 ani, potrivit art. 154 lit. d) C. proc. pen.

Înalta Curte constată că judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă era abilitat să administreze probele necesare pentru aflarea adevărului şi justa sa rezolvare, urmând să admită sau să respingă sesizarea în raport cu caracterul fals sau real al actului vizat.

În acest sens, se constată că au fost audiaţi martorii C., D. E., F., E., H., aceştia declarând că atât semnăturile, cât şi parafele de pe fişa medicală prezentată nu le aparţin.

În ceea ce priveşte critica contestatorului referitoare la încălcarea dreptului la apărare se constată că instanţa de fond a administrat probele considerate necesare lămuririi cauzei în limitele casării impuse de instanţa de control judiciar prin încheierea nr. 140 din 15 februarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dosar nr. x/2017: "să administreze acele probe pe care le considera necesare dezlegării fondului cauzei în vederea aflării adevărului, sens în care avea posibilitatea să identifice şi să audieze reprezentantul unităţii medicale care a semnat adresa din 16 octombrie 2017, în condiţiile în care nu apare numele în clar al persoanei semnatare, să asculte în calitate de martori medicii care se presupune că au semnat şi parafat actul vizat de procedura desfiinţării, pentru a constata dacă acesta corespunde realităţii, să ia scripte de comparaţie după semnături şi parafe, etc."

Probele administrate în faţa Curţii de Apel Bucureşti relevă caracterul fals al înscrisului fişă de consultaţii medicale tip A (B) pentru conducătorii de autovehicule nr. 1761/12.03.2010, medicii audiaţi confirmând faptul că semnăturile şi parafele nu le aparţin.

Referitor la lipsa motivării încheierii contestate, Înalta Curte reţine că judecătorul de cameră preliminară a analizat elementele impuse de textele legale incidente ajungând la concluzia că înscrisul respectiv este falsificat. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut faptul că: "dacă art. 6 alin. (1) obligă instanţele să îşi motiveze hotărârile, el nu poate fi înţeles în sensul că impune un răspuns amănunţit pentru fiecare argument" (Cauza Boldea c. României, par. 29).

Faţă de toate aceste aspecte, Înalta Curte constată caracterul fals al înscrisului ce face obiectul solicitării de desfiinţare, drept pentru care, va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de contestatorul B. împotriva încheierii din data de 11 decembrie 2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de contestatorul B. împotriva încheierii din data de 11 decembrie 2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV