Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2528/2018 AI generated

Admissibility of appeal against interlocutory order for provisional suspension of execution under Art. 450(5) and Art. 719(7) CPC

Case Number Decizia nr. 2528/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the defendant company against the Court of Appeal's December 12, 2017 decision that rejected the company's request for provisional suspension of execution, thereby leaving the underlying first-instance civil judgment (ordering the payment of back wages and penalties to two claimants) final and enforceable. The dispute arose from a labor conflict where the employer sought to suspend the enforcement of the judgment during the pendency of an appeal, having previously filed a request for provisional suspension via presidential order; the core issue was whether the appellate court's ruling on that suspension request was subject to further appeal. The court held that under a teleological interpretation of Article 450(5) in conjunction with Article 719(7) of the Code of Civil Procedure, a decision rendered on a request for provisional suspension via presidential order is not subject to any form of appeal, consistent with the precedent set by Decision No. 8 of 2015; consequently, the appellate decision was deemed final, and the reference to an appeal in the operative part of the lower court's decision did not create a legal avenue for challenge, as judicial decisions are subject only to the appeals expressly provided for by law.

Legislator headnote

AI generated

art. 499 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 450 C. proc. civ, art. 1000 C. proc. civ, art. 719 alin. (7) C. proc. civ; Admissibility of appeal against interlocutory order for provisional suspension of execution under Art. 450(5) and Art. 719(7) CPC: în speţă, încheierea atacată cu recurs a fost pronunţată pe cale de ordonanţă preşedinţială într-o cerere de suspendare provizorie a executării, întemeiată pe dispoziţiile art. 450 alin. (5), art. 997 şi urm. şi art. 719 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

Keywords

AI generated
provisional suspension interlocutory decision order for enforcement rulings providing an interpretation Civil Procedure Code suspension of payments

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de faţă. prin raportare la dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 8009 din 09.11.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, au fost admise cererile de chemare în judecată conexate, formulate de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., având ca obiect drepturi băneşti. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului A. suma de 735.960 RON brut, reprezentând salarii compensatorii cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare începând cu data scadenţei, 16.02.2017, până la plata efectivă. A fost obligată pârâta să plătească reclamantei B. suma de 593.088 RON brut, reprezentând salarii compensatorii cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare începând cu data scadenţei, 16.02.2017, până la plata efectivă.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta C. S.R.L. a formulat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, cerere de suspendare provizorie a executării, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 450 alin. (5), art. 997 şi urm. şi art. 719 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., aceasta fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă sub nr. x/2017.

Prin încheierea din data de 12 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins cererea de suspendare a executării provizorii a sentinţei civile nr. 8009 din 09.11.2017. A dispus restituirea cauţiunii în sumă de 14.829,05 RON, consemnata de S.C. C. S.R.L., conform recipisei nr. x/1 din 29.11.2017, eliberată de D. A obligat petenta la plata sumei de 2.756,46 RON către intimaţi.

Această încheiere a fost atacată cu recurs de către petenta C. S.R.L., prin care a solicitat admiterea căii de atac, cu consecinţa casării, în parte, a hotărârii primei instanţe, în sensul admiterii cererii de suspendare provizorie a efectelor sentinţei civile nr. 8009 din 09.11.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, până ia soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul apelului declarat de petenta împotriva acestei ultime hotărâri.

Investită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a dispus, la data de 17 ianuarie 2018, întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că recursul nu este admisibil.

La data de 16 aprilie 2018, Completul de filtru C4 a dispus comunicarea raportului pentru ca părţile să îşi exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la filele 43-45 din dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

Părţile nu au formulat punct de vedere la raport.

Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluţionarea căii de atac.

