Inadmissibility of extraordinary appeal in military pension recalculation due to statutory exclusion of labor and social insurance conflicts from recourse.

Asupra cauzei de faţă, constata următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIIl-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 12 decembrie 2016 sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Apărării Naţionale, Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, anularea Deciziei privind acordarea pensiei pentru limita de vârstă cu nr. x din 12.05.2016 şi a Hotărârii nr. 31191 din 11.11.2016, cu obligarea pârâtei la emiterea unei decizii prin care să recalculeze drepturile de pensie prin valorificarea integrală a veniturilor, respectiv a soldei de comandă şi a compensaţiei lunare aferente misiunii militare; obligarea pârâtei la plata diferenţelor de drepturi de pensie, începând cu 1 mai 2016 şi data plăţii efective a pensiei în cuantumul recalculat, eu actualizarea cu indicele de inflaţie şi dobânda legală; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu desfăşurarea procesului.

Prin sentinţa nr. 2183 din 27 martie 2017Trihunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Comisia de Contestaţii din Ministerul Apărării Naţionale, ca fiind formulată împotriva unor persoane tară calitate procesuală pasivă; a respins acţiunea în rest, ca neîntemeiată.

Prin Decizia nr. 6230 din 19 decembrie 2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis apelul reclamantului împotriva sentinţei, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Apărării Naţionale; a menţinut în rest dispoziţiile sentinţei apelate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. reclamantul A., arătând că instanţa de apel a procedat la o greşită interpretare a normelor de drept material prin neobservarea situaţiei de fapt cuprinsă în adeverinţa nr. x din 13.06.2016 emisă de către MAPN, respectiv aceea că indemnizaţia de comandă nu are legătură cu compensaţia lunară specifică teatrului de operaţii, aceasta fiind inclusă în solda funcţiei de bază, indiferent unde exerciţi comanda, nefiind un drept specific acordat personalului care participă la misiuni si operaţii în afara teritoriului statului român.

Cu privire la admisibilitatea căii de atac a recursului, recurentul arată că în cauză este incidenţă Decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017, prezenta acţiune având caracter patrimonial, întrucât are ca obiect drepturi băneşti.

Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 2 mai 2018, ia întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia de la aceeaşi dată, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză nu s-au formulat puncte de vedere la raportul de admisibilitate.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului şi nici recursului şi ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor atare hotărâri.

În speţă, Decizia nr. 6230 din 19.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, este dată în apel în soluţionarea unui litigiu de asigurări sociale având ca obiect contestaţie decizie pensionare.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 "1. procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale."

Aceste dispoziţii se coroborează cu cele ale art. 100 din Legea nr. 223/2015 conform cărora "Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel, art. 101 din acelaşi act normativ, care prevede că "Litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale.", precum şi art. 103 din lege, ce stabilesc că "Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel."

Potrivit art. 104 din Legea nr. 223/2015 "Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ. şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Referitor la susţinerea recurentului în sensul că admisibilitatea căii extraordinare de atac trebuie raportată la Decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017, se reţine că această decizie nu este incidenţă cauzei pendinte, întrucât în considerentele acesteia se reţine că "simt supuse recursului toate hotărârile pronunţate după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 6230 din 19 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, hotărâre pronunţată într-o materie care, potrivit normelor legale anterior redate, a fost sustrasă căii extraordinare de atac a recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. domiciliat în Bucureşti, împotriva Deciziei nr. 6230 din 19 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi Ministerul Apărării Naţionale, cu sediul în Bucureşti, Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, cu sediul în Bucureşti, Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apărării Naţionale, cu sediul în Bucureşti.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13.06.2018.