Pension dispute: inadmissibility of cassation appeal barred by statutory exclusion for social security claims under transitional law

Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, prin Decizia nr. 79/AS din 20 februarie 2018, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 894 din 31 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Tulcea în Dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimata - pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Tulcea.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., învestită cu soluţionarea căii extraordinare de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 11 mai 2018, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului,

Completul de filtru C3, la 14 mai 2018, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod şi a acordat termen la 13 iunie 2018, în camera de consiliu, fără citare părţi, în vederea soluţionării căii de atac.

La 24 mai 2018, a fost înregistrat punctul de vedere al intimatei - pârâte la raport, prin care s-a arătat că decizia curţii de apel fiind definitivă nu putea fi atacată cu recurs.

Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

În fapt, prin cererea de chemare în judecată, înregistrata pe rolul Tribunalului Tulcea la 2 februarie 2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de înscriere la pensie pentru limită de vârstă şi anularea Deciziei de respingere nr. 28745 din 17 octombrie 2016.

Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 894 din 31 mai 2017, a respins acţiunea având ca obiect contestaţie decizie de pensionare, ca nefondată.

Soluţia primei instanţe a fost menţinută de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, prin Decizia nr. 79/AS din 20 februarie 2018, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei pronunţate de tribunal în drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificata prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2018, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de munca şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Faţă de dispoziţiile legale menţionate, Decizia nr. 79/AS din 20 februarie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului.

Se reţine totodată că prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. referitoare la legalitatea căii de atac, legiuitorul a statuat în sensul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele prevăzute de aceasta.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.

Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.

Faţă de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 79/AS din 20 februarie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13.06.2018.