S-a fixat, prin rezoluţia din 11 iunie 2018, termen pentru judecarea recursului la 14 iunie 2018, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

în speţă, încheierea atacată cu recurs a fost pronunţată pe cale de ordonanţă preşedinţială într-o cerere de suspendare provizorie a executării, întemeiată pe dispoziţiile art. 450 alin. (5), art. 997 şi urm. şi art. 719 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

Prevederile art. 450 C. proc. civ. stipulează: "(1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecăţii în apel. (2) Cererea se va depune la prima instanţă sau, după caz, la instanţa de apel. În această din urmă situaţie, la cerere se va alătura o copie legalizată a dispozitivului hotărârii. (3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanţa de apel. Dispoziţiile art. 719 alin. (6) sunt aplicabile. Încheierea dată asupra cererii de suspendare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată. (4) Suspendarea va putea fi încuviinţată numai cuplata unei cauţiuni al cărei cuantum va fi stabilit de instanţă în condiţiile art. 719 alin. (2) şi (3). (5) Până la soluţionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată provizoriu, prin ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinţei prevăzute la alin. (4)".

De asemenea, art. 1000 C. proc. civ., ce reglementează calea de atac în materia ordonanţei preşedinţiale, dispune:

"(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanţa este supusă apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. (3) Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. Dispoziţiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile. (4) în toate cazurile în care competenţa de primă instanţă aparţine curţii de apel, calea de atac este recursul, dispoziţiile art. 1-3 aplicându-se în mod corespunzător."

Problema determinării admisibilităţii căii de atac împotriva hotărârii date asupra cererii de suspendare provizorie a executării, formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale, a fost tranşată prin decizia nr. 8 din 27.04.2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că "în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5) raportat la art. 997 şi următoarele şi art. 719 alin. (7) C. proc. civ., cererea de suspendare provizorie se judecă de un complet format din doi judecători; instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac."

În conformitate cu prevederile art. 719 alin. (1) C. proc. civ. "Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia ta executare sau prin cerere separată."

Potrivit art. 719 alin. (7) din aceiaşi cod "Dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. încheierea nu este supusă niciunei cai de atac."

Aceste ultime prevederi vin în completarea dispoziţiilor art. 450 C. proc. civ., aplicabile în cauză, întrucât obiectul reglementării măsurii de suspendare a executării provizorii a hotărârilor de primă instanţă îl reprezintă tot o formă de suspendare a executării silite la care se referă art. 719, care nu diferă ca finalitate de suspendarea aceleiaşi executări în baza altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti cu executare provizorie, finalitate constând în oprirea activităţii formelor de executare sau, după caz, preîntâmpinarea executării silite.

De asemenea, prin sintagma "cereri privind executarea silită" din cadrul art. 719 alin. (1), se înţelege nu numai cererile referitoare ia desfăşurarea executării silite, dar şi orice alte cereri referitoare la executarea silită, aşadar inclusiv cereri privind diferitele incidente care împiedică, sting sau amână executarea silită, din categoria cărora face parte şi suspendarea executării provizorii.

Astfel, prin interpretarea teleologică a dispoziţiilor art. 450 alin. (5) coroborate cu prevederile art. 719 alin. (7) C. proc. civ., se poate considera că art. 719 alin. (7) este aplicabil în ceea ce priveşte calea de atac împotriva hotărârii ce produce efectele unei ordonanţe preşedinţiale, pronunţate într-un cadru în care au fost respectate caracteristicile esenţiale ale ordonanţei preşedinţiale.

Ca atare, s-a realizat o derogare de la dispoziţiile art. 1000 alin. (1) C. proc. civ. (dacă prin legi speciale nu se prevede altfel), în sensul că hotărârea prin care se soluţionează cererea întemeiată pe art. 450 alin. (5) C. proc. civ. nu este supusă vreunei căi de atac.

Faţă de cele menţionate, rezultă că încheierea din 12 decembrie 2017, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins cererea de suspendare a executării provizorii a hotărârii primei instanţe - sentinţa civilă nr. 8009 din 09.11.2017, nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea recursului, fiind o hotărâre definitivă, în conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în care se arata că "Sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului."

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Faptul că în dispozitivul hotărârii curţii de apel a fost menţionată calea de atac a recursului, nu poate crea părţilor o cale de atac în afara cadrului legal, astfel cum impun dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care dispun:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, m condiţiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În consecinţă, pentru argumentele expuse, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul exercitat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta C. S.R.L. împotriva încheierii din 12 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14.06.2018